3ra-1499/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1499/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-1499/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E.Balan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Toderaș, A.Revenco, Eu.Bejenaru)
ÎNCHEIERE
24 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul
Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți,
intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat
împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 12 martie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva
Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Primăria municipiului Bălți
cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 27 decembrie 2018
Consiliul municipal Bălți a adoptat decizia nr. 16/52 „Cu privire la desfășurarea
consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălți cu privire
la aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a adăpostului pentru
animale fără stăpân”.
A invocat că în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația
publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, a efectuat controlul sub
aspectul legalității deciziei vizate și a constatat că, actul administrativ enunțat
contravine legislației în vigoare. Or, acesta contravine prevederilor art. 8, 14 din
Legea privind administrația publică locală, art. 41, 42, 44 din Legea cu privire
la actele normative și pct. 15-16, 22 a HG nr. 967 din 09.08.2016 cu privire la
mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.
1
Drept consecință, la 4 februarie 2019, a înaintat pârâtului notificarea
nr.1304/OT1-163, solicitând modificarea deciziei menționate, însă nu a primit
răspuns.
Din considerentul că Primarul municipiului Bălți nu este în drept să
asigure elaborarea textului inițial al proiectului deciziei, iar în pct. 2.1 al
deciziei contestate a fost indicat expres acest lucru, a fost depusă prezenta
acțiune, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat solicitând anularea
deciziei nr. 16/52 din 27 decembrie 2018 a Consiliului municipal Bălți „Cu
privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului
municipal Bălți cu privire la aprobarea regulamentului de organizare și
funcționare a adăpostului pentru animale fără stăpân”.
Prin hotărârea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei
de Stat a fost respinsă.
Prin decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva
hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect
a concluzionat asupra respingerii acțiunii, or, autoritatea publică pârâtă a
adoptat actul administrativ contestat cu respectarea procedurii, competenței și
temeiuri de a fi anulat nu există.
Din aceste considerente, acțiunea Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei
de Stat a fost respinsă.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și a hotărârii enunțate, la 22
noiembrie 2019, Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat le-a contestat cu
recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești contestate ce
constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de
admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
în cererile de chemare în judecată și de apel anexate la dosar, suplimentar
invocându-se că decizia instanței de apel este una nemotivată și lipsită de suport
juridic pertinent.
Instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă
prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial
circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate
circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate
de respingere a acțiunii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ
a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în
vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
10 februarie 2000 a fost abrogată.
2
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile
de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod
se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,
conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel
de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform
prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile
prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 8 octombrie 2019 (f.d.75), însă
careva date despre notificarea recurentei în acest sens la dosar lipsesc.
Respectiv, recursul depus la 22 noiembrie 2019 este în termen.
Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost
inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de
admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare
a Codului administrativ.
Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul este inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost
încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări
decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
3
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor
Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
4
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de
Stat.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului
administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură
civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
5