3ra-1376/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1376/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1376/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Victor Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila, Anatolie Minciuna)

DECIZIE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Ștefan Demian,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ștefan Demian împotriva Biroului Național de Statistică al

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la

locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioadă de absență forțată de la

muncă, încasarea plăților salariale cuvenite neachitate în termen, a penalității și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Ștefan Demian și s-a menținut hotărârea din 12

iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins acțiunea

depusă de Ștefan Demian,

constată:

La 14 februarie 2019, Ștefan Demian a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului Național de Statistică al

Republicii Moldova (în continuare BNS) cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru

perioadă de absență forțată de la muncă, încasarea plăților salariale cuvenite

neachitate în termen, a penalității și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Ștefan Demian a invocat că, la 01 martie 2013, în

temeiul art. 30 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158 din 04 iulie 2008 și a procesului-verbal al Comisiei de concurs, a

fost numit în funcția publică de consultant principal debutant în Serviciul juridic al

BNS.

Prin ordinul BNS nr. 200/p din 03 septembrie 2013 a fost eliberat din funcția

publică – consultant principal debutant, în temeiul art. 63 alin. (l) lit. c) din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008.

Prin hotărârea din 19 martie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a

anulat ordinul BNS nr. 200/p din 03 septembrie 2013.

1

Prin ordinul BNS nr. 74/p din 04 aprilie 2014, în baza hotărârii din 19 martie

2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost restabilit în funcția publică de

consultant principal.

Prin ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019 „Cu privire la eliberarea

personalului în legătură cu lichidarea funcțiilor” a fost eliberat din funcția publică,

conform art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008.

Ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019 este ilegal și emis cu încălcarea

Legii nr. 158 din 04 iulie 2008, Legii cu privire la statistica oficială nr. 93 din 26

mai 2017 și a Codului muncii.

Or, acesta contravine dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din

04 iulie 2008, deoarece autoritatea publică nu a probat faptul reducerii efectivului

de personal.

Conform pct. 2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Biroului

Național de Statistică, structurii, componenței nominale a Colegiului și efectivului-

limită al acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1034 din 29 decembrie

2011, efectivul-limită al aparatului central al BNS este stabilit în număr de 196 de

unități.

Potrivit pct. 3 din Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și

funcționarea Biroului Național de Statistică nr. 935 din 24 septembrie 2018,

efectivul-limită al BNS este stabilit în număr de 705 unități, din care 242 de unități

pentru aparatul central.

Astfel, aparatul central al BNS s-a mărit cu 46 de unități, iar ordinul nr. 55/p

din 16 ianuarie 2019 nu se încadrează în dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, adică lichidarea funcției publice, ca urmare a

intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată

de funcționarul public respectiv.

Prin răspunsul BNS nr.0810/05 din 22 ianuarie 2019 i-a fost refuzată

eliberarea informației privind statului de personal al aparatului central al BNS și

schema de încadrare.

BNS nu a probat faptul că, funcția publică care o deținea de consultant

principal a fost lichidată ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în

care nu se mai regăsește această funcție.

Statul de personal a fost aprobat de Cancelaria de Stat la 10 decembrie 2018,

iar ordinul de preavizare a fost emis la 15 decembrie 2018, fapt ce contravine

prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul muncii.

Angajatorul nu i-a propus o altă funcție echivalentă, așa cum prevede

legislația în vigoare și nici nu a acceptat cererea din 15 ianuarie 2019, prin care a

solicitat transferul în Secția juridică și resurse umane.

Aceste circumstanțe constituie temei legal de anulare a ordinului nr. 55/p din

16 ianuarie 2019, având în vedere că necesită să întrunească forma unui act

administrativ jurisdicțional, conform unei proceduri stabilite de lege.

La emiterea actului administrativ contestat angajatorul nu a ținut cont de

prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la serviciul juridic al autorităților

administrației publice nr. 1714 din 27 decembrie 2002. Or, dispune de vechime în

domeniul juridic de 27 de ani, iar pentru perioada anului 2018 a fost evaluat cu

calificativul „foarte bine”, fiindu-i conferit gradul de calificare „consilier de clasa

II”.

BNS nu a respectat dreptul său preferențial la menținerea în serviciu în cazul

2

reducerii numărului sau statelor de personal, prevăzut de art.183 din Codul muncii.

Acțiunile BNS i-au cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin suferințe

psihice și morale care le suportă până în prezent, deoarece la vârsta de 57 de ani a

fost ilegal eliberat din serviciu și a rămas fără loc de muncă.

Ștefan Demian a solicitat instanței de judecată anularea ordinului BNS

nr. 55/p din 16 ianuarie 2019 „Cu privire la eliberarea personalului în legătură cu

lichidarea funcțiilor”, ca ilegal; restabilirea în funcția publică de consultant

principal al Secției juridice resurse umane; încasarea forțată din contul BNS în

beneficiul său a sumei de 45 536,90 de lei cu titlu de plăți neachitate ce i se cuvin

la eliberare, pentru toată perioada lipsei forțate din câmpul muncii, conform Legii

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie

2018 în coroborare cu art. 330 alin. (2) din Codul muncii; încasarea penalității

pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în

termen; încasarea din contul BNS în beneficiul său a sumei de 25 000 de lei, cu

titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Demian, ca neîntemeiată

(f.d. 88, 110-122).

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Ștefan Demian și s-a menținut hotărârea din 12 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 140, 141-144 recto-verso).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, Ștefan Demian a fost

eliberat din funcția publică care o deținea în legătură cu lichidarea funcției, în

temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008.

Totodată, salariatul nu putea fi transferat în secția juridică și resurse umane,

după cum a solicitat, întrucât sarcinile de bază aferente funcțiilor publice din cadrul

acestei secții s-au modificat esențial.

La 17 octombrie 2019, Ștefan Demian a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 147-153, 154).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt ale acțiunii și a invocat că,

instanțele inferioare nu s-au pronunțat asupra tuturor argumentelor și pretențiilor

formulate în acțiune și în cererea de apel.

Soluțiile primei instanțe și ale instanței de apel sunt adoptate cu neelucidarea

tuturor circumstanțelor cauzei, interpretarea și aplicarea eronată a art. 63 alin. (l)

lit. c) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 935 din 24 septembrie 2018 efectivul-limită al

aparatului central al BNS a fost majorat cu 46 de unități. Astfel, după majorarea

unităților nu putea avea loc reducerea efectivului de personal sau lichidarea

funcțiilor publice.

Potrivit statului de personal aprobat de Cancelariei de Stat sub nr. 69 din 10

decembrie 2018, Secția juridică și resurse umane a aparatului central BNS dispune

de o unitate de Șef de secție, o unitate de Șef-adjunct de secție, o unitate de

consultant principal, trei unități de consultant superior și o unitate de consultant.

Astfel, funcția publică de consultant principal se regăsește în noul stat de personal.

Sunt neîntemeiate concluziile instanțelor inferioare, precum că funcția care a

deținut-o are competențe diferite față de funcția nou-formată, care necesită studii

superioare în domeniul psihologiei, pedagogiei etc. Această concluzie contravine

3

art. 27 alin. (l) lit. f) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, care stipulează că o

condiție esențială pentru ocuparea funcției publice este de a avea studiile necesare

prevăzute pentru funcția publică respectivă.

Candidatul la funcția din Secția juridică trebuie să dispună de studii

superioare juridice, dar nu în domeniul psihologiei sau pedagogiei.

Instanțele inferioare au ignorat faptul că BNS neîntemeiat a refuzat transferul

în funcția publică vacantă, fapt ce încalcă prevederile art. 63 alin. (4) din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008, art. 47 alin. (l) și 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Angajatorul nu i-a propus o altă funcție echivalentă, așa cum prevede

legislația în vigoare, deși funcția publică de consultant principal era vacantă din

data de 10 decembrie 2018.

Ștefan Demian a solicitat Curții Supreme de Justiție casarea deciziei din 25

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie

admisă integral acțiunea.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Recursul lui Ștefan Demian este depus în interiorul termenului legal,

deoarece decizia recurată datează cu 25 septembrie 2019 (f.d. 140, 141), iar cererea

de recurs motivată a fost predată oficiului poștal la 17 octombrie 2019 (f.d. 154),

adică în termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei.

Prin urmare, Ștefan Demian a respectat prevederile articolului 245 alin. (1) și

(2) din Codul administrativ.

La 27 noiembrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de Ștefan

Demian, completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la numit spre examinare în

fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 25

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de apel,

din următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

4

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Conform înscrierilor din carnetul de muncă, la 01 martie 2013, Ștefan Demian

a fost numit în funcția publică de consultant principal debutant în Serviciul juridic

al BNS, în temeiul art. 30 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 și a procesului-

verbal al Comisiei de concurs (f.d. 18-22).

Prin ordinul BNS nr. 145/p din 30 iunie 2014 a fost confirmat în funcția de

consultant principal în Serviciul juridic, fiindu-i conferit gradul de calificare

consilier de clasa a III-a.

Prin pct. 1 din Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea

Biroului Național de Statistică nr. 935 din 24 septembrie 2018, s-a reorganizat

Biroul Național de Statistică prin fuziune (absorbție) cu Instituția publică

„Serviciul informațional al rapoartelor financiare de pe lângă Biroul Național de

Statistică”.

Totodată, prin pct. 2 subpct. 2) din Hotărârea Guvernului nr. 935 din 24

septembrie 2018 s-a aprobat Structura Biroului Național de Statistică, conform

anexei nr. 2, care cuprinde inter alia „Secția juridică și resurse umane”.

Prin ordinul BNS nr. 68 din 09 octombrie 2018 a fost instituit grupul de lucru

responsabil de implementarea Hotărârii Guvernului nr. 935 din 24 septembrie 2018

(f.d. 45).

Conform planului de acțiuni grupul de lucru trebuia să întreprindă

următoarele activități:

-elaborarea regulamentelor de activitate a subdiviziunilor interioare și a

fișelor de post conform structurii noi;

-elaborarea statului de personal;

-aprobarea statului de personal;

-preavizarea personalului;

-transferarea (în funcții echivalente sau mai joase) sau promovarea, în baza

evaluării, în funcții mai înalte, în condițiile legii a personalului de la OTS și SIRF

către BNS;

-elaborarea și aprobarea la Ministerul Finanțelor a schemei de încadrare;

-disponibilizarea personalului;

-reorganizarea subdiviziunilor teritoriale de statistică conform prevederilor

legislației;

-elaborarea și prezentarea spre aprobare a metodologiei de calcul,

nomenclatorul și cuantumul tarifelor la serviciile prestate contra plată de către BNS

(f.d. 46-47).

Prin ordinul BNS nr. 74 din 31 octombrie 2018 „Cu privire la reorganizarea

subdiviziunilor teritoriale de statistică” în scopul realizării pct. 7 din Hotărârea

Guvernului nr. 935 din 24 septembrie 2018” s-a dispus reorganizarea

subdiviziunilor teritoriale de statistică ale BNS (f.d. 48-49).

Prin pct. 1 al ordinului BNS nr. 84 din 14 noiembrie 2018, în temeiul pct. 12

subpct. 5) din Hotărârea Guvernului nr. 935 din 24 septembrie 2018 s-au aprobat,

conform structurii BNS stabilită prin anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 935

din 24 septembrie 2018, Regulamentul de organizare și funcționare a

subdiviziunilor, conform anexei (f.d. 50).

La 10 decembrie 2018, Cancelaria de Stat a avizat favorabil sub nr. 69 Statul

de personal al BNS (f.d. 64-67).

5

Prin pct. 1 al ordinului BNS nr. 95 din 15 decembrie 2018, în temeiul Legii

nr. 158 din 04 iulie 2008, Codului muncii și Hotărârii Guvernului nr. 935 din 24

septembrie 2018 s-a pus în aplicare, începând cu 14 decembrie 2018, Statul de

personal avizat de către Cancelaria de Stat cu nr.69 din 10 decembrie 2018 (f.d.54).

Prin ordinul BNS nr. 234/p din 15 decembrie 2018 s-au lichidat funcțiile

publice din Aparatul central al BNS, conform anexei nr. 1, cu respectarea

termenului de preavizare prevăzut al art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din 04

iulie 2008 (f.d. 55).

Conform anexei nr. 1 la ordinul BNS nr. 234/p din 15 decembrie 2018,

funcțiile de șef serviciu și consultant principal din cadrul Serviciului juridic au fost

incluse în lista funcțiilor publice ce se lichidează (f.d. 56).

Prin ordinul BNS nr. 235/p din 15 decembrie 2018, în temeiul art. 63 alin. (1)

din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 s-a dispus preavizarea, sub semnătură, a

funcționarilor publici din cadrul Aparatului central al BNS și oficiilor teritoriale

pentru statistică, despre lichidarea funcțiilor publice. Preavizul se acordă cu o

durată de 30 de zile calendaristice din data aducerii la cunoștința funcționarului

public a prezentului ordin.

Din anexa nr. 1 la ordinul BNS nr. 235/p din 15 decembrie 2018 rezultă că,

Ștefan Demian a fost preavizat la 17 decembrie 2018 despre lichidarea funcției

publice deținute (f.d. 59).

La 15 decembrie 2018, BNS a prezentat Agenției pentru Ocuparea Forței de

Muncă a mun. Chișinău informația nr. 08-10/82 privind disponibilizarea

salariaților, printre care și a lui Ștefan Demian (f.d. 60-61).

Prin scrisoarea nr. 08-10/83 din 18 decembrie 2018 BNS a informat

președintele Federației Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice din

Republica Moldova și președintele Comitetului Sindical al BNS despre

declanșarea procedurii de reorganizare a instituției, reducerea efectivului de

personal și lichidarea funcțiilor publice (f.d. 62-63).

La 15 ianuarie 2019, Ștefan Demian s-a adresat directorului general al BNS

cu cerere prin care a solicitat transferarea sa în Secția juridică și resurse umane

(f.d. 16).

Prin ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019 „Cu privire la eliberarea

personalului în legătură cu lichidarea funcțiilor”, Ștefan Demian a fost eliberat din

funcția publică de consultant principal al Serviciului juridic, conform art. 63

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, la 16 ianuarie 2019, în legătură

cu lichidarea funcției publice (f.d. 6).

Ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019 a fost emis în baza Hotărârii

Guvernului nr. 935 din 24 septembrie 2018, Statului de personal nr. 69 din 10

decembrie 2018, aprobat de Cancelaria de Stat și art. 63 alin. (1) lit. c) și art. 42

alin. (6) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008.

Manifestându-și dezacordul cu ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019,

Ștefan Demian s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând

anularea ordinului BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019, ca ilegal; restabilirea sa în

funcția publică de consultant principal al Secției juridice resurse umane; încasarea

forțată din contul BNS în beneficiul său a sumei de 45 536,90 de lei cu titlu de

plăți neachitate ce i se cuvin la eliberare, pentru toată perioada a lipsei forțate din

câmpul muncii, conform Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018 în coroborare cu art. 330 alin. (2) din Codul

6

muncii; încasarea penalității pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,3 la sută

din suma neplătită în termen; încasarea din contul BNS în beneficiul său a sumei

de 25 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 12 iunie 2019 a respins acțiunea depusă de

Ștefan Demian, ca neîntemeiată (f.d. 88, 110-122).

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Ștefan Demian și s-a menținut hotărârea din 12 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 140, 141-144 recto-verso).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept

procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Conform articolului 63 alin. (1) lit. c), (2) și (4) din Legea nr. 158 din 04 iulie

2008, persoana/organul care are competenta legală de numire în funcție va dispune

eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică

funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior

datei eliberării din funcția publică, în următoarele cazuri:

c) autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția

publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai

regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv;

(2) În cazul eliberării din funcția publică în condițiile alin. (1) lit. a)-c),

autoritatea publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz cu o

durată de 30 de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – 15 zile calendaristice, cu

excepția situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. j) și k), pentru care nu se acordă

preaviz. Termenul de preavizare nu include perioada aflării funcționarului în

concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum și perioada suspendării

raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), în perioada de preaviz, dacă în

cadrul autorității publice există funcție publică vacantă sau temporar vacantă

corespunzătoare, funcționarul public este transferat, în interesul serviciului sau la

cerere, în această funcție. Funcționarul public de conducere are prioritate la

ocuparea unei funcții publice vacante sau temporar vacante de nivel inferior.

Relevant speței este că, prin ordinul BNS nr. 55/p din 16 ianuarie 2019,

Ștefan Demian a fost eliberat din funcția publică de consultant principal al

Serviciului juridic în legătură cu lichidarea funcției publice ca urmare a intrării în

vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată.

Colegiul notează că statul de personal modificat (nou intrat în vigoare), în

esență, reprezintă documentul ce denotă că a avut loc desființarea unei funcții

publice. Modificarea statului de personal poate atrage după sine eliberarea

funcționarului public doar dacă acest lucru este precedat de desființarea funcției

publice ocupate de acest funcționar public.

Întru garantarea drepturilor socială funcționarilor publici ce ocupau funcțiile

desființate prin statul de personal modificat, legiuitorul a instituit la articolul 63

alin. (4) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 posibilitatea transferului acestora într-

o altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă.

7

Instituția transferului presupune trecerea funcționarului public într-o funcție

echivalentă sau funcție inferioară celei deținute.

În această ordine de idei se constată că, la judecarea cauzei în fond, instanțele

inferioare nu au verificat dacă angajatorul BNS a respectat în privința lui Ștefan

Demian posibilitatea aplicării instituției transferului într-o altă funcție publică

vacantă sau temporar vacantă, conform articolului 63 alin. alin. (4) din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008.

Sub acest aspect este important că posibilitatea aplicării procedurii și

tehnicilor transferului urmează a fi verificată în coroborare articolul 48 din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008.

Instanțele inferioare nu au dat apreciere faptului că, potrivit planului de

acțiuni a grupului de lucru instituit prin ordinul BNS nr. 68 din 09 octombrie 2018,

acesta trebuia să efectueze transferarea (în funcții echivalente sau mai joase) sau

promovarea, în baza evaluării, în funcții mai înalte, în condițiile legii a

personalului de la OTS și SIRF către BNS; și să elaboreze și aprobe la Ministerul

Finanțelor schema de încadrare.

Însă, din suportul probator administrat la materialele cauzei nu poate fi

constatat și dedus din care considerente Ștefan Demian nu a întrunit condițiile

pentru a fi transferat într-o funcție echivalentă sau de nivel inferior cu funcția

publică deținută, ori pentru a fi promovat într-o funcție publică superioară.

Concedierea salariatului funcționar public în legătură cu lichidarea funcției

deținute poate avea loc în cazul în care nu este posibil transferul acestuia, cu

acordul lui, la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul aceleiași autorități publice.

La capitolul dat este remarcabil că, potrivit anexei nr. 1 la ordinul BNS

nr. 234/p din 15 decembrie 2018, au fost lichidate în total 6 funcții din Serviciul

juridic și Secția resurse umane, după cum urmează: 1 unitate șef serviciu, 1 unitate

consultant principal, 1 unitate șef de secție, 1 unitate consultat și 2 unități de

specialist principal (f.d. 56).

Distinct acestor circumstanțe, conform noului stat de personal Secția juridică

și resurse umane dispune de 7 posturi/funcții publice, și anume: 1 unitate șef de

secție, 1 unitate șef adjunct de secție, 1 consultant principal, 3 unități consultant

superior și 1 unitate de consultant (f.d. 66-67).

În atare circumstanțe, este în afara oricărui dubiu că secția nou-formată

„Secția juridică și resurse umane” dispune de 7 unități de personal, cu o unitate mai

mult decât Serviciul juridic și Secția resurse umane, care au fost lichidate.

Instanțele inferioare nu au elucidat din care motive nu a fost posibil transferul

lui Ștefan Demian în secția nou formată, care dispunea cu o unitate de personal mai

mult decât cele două lichidate.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei este administrat un înscris, prin care

Ștefan Demian, în interiorul termenului de preavizare prevăzut de articolul 63

alin. (4) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, a solicitat angajatorului să fie

transferat într-o funcție publică presupusă vacantă sau temporar vacantă,

echivalentă cu funcția deținută și care a fost lichidată prin noul stat de personal

(f.d. 16).

Conform înscrierilor olografe de pe această cerere, nu s-a acceptat transferul

lui Ștefan Demian într-o funcție echivalentă sau de nivel inferior din Secția juridică

și resurse umane.

8

Prima instanță și instanța de apel nu au stabilit cu-i aparține această inscripție

și semnătură olografă aplicată pe cererea lui Ștefan Demian din 15 ianuarie 2019.

Dealtfel, a fost lăsat fără apreciere faptul dacă cererea lui Ștefan Demian de

transferare a fost examinată conform procedurii stabilite și dacă angajatorul poate

să refuze transferul angajatului printr-o simplă inscripție „nu se acceptă”, aplicată

pe cerere sau trebuie să emită un act individual, prin care să se expună asupra

acestei cereri.

O asemenea decizie trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele de fapt și

de drept care au determinat angajatorul de a respinge cererea de transfer, întrucât

numai în acest fel este posibilă verificarea legalității acțiunilor BNS.

Motivarea actului reprezentă o condiție de legalitate a acțiunilor emitentului

acestuia, iar insuficiența motivării sau nemotivarea impunând concluzia că

angajatorul acționează în mod arbitrar.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de prima

instanță și instanța de apel, or, acestea au judecat formal cauza, fapt ce constituie o

violare a articolului 6 §1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil,

care prin prisma articolului 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, au o

speranță că instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani vs.

Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Prin urmare, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău, de

a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Având în vedere caracterul încălcărilor primei instanțe și a instanței de apel,

unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 25 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare.

O altă soluție decât aceea a trimiterii spre rejudecare ar echivala cu o

validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale săvârșite de

instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă

modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar

ajunge la o inexistență de fapt a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la

inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, instanța de recurs conchide că este

temeinic recursul depus de Ștefan Demian împotriva deciziei din 25 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe

neelucidarea circumstanțelor speței și este adoptată cu interpretarea eronată a

normelor de drept material pertinente speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

9

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus

de Ștefan Demian, casării integrală a deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în

ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și se restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Demian împotriva

Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru

perioadă de absență forțată de la muncă, încasarea plăților salariale cuvenite

neachitate în termen, a penalității și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

10