3ra-1499/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1499/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E.Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Toderaș, A.Revenco, Eu.Bejenaru) ÎNCHEIERE 24 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 12 martie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 27 decembrie 2018 Consiliul municipal Bălți a adoptat decizia nr. 16/52 „Cu privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălți cu privire la aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a adăpostului pentru animale fără stăpân”. A invocat că în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, a efectuat controlul sub aspectul legalității deciziei vizate și a constatat că, actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare. Or, acesta contravine prevederilor art. 8, 14 din Legea privind administrația publică locală, art. 41, 42, 44 din Legea cu privire la actele normative și pct. 15-16, 22 a HG nr. 967 din 09.08.2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.

1 Drept consecință, la 4 februarie 2019, a înaintat pârâtului notificarea nr.1304/OT1-163, solicitând modificarea deciziei menționate, însă nu a primit răspuns. Din considerentul că Primarul municipiului Bălți nu este în drept să asigure elaborarea textului inițial al proiectului deciziei, iar în pct. 2.1 al deciziei contestate a fost indicat expres acest lucru, a fost depusă prezenta acțiune, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat solicitând anularea deciziei nr. 16/52 din 27 decembrie 2018 a Consiliului municipal Bălți „Cu privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălți cu privire la aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a adăpostului pentru animale fără stăpân”.

Prin hotărârea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost respinsă. Prin decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a concluzionat asupra respingerii acțiunii, or, autoritatea publică pârâtă a adoptat actul administrativ contestat cu respectarea procedurii, competenței și temeiuri de a fi anulat nu există. Din aceste considerente, acțiunea Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost respinsă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și a hotărârii enunțate, la 22 noiembrie 2019, Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererile de chemare în judecată și de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este una nemotivată și lipsită de suport juridic pertinent. Instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. 2 În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 8 octombrie 2019 (f.d.75), însă careva date despre notificarea recurentei în acest sens la dosar lipsesc. Respectiv, recursul depus la 22 noiembrie 2019 este în termen. Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care 3 erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 5