2rh-99/19 — declararea nulității contractului

2rh-99/19 — declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 2rh-99/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: N. Arabadji)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, A. Cobăneanu, Sv. Filincova,

V. Burduh, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

Nina Vascan

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depuse de Vasile Pînzari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Marinescu și

Svetlana Marinescu împotriva lui Vitalii Stăvilă, Vladislav Ciorici, Ecaterinei

Pelivan, Anei Pînzari, Întreprinderii cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu

Răspundere Limitată, intervenient accesoriu notarul public Rodica Semionova cu

privire la constatarea nulității contractelor de cesiune a creanței și de vânzare-

cumpărare, înlăturarea obstacolelor prin evacuare și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție

c o n s t a t ă :

La 04 octombrie 2016, Ion Marinescu și Svetlana Marinescu au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Vitalii Stăvilă și Ecaterinei Pelivan cu privire

la înlăturarea obstacolelor prin evacuarea din bunul imobil și încasarea cheltuielilor

de judecată.

La 04 mai 2017, Ion Marinescu și Svetlana Marinescu, reprezentați de

avocatul Iurii Bordeniuc, au depus cerere de completare a temeiurilor și obiectului

acțiunii împotriva lui Vitalii Stăvilă, Vladislav Ciorici, Ecaterinei Pelivan, Anei

Pînzari și ÎCS ,,Prime Capital” SRL, prin care au solicitat constatarea nulității

contractului de cesiune a creanței din 17 august 2011, încheiat între ÎCS „Prime

Capital” SRL și Vladislav Ciorici, a contractului de vânzare-cumpărare XXXXX

din 19 decembrie 2011, încheiat între Vladislav Ciorici și Ana Pînzari, autentificat

de notarul public Rodica Semionova, înlăturarea încălcărilor care nu sunt legate de

privarea de posesiune prin evacuarea lui Vitalii Stăvilă și Ecaterinei Pelivan cu

membrii familiei din bunul imobil situat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str.

XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii au indicat că prin contractul de împrumut nr. XXXXX

din 04 septembrie 2007, ÎCS „Prime Capital” SRL a acordat lui Ion Marinescu un

împrumut în sumă de 120 000 de dolari SUA, totodată, fiind semnat și contractul

de ipotecă nr. XXXXX, prin care debitorul ipotecar a fost de acord să constituie

ipotecă asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău,

com. Stăuceni, str. XXXXX, ce aparținea cu dreptul de proprietate privată lui Ion

Marinescu și Svetlanei Marinescu, contractul de ipotecă menționat fiind

autentificat notarial de notarul Andrei Bloșenco.

Reclamanții au relatat că, la 22 mai 2009, bunul ipotecat prin ordonanță

judecătorească a fost transmis în posesia ÎCS „Prime Capital” SRL cu drept de

vânzare ulterioară, în scopul executării obligațiilor și stingerii datoriilor lui Ion

Marinescu și Svetlanei Marinescu în sumă de 114 265,54 de dolari SUA. La fel, a

fost dispusă evacuarea forțată a tuturor persoanelor și bunurile acestora, fără

acordarea altui spațiu locativ, din încăperile transmise în posesia ÎCS „Prime

Capital” SRL.

Ulterior, la 17 august 2011, ÎCS „Prime Capital” SRL și Vladislav Ciorici au

încheiat contractul de cesiune a creanței, conform căruia cedentul a cedat

cesionarului toate drepturile sale de creditor și creditor-ipotecar pe care le avea față

de Ion Marinescu, ce rezultau din contractul de împrumut nr. XXXXX din 04

septembrie 2007, contractul de ipotecă nr. XXXXX din 04 septembrie 2007,

autentificat notarial sub nr. 3775 și ordonanța judecătorească nr. 2p/o-462/2009 din

22 mai 2009.

Totodată, reclamanții au afirmat că prin contractul nominalizat supra au fost

cedate nu numai drepturile de creditor, dar și drepturile de creditor-ipotecar, pe

care ÎCS „Prime Capital” SRL le avea față de Ion Marinescu, care au fost cedate

după emiterea ordonanței judecătorești.

Au relevat că deoarece prin contractul de cesiune a fost cedat și dreptul de

creditor-ipotecar, contractul de cesiune urma să fie încheiat în forma în care a fost

încheiat contractul de ipotecă, or, contractul de cesiune nu a fost autentificat

notarial. De asemenea, cedentul nu a notificat debitorul despre faptul că a cedat

creanța și nu i-a prezentat un înscris privitor la cesiune.

Reclamanții au notat că actul juridic menționat avea ca obiect înstrăinarea

bunurilor imobile și obligația de a asigura construcția unuia sau mai multor

apartamente, dar, contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din acestea

se autentifică notarial (art. 212 Cod civil și art. 40/6 a Legii nr. 1543 cadastrului

bunurilor imobile).

De altfel, au subliniat că prin contract se poate naște obligația de a se încheia

un contract. Forma stabilită pentru contract se aplică și pentru antecontract, iar

nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic.

Prin urmare, reclamanții au considerat că contractul de cesiune a creanței

nominalizat este nul, din motivul nerespectării formei autentice stabilite de lege.

De asemenea, au susținut că contractul de cesiune a creanței din 17 august

2011 și contractul de vânzare-cumpărare din 19 decembrie 2011 contravin

normelor imperative a legii.

Reclamanții au indicat că la 19 decembrie 2011, Vladislav Ciorici nefiind

împuternicit de Ion Marinescu și Svetlana Marinescu și în urma înțelegerii

dolosive a încheiat cu Ana Pînzari contractul de vânzare-cumpărare a bunului

2

imobil situat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. XXXXX, autentificat de notarul

public Rodica Semionova și înregistrat cu XXXXX.

Or, reclamanții au susținut că remiterea bunului nu a avut loc, deoarece Ana

Pînzari în realitate nu a primit de la Vladislav Ciorici bunul imobil indicat.

Totodată, au menționat că conform art. 207 Cod civil, actul juridic civil

încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un

efect.

Astfel, au indicat că Vladislav Ciorici, la data semnării contractului, nu

deținea dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXX, situat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. XXXXX, primul asumându-

și obligațiunea transmiterii patrimoniului viitor.

Reclamanții făcând referire la prevederile art. 674, 220, alin. (1) și art. 213,

alin. (1) din Codul civil, au considerat că contractul de vânzare-cumpărare a fost

încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) care este nul,

deoarece nici Vladislav Ciorici și nici Ana Pînzari nu au înregistrat dreptul de

proprietate asupra bunului imobil litigios.

Mai mult au relevat că prin decizia din 23 februarie 2012 a Curții de Apel

Chișinău a fost anulată ordonanța din 22 mai 2009 și încetată procedura în

ordonanța, această decizie fiind irevocabilă și ca consecință încetează cu efect

retroactiv contractul de cesiune a creanței din 17 august 2011 și contractul de

vânzare-cumpărare din 19 decembrie 2011 din momentul încheierii.

La caz, reclamanții au afirmat că conform actului de constatare a faptelor din

12 noiembrie 2013, întocmit de executorul judecătoresc Nicolae Pașa, a fost stabilit

că în bunul imobil situat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. XXXXX, locuiesc

Vitalii Stavilă și Ecaterina Pelivan cu membrii familiei, neavând acordul

reclamanților și nici un act confirmativ, astfel, încălcând dreptul de proprietate a

reclamanților. Acest fapt a fost confirmat și prin răspunsul nr. 23547 din 04

decembrie 2013 a Inspectoratului de Poliție Rîșcani.

Ion Marinescu și de Svetlana Marinescu au comunicat că Vitalii Stăvilă și

Ecaterina Pelivan au refuzat să elibereze benevol bunul imobil, motiv pentru care

s-au adresat cu acțiune în instanță.

Prin hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea; a fost constată nulitatea absolută a contractului de cesiune a

creanței din 17 august 2011 încheiat între ÎCS „Prime Capital” SRL și Vladislav

Ciorici; a fost constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare din

19 decembrie 2011, încheiat între Ion Marinescu și Svetlana Marinescu, din

numele cărora a acționat Vladislav Ciorici și Ana Pînzari, autentificat și înregistrat

de notarul public Rodica Semionova cu nr. XXXXX; a fost dispusă înlăturarea

obstacolelor prin evacuarea lui Vitalii Stăvilă și Ecaterinei Pelivan cu membrii

familiei din bunul imobil, situat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. XXXXX; a

fost încasat în mod solidar de la Vitalii Stăvilă, Ecaterina Pelivan, Ana Pînzari,

Vladislav Ciorici în beneficiul lui Ion Marinescu și Svetlanei Marinescu

cheltuielile de judecată în sumă de 100 de lei.

La 17 mai 2018, ÎCS „Prime Capital” SRL a depus cererea de apel și a

solicitat casarea hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cu emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii și încasare a cheltuielilor de

judecată.

3

La 31 mai 2018, Ana Pînzari, Ecaterina Pelivan și Vitalie Stăvilă, reprezentați

de avocatul Mihail Lupu, au depus cererea de apel, exprimându-și dezacordul cu

hotărârea primei instanțe, și solicitând casarea cesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii și încasare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

cererile de apel depuse de ÎCS „Prime Capital” SRL, Ana Pînzari, Vitalii Stăvilă,

Ecaterina Pelivan; s-a casat hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre prin care: s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Ion Marinescu și Svetlana Marinescu

împotriva lui Vitalii Stăvilă, Vladislav Ciorici, Ecaterinei Pelivan, Anei Pînzari,

ÎCS „Prime Capital” SRL, intervenient accesoriu notarul public Rodica Semionova

cu privire la declararea nulității contractului de cesiune a creanței din 17 august

2011 și contractului de vânzare-cumpărare din 19 decembrie 2011, înlăturarea

obstacolelor prin evacuarea lui Vitalii Stăvilă și Ecaterinei Pelivan și încasarea

cheltuielilor de judecată; s-a încasat în mod solidar de la Ion Marinescu și Svetlana

Marinescu în beneficiul ÎCS „Prime Capital” SRL taxa de stat pentru instanța de

apel în sumă de 37 500 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 195, 199, 217 Cod civil

a reținut ca eronată concluzia primei instanțe precum că contractul de cesiune a

creanței încheiat la 17 august 2011 între ÎCS „Prime Capital” SRL și Vladislav

Ciorici a fost încheiat contrar prevederilor legale, deoarece nu a fost respectată

forma obligatorie și anume nu a fost autentificat notarial, deoarece prin contractul

de cesiune au fost cesionate inclusiv creanțele ce rezultă din contractul de ipotecă

pentru care nu a fost obligatorie forma notarială.

Corespunzător instanța de apel a menționat că obiectul principal al

contractului de cesiune a fost cesionarea creanțelor ce au rezultat din contractul de

împrumut, încheiat în formă simplă scrisă, iar contractul de ipotecă și ordonanța

judecătorească au fost emise cu titlu de acte accesorii care au trecut la cesionar

odată cu încheierea contractului de cesiune a creanței.

La 27 februarie 2019, Ion Marinescu și Svetlana Marinescu, reprezentată de

avocatul Iurii Bordeniuc, au declarat recurs prin care au solicitat casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia DIN 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Ion Marinescu și de Svetlana Marinescu, reprezentată de avocatul Iurii

Bordeniuc; s-a casat integral decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Marinescu

și Svetlana Marinescu împotriva lui Vitalii Stăvilă, Vladislav Ciorici, Ecaterinei

Pelivan, Anei Pînzari, Întreprinderii cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu

Răspundere Limitată, intervenient accesoriu notarul public Rodica Semionova cu

privire la constatarea nulității contractelor de cesiune a creanței și de vânzare-

cumpărare, înlăturarea obstacolelor prin evacuare și încasarea cheltuielilor de

judecată.

La 09 august 2019, Vasile Pînzari a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție și a solicitat casarea acesteia

cu transmiterea cauzei spre rejudecarea și atragerea sa în proces, ca intimat.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că prin decizia instanței de recurs

nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în proces.

4

Susține revizuentul că prin emiterea deciziei i-a fost încălcat dreptul de

proprietate, deoarece bunul litigios nu aparține doar Anei Pînzari, bunul fiind

obținut de către soți în timpul căsătoriei.

Revizuentul la înaintarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art.

449, lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În corespundere art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată cererea de

revizuire depusă de Vasile Pînzari, care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul, că prin decizia instanței

de recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în

proces, nefiind atras în proces, prin ce susține că a fost direct lezat în drepturi.

Astfel, potrivit art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu

au fost implicate în proces.

Din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în

temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că

prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor

persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în

drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea

probelor.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuentul a invocat

ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultimul nu

a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele au emis

hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei

care nu au fost implicată în proces.

Se va reține la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care

indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

5

Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a fi

în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că

hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

Mai mult, revizuentul considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost

lipsit de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină în el

alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lor, fapt însă nerealizat de acesta în cadrul examinării cauzei în fond.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund

exigențelor art. 449 lit. c) al Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de

revizuire a deciziei din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, respectiv,

împrejurările invocate de revizuent nu pot influența soluția adoptată.

Astfel, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanței de judecată

existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, faptul că

prin hotărârile judecătorești adoptate în litigiul dedus judecării a fost lezat în

careva drepturi, or, simpla prezentare a copiei certificatului de căsătorie nu denotă

încălcarea cărorva drepturi ale sale.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate

de revizuent se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de recurs prin

decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

6

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile

Pînzari, împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Marinescu și Svetlana

Marinescu împotriva lui Vitalii Stăvilă, Vladislav Ciorici, Ecaterinei Pelivan, Anei

Pînzari, Întreprinderii cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere

Limitată, intervenient accesoriu notarul public Rodica Semionova cu privire la

constatarea nulității contractelor de cesiune a creanței și de vânzare-cumpărare,

înlăturarea obstacolelor prin evacuare și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

Nina Vascan

Galina Stratulat

7