3ra-1437/19 — contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

3ra-1437/19 — contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1437/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Manuel III Luaces, reprezentat

de avocatul Victor Munteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Manuel III Luaces împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, funcționarul public Andrian Crețu cu privire la anularea

deciziei, încasarea prejudiciului moral și al cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Manuel III Luaces și s-a menținut hotărârea din 5

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 7 martie 2018, Manuel III Luaces a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, funcționarul public Andrian Crețu cu privire la anularea deciziei, încasarea

prejudiciului moral și al cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la data de 7 martie 2018 Biroul Migrație și Azil

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis decizia nr. 13 de

returnare a lui Manuel III Luaces (născut la 20 martie 1969), de pe teritoriul Republicii

Moldova.

Reclamantul a menționat că, a primit o citație din partea Biroului Migrație și Azil

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pentru a se prezenta la data de

7 martie 2018, ora 14.00, la sediul Biroului, în calitate de contravenient.

A relatat că, la 6 martie 2018 s-a adresat avocatului Victor Munteanu, care l-a

contactat telefonic pe ofițerul Secției combaterii șederii ilegale a Direcției combaterii

șederii ilegale a străinilor a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, Ion Căruntu, și împreună au convenit să schimbe data audierii,

din motiv că avocatul la data și ora respectivă era antrenat într-un proces de judecată.

1

A adăugat că, deși a fost stabilită data audierii, la 7 martie 2018, aproximativ la ora

11:20min., la domiciliul reclamantului s-au prezentat două persoane necunoscute, care,

fără a comunica identitatea sau fără a întocmi un proces-verbal, au lăsat în ușa de la

intrarea în locuință a reclamantului o decizie.

Manuel III Luaces a afirmat că, prin această decizie, contrar înțelegerii stabilite

între avocat și ofițer, a fost informat că urmează să părăsească teritoriul Republicii

Moldova în decurs de 5 zile, adică până la data audierii stabilite pentru 13 martie 2018,

fiind informat inclusiv și despre faptul că, actul dat reprezintă înștiințarea pentru

îndepărtarea imediată, or, sub escortă, în cazul nerespectării termenului prevăzut în

decizie.

A explicat că, nu este de acord cu decizia nr. 13 din 7 martie 2018 emisă de Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, susținând că

aceasta este ilegală și urmează a fi anulată de instanța de judecată.

A mai invocat că, în decizia contestată, în mod neîntemeiat se face trimitere la

prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea privind regimul străinilor în Republica

Moldova, or, norma legală enunțată, stabilește imperativ termenul de returnare de

maximum 15 zile calendaristice, pe când, indicarea în decizia contestată a termenului

de 5 zile este o mențiune ilegală, deoarece, nu se bazează pe lege.

A susținut că, norma legală stabilește imperativ motivele returnării, și anume, în

cazul în care străinului i s-a anulat viza, pe când, dânsul nu care sub incidența acestui

motiv, deoarece, până în prezent, reclamantul nu a fost înștiințat în careva mod despre

anularea vizei sale, anularea, urmând a fi dispusă de autoritatea competentă.

Conform prevederilor aceleiași norme, decizia de returnare în termen de maximum

15 zile este aplicabilă străinilor, a căror ședere a devenit ilegală, pe când Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, incorect a

interpretat legislația, considerând că odată ce a fost emisă decizia de refuz la

prelungirea dreptului de ședere provizorie, șederea lui a devenit ilegală.

Manuel III Luaces a precizat că, decizia de returnare pe motiv de refuz la

prelungirea dreptului de ședere provizorie cade sub incidența unei alte norme legale, și

anume a art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea privind regimul străinilor în Republica

Moldova. Astfel, că, la 7 martie 2018, a depus la Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cerere de clarificare a

modalității de ședere în continuare pe teritoriul Republicii Moldova, în sensul fie a

prelungirii permisului avut anterior, fie depunerea unei noi cereri, în temeiul numirii

sale în calitate de administrator la Societatea cu Răspundere Limitată „SM Power”.

În acest context, având temei eventual de a depune o cerere nouă de acordare a

șederii pe teritoriul Republicii Moldova. La cererea depusă la Biroul Migrație și Azil,

a anexat și un demers din partea noului angajator, cu solicitarea de a i se elibera permis

provizoriu de ședere.

În opinia reclamantului, a fost emisă în mod abuziv decizia de returnare în termen

de 5 zile, înainte a 4 zile nelucrătoare, cu riscul să fie reținut și returnat sub escortă, or,

autoritățile competente intenționează să-l returneze, fără a-i oferi posibilitatea să

depună actele necesare în virtutea noilor circumstanțe.

A specificat că, un alt temei de anulare a deciziei contestate îl constituie și faptul

că, în această decizie nu este indicată data, ora și locul eventualei returnări, situație ce

2

contravine prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, în sensul în care

Regula 39 din regulile Curții oferă posibilitatea de a aplica măsuri provizorii, dacă

persoana urmează să fie extrădată, expulzată sau returnată într-o țară, unde aceasta

riscă să fie supusă torturii sau tratamentelor inumane sau degradante.

A relevat că, la data de 7 martie 2019, a depus la Curtea Europeană cerere în baza

Regulii nr. 39 a Curții, prin care a solicitat interzicerea returnării lui de pe teritoriul

Republicii Moldova, iar prin scrisoarea din 9 martie 2018, Curtea a expediat un

răspuns în regim de urgență prin care a solicitat să fie informată neîntârziat despre

deciziile instanțelor naționale, precum și despre data, ora și țara unde urmează a fi

returnat.

Un alt temei de anulare a deciziei contestate invocat de reclamant îl constituie și

faptul că, decizia conține referință la normele legale inexistente în legislația națională,

fiind invocat precum că, exercitarea căii de atac nu are efect suspensiv de executare a

deciziei de returnare.

Reclamantul a mai invocat că, nu a depășit termenul legal de ședere pe teritoriul

Republicii Moldova, or acesta la 12 ianuarie 2018, a părăsit teritoriul Republicii

Moldova și a revenit în țară la aceeași dată.

Manuel III Luaces a solicitat anularea deciziei nr. 13 din 7 martie 2018 a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne Republicii Moldova de returnare a

lui de pe teritoriul Republicii Moldova, încasarea prejudiciului moral în mărime de 40

000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 octombrie 2018 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de către Manuel III Luaces.

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Manuel III Luaces și s-a menținut hotărârea din 5 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele inferioare din înscrisurile cauzei au reținut că,

după expirarea permisului de ședere provizorie, adică după 6 iulie 2017,

reclamantul/apelantul nu a beneficiat de un act legal (permis de ședere) pentru a se afla

pe teritoriul Republicii Moldova. Prezintă relevanță faptul că, cererile străinului cu

privire la prelungirea dreptului de ședere a investitorului străin, au fost respinse de

autoritatea competentă, iar decizia de refuz nu a fost contestată de reclamant.

La data de 23 octombrie 2019, Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul Victor

Munteanu a depus recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, consideră hotărârea instanței de fond și

decizia instanței de apel ca fiind nemotivate, iar instanțele de judecată nu s-au expus

asuprea încălcărilor Convenției europene indicate pe parcursul examinării cauzei.

A menționat că instanțele ierarhic inferioare au ignorat argumentele

reclamantului/apelantului și nu au aplicat direct articolele invocate din Convenție. De

asemenea, ambele instanțe nu au adus nici un argument referitor la dubla incriminare

în privința reclamantului, în sens că a fost emisă o decizie de returnare în paralel cu

inițierea unei proceduri contravenționale, fapt pentru care a fost citat.

La fel, instanțele au examinat superficial argumentele, iar pe majoritatea

argumentelor și solicitării de a aplica prevederile Convenției nici nu s-au expus.

3

În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429, 430, 431, 432, 434,

436, 437 și 435 din Codul de procedură civilă.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin referința depusă la data de 28 noiembrie 2019 Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne Republicii Moldova a solicitat respingerea recursului

cu menținerea deciziei contestate.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 25 septembrie 2019, iar conform

avizului de recepție/livrare reprezentantul recurentului a recepționat-o la 9 octombrie

2019.

Prin urmare, recursul depus de către Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul

Victor Munteanu la data de 23 octombrie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

4

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul Victor

Munteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

5

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul Victor Munteanu

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul Victor Munteanu, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Manuel III Luaces, reprezentat de avocatul Victor

Munteanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6