2rac-217/19 — incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii legale si a dobinzilor de intirziere

2rac-217/19 — incasarea despagubirii de asigurare, a penalitatii legale si a dobinzilor de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2rac-217/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Muntean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

D E C I Z I E

18 decembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând în ședință publică, recursul declarat de Întreprinderea cu Capital

Străin „Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Angela Popil,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu

Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Companiei de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni, intervenienți

accesorii Gospodăria Țărănească „Marciuc Valentina”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Jintarg”, Gospodăria Țărănească „Vădeni Agro”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Remarcabila”, Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma

CM”, Societatea cu Răspundere Limitată „Agrozprim”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Doi Rățoi”, Societatea cu Răspundere Limitată „Purplant MDV”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Unifruct”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Agro Ghiol”, Societatea cu Răspundere Limitată „Rai-Agro-Prim”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Albvior”, Societatea cu Răspundere Limitată „Unichi

Grup”, Societatea cu Răspundere Limitată „Floreti-R.C.” și Brokerul de Asigurări

și Reasigurări „Coverins” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea

despăgubirii de asigurare, a penalităților legale și a dobânzilor de întârziere,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Moldova Zahăr”

Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Angela Popil, la care s-

a alăturat Societatea cu Răspundere Limitată ,,Unichi Grup” și a fost menținută

hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2016, Întreprinderea cu Capital Străin „Moldova Zahăr”

Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL) a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Asterra

Grup” Societate pe Acțiuni (în continuare CA „Asterra Grup” SA), intervenienți

accesorii Gospodăria Țărănească „Marciuc Valentina”, Societatea cu Răspundere

1

Limitată „Jintarg”, Gospodăria Țărănească „Vădeni Agro”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Remarcabila”, Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma

CM”, Societatea cu Răspundere Limitată „Agrozprim”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Doi Rățoi”, Societatea cu Răspundere Limitată „Purplant MDV”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Unifruct”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Agro Ghiol”, Societatea cu Răspundere Limitată „Rai-Agro-Prim”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Albvior”, Societatea cu Răspundere Limitată „Unichi

Grup”, Societatea cu Răspundere Limitată „Floreti-R.C.” și BAR „Coverins”

Societate cu Răspundere Limitată (în continuare GȚ „Marciuc Valentina”, SRL

„Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL

„Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL

„Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup”, SRL

„Floreti-R.C.” și BAR „Coverins” SRL) cu privire la încasarea despăgubirii de

asigurare, a penalităților legale, a dobânzilor de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 mai 2015, între ÎCS ,,Moldova Zahăr”

SRL și CA „Asterra Grup” SA, precum și între intervenienții accesorii și CA

„Asterra Grup” SA au fost încheiate, în conformitate cu prevederile Legii nr.243

din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producere în

agricultură (cu amendamentele ulterioare), contracte de asigurare benevolă

subvenționată a recoltei culturilor agricole, și anume cu:

- GȚ „Marciuc Valentina” - contractul nr. ARCA 0002/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Jintarg” - contractul nr. ARCA 0004/15AG2 din 28 mai 2015;

- GȚ „Vădeni Agro”- contractul nr.ARCA0005/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Remarcabila”- contractul nr.ARCA0006/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Reforma CM”- contractul nr.ARCA0007/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Agrozprim” - contractul nr. ARCA0008/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Doi Rățoi” - contractul nr. ARCA0009/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Purplant MDV” - contractul nr. ARCA0010/15AG2 din 28 mai 2015;

- ÎCS „Moldova Zahăr” SRL - contractul nr. ARCA0011/15AG2 din 28 mai 2015;

- ÎCS „Moldova Zahăr” SRL - contractul nr. ARCA0012/15AG2 din 28 mai 2015;

- ÎCS „Moldova Zahăr” SRL - contractul nr. ARCA0013/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Unifruct”- contractul nr. ARCA0014/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Agro Ghiol” - contractul nr. ARCA0015/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Rai-Agro-Prim” - contractul nr. ARCA0016/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Albvior” - contractul nr. ARCA 0017/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Tîrșiței Agro” - contractul nr. ARCA 0020/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Unichi Grup”- contractul nr. ARCA 0021/15AG2 din 28 mai 2015;

- SRL „Floreti-R.C.” - contractul nr. ARCA 0024/15AG2 din 28 mai 2015.

A menționat că în confirmarea încheierii contractelor de asigurare menționate

supra, CA „Asterra Grup” SA a emis pentru fiecare din asigurați, polițe de

asigurare corespunzătoare, iar ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, alături de intervenienții

accesorii au plătit în modul și în cuantumul prevăzut de contractele de asigurare,

prima de asigurare corespunzătoare, calculată în conformitate cu prevederile art.9,

10 și 23 alin.(2) din Legea nr.243 din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată

a riscurilor de producere în agricultură.

Întreprinderea a indicat că conform prevederilor contractelor de asigurare

numite, CA „Asterra Grup” SA în calitate de asigurător, s-a angajat să plătească

2

despăgubire de asigurare în cazul producerii riscului asigurat, și anume, secetă

excesivă sau grindină.

Cultura agricolă asigurată a fost sfecla de zahăr semănată pe suprafețele de

terenuri agricole care aparțin ÎCS „Moldova Zahăr” SRL și intervenienților

accesorii, fapt specificat la pct.2.2 din contractele de asigurare semnate.

La rândul său, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL și intervenienții accesorii, în

calitate de asigurați, și-au asumat obligația să plătească CA „Asterra Grup” SA

primele de asigurare în cuantumul stabilit la pct.2.2.3 din contractele de asigurare.

Conform pct.7.8 din contractele de asigurare semnate între CA „Asterra

Grup” SA și intervenienții accesorii, beneficiar al despăgubirilor de asigurare ce

urmează a fi plătite de către pârâtă, conform contractelor de asigurare semnate, este

ÎCS „Moldova Zahăr” SRL.

A invocat că, după semnarea tuturor contractelor de asigurare indicate,

conform pct.1.7.2. din contractele de asigurare, în perioada 8-11 iunie 2015, de

către specialistul CA „Asterra Grup” SA a fost efectuată inspectarea suprafețelor

însămânțate și cultura agricolă a fost preluată în asigurare, cu întocmirea actelor de

inspectare a suprafețelor asigurate.

Întreprinderea a precizat că niciunul din actele de inspectare perfectate și

semnate, nu conțin anumite obiecții privind starea culturii sfeclei de zahăr pe

suprafețele preluate în asigurare, astfel au fost acceptate în asigurare 1 782,80 ha

de sfeclă de zahăr.

De asemenea, entitățile juridice asigurate au prezentat extrasele (certificatele)

de la primăriile locale privind deținerea suprafețelor însămânțate cu cultura

agricolă - sfeclă de zahăr, cu indicarea numerelor cadastrale ale terenurilor și

suprafețelor, în strictă conformitate cu prevederile contractuale (pct.1.2.) și legale

(art.8 din Legea 243/2004).

Așadar, persoanele juridice asigurate și-au respectat principala obligație

contractuală, și anume, cea de plată a primelor de asigurare potrivit prevederilor

pct.1.7.2. și pct.3.1 din contractele de asigurare semnate și obligația legală

prescrisă la art.10 alin.(3) lit. b) din Legea 243/2004, fapt confirmat prin ordinele

de plată anexate la prezenta cerere de chemare în judecată.

ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a menționat că faptul respectării cerințelor

principale la etapa semnării contractelor de asigurare, ce au condiționat validitatea

acestora, este confirmat și prin acceptarea acestor contracte de către subdiviziunile

Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură a Ministerului Agriculturii și

Industriei Alimentare, pentru obținerea părții de prime de asigurare subvenționate.

Pe parcursul derulării contractelor de asigurare, de la CA „Asterra Grup” SA

nu au fost înaintate anumite pretenții, observații privind nerespectarea de către

reclamantă și intervenienții accesorii a operațiunilor agrotehnice specifice cultivării

sfeclei de zahăr în general și celor specificate în Anexa nr. 1 (operații agrotehnice

principale) care este parte integrantă a contractului de asigurare, în particular.

A afirmat că conform prevederilor pct.6.1. din contractele de asigurare

semnate, în perioada lunilor august - septembrie 2015, întreprinderea și

intervenienții accesorii au expediat notificări către compania de asigurare cu

referire la producerea riscului asigurat, si anume, secetă excesivă și afectarea

considerabilă a culturilor asigurate - sfeclă de zahăr.

Conform pct.8.2 lit.(i) din contractele de asigurare, în perioada 22 - 23

septembrie 2015, reclamanta și unii dintre intervenienții accesorii au notificat

3

compania de asigurare despre data demarării campaniei de recoltare a sfeclei de

zahăr de pe suprafețele asigurate.

A relatat că de către reprezentantul companiei de asigurare a fost efectuată

determinarea roadei biologice înainte de recoltare, însă contrar pct.5.4. alin.(2) din

contractele de asigurare, nu a fost întocmit actul constatării roadei biologice, motiv

pentru care niciunul dintre asigurați, nu au intrat în posesia datelor privind

rezultatele determinării roadei biologice și nu au semnat niciun act, prin care și-ar

confirma acordul său privind rezultatele determinării roadei biologice.

A explicat că din momentul efectuării prelevării probelor pentru determinarea

roadei biologice, reprezentanții societății pârâte au evitat și au ignorat în orice fel,

prezentarea datelor privind rezultatele determinării roadei biologice și a calculului

preventiv al daunei și doar după trecerea a 3 luni din momentul finisării procedurii

de determinare a roadei biologice (01 noiembrie 2015), și după recepționarea

scrisorii nr. 08 din 12 ianuarie 2016, la 21 ianuarie 2016, reclamantei, prin

intermediul BAR „Coverins” SRL, a fost prezentat prin intermediul poștei

electronice spre examinare un calcul preventiv al daunei în sumă totală de 6

585 000 de lei, în conținutul căruia, pentru prima dată, figurau indicatori ai roadei

biologice, calcule care conțin o multitudine de inexactități și deduceri a unor sume

din calculul total a despăgubirii, pe motivul nerespectării lucrărilor agrotehnice,

însă acestea nu au fost argumentate în niciun fel.

A susținut că prin scrisoarea nr.44/01 din 28 ianuarie 2016, CA „Asterra

Grup” SA a comunicat că dosarele de daună încă nu au fost instrumentate și

definitivate, cu excepția acelor producători agricoli în cazul cărora s-a decis a

refuza în plata despăgubirii de asigurare.

Astfel, până la data adresării prezentei acțiuni, reclamanta și SRL „Unichi

Grup”, SRL „Agro Ghiol” și SRL „Tîrșiței Agro” nu au recepționat o decizie

motivată a refuzului în plata despăgubirii de asigurare semnată de către compania

de asigurare și doar la 11 martie 2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL și intervenienții

accesorii au primit de la pârâtă spre semnare actele de constatare a afectării culturii

de sfeclă de zahăr asigurate, însoțite de calculul despăgubirilor de asigurare, în care

s-au înserat indicatori ai roadei biologice diferiți (majorați) decât cei care au fost

indicați în calculul preventiv din 21 ianuarie 2016, ceea ce a trezit suspiciuni

referitor la veridicitatea acestor date, or, aceste acte nu au fost aduse la cunoștință

asiguraților, neexistând un act prin care ar recunoaște indicatorii respectivi (datele

roadei biologice).

A opinat că deși, actele de constatare a afectării culturilor de riscul asigurat

urmau a fi întocmite în număr de exemplare suficient pentru toate părțile implicate

în termen de 10 zile de la data notificării despre producerea cazului asigurat,

acestea sunt emise începând cu 25 septembrie 2015 și terminând cu 14 noiembrie

2015, prin care se constată gradul de afectare a culturii sfeclei de zahăr asigurate și

în conținutul cărora au fost înserați indicatori de roadă biologică care nu au fost

comunicați niciodată asiguraților și care nu au fost confirmați și acceptați de

ultimii.

În asemenea condiții, neperfectarea actelor de determinare a roadei biologice

și nesemnarea acestora de către părți în modul cum o cere contractul de asigurare,

neprezentarea datelor asiguraților privind indicatorii roadei biologice la

nenumăratele cereri adresate, practic tăinuirea acestora, trezesc suspiciuni privind

veridicitatea acestor date. Or, aceste suspiciuni vin să apară și datorită faptului că

inițial, la prezentarea datelor preliminare privind determinarea mărimii daunei și

4

calculului cuantumului despăgubirii de asigurare, de către pârât au fost prezentate

anumite date privind indicatorii roadei biologice, ca ulterior, în actele finale de

despăgubire să fie arătați indicatori majorați al roadei biologice, care într-un final

afectează cuantumul despăgubirii de asigurare în detrimentul asiguraților și

beneficiarilor asigurării.

A relatat că potrivit ultimelor calcule prezentate de către societatea pârâtă se

constată că din cuantumul despăgubirii de asigurare, de către ultima au fost deduse

unilateral, de la 5% până la 30% din daună pentru pretinsa nerespectare a

tehnologiei creșterii culturii de sfeclă de zahăr. Or, totuși aceste deduceri nu sunt

argumentate în niciun fel, în actele perfectate pe parcursul derulării contractului de

asigurare, și anume, actele privind inspecția suprafețelor asigurate, actele cu privire

la determinarea afectării culturii sfeclei de zahăr în urma producerii riscului

,,secetă excesivă”, fără a indica anumite mențiuni ale asigurătorului cu referire la

alți factori ce au generat sau pot genera scăderea roadei (riscuri neasigurate,

nerespectarea tehnologiei).

Mai mult, la solicitarea companiei de asigurări, reclamanta și intervenienții

accesorii, în regim de lucru, au prezentat toate documentele, ce confirmă

îndeplinirea lucrărilor agro-tehnologice, iar asiguraților nu le-au fost înaintate

anumite obiecții din partea asigurătorului.

A evidențiat că prin reclamația nr.115 din 22 aprilie 2016, reclamanta și-a

exprimat dezacordul cu acțiunile/inacțiunile pârâtei și a expus obiecțiile asupra

actelor prezentate de către aceasta pentru semnare și a solicitat plata despăgubirii

de asigurare conform roadei efectiv recoltate, prezentând în Anexa la reclamație

calculul propriu al despăgubirii de asigurare corespunzător roadei efectiv recoltate.

Prin scrisoarea nr.76/04 din 29 aprilie 2016 pârâta a comunicat într-un final,

cuantumul despăgubirilor de asigurare pentru fiecare din contractele de asigurare

în care reclamanta are calitatea de beneficiar, precum și pentru contractele în care

reclamanta are calitate de asigurat și a propus pentru plată, despăgubirea totală în

cuantum de 6 861 091,70 de lei, concomitent a informat și despre refuzul în plata

despăgubirilor de asigurare în temeiul contractelor de asigurare încheiate cu SRL

„Agro Ghiol”, SRL „Agro Complex”, SRL „Tîrșiței Agro” și SRL „Unichi Grup”,

invocând motive generale și nesusținute de refuz în plata daunei.

A precizat că prin scrisoarea nr.183 din 24 mai 2016, reclamanta a propus

companiei de asigurare examinarea în complex a situației create și reexamina

cuantumului despăgubirilor de asigurare calculate inițial și a propus prezentarea

propriului calcul al roadei biologice.

La 01 iunie 2016, întreprinderea reclamantă, prin intermediul poștei

electronice a comunicat pârâtei indicatorii roadei biologice calculate, iar prin

scrisoarea nr.268 din 22 iunie 2016 și-a exprimat oficial poziția referitor la

cuantumul despăgubirii de asigurare calculată de către pârâtă.

A susținut că prin scrisoarea nr.72/06 din 24 iunie 2016 pârâta, pentru a

justifica tergiversarea finalizării dosarelor de daună și plata despăgubirilor de

asigurare, a solicitat prezentarea unor formulare aprobate prin ordinul MAIA

nr.303 din 08 decembrie 1993 și istoria câmpurilor asigurate pentru ultimii 4 ani.

Concomitent, la 4 iulie 2016, au fost transmise pârâtei actele de constatare

semnate de către intervenienții accesorii cu obiecții și dezacord, iar prin scrisoarea

nr.378 din 23 august 2016, au atenționat compania de asigurare asupra abuzurilor

admise în raport cu intervenienții accesorii, prin solicitarea repetată de la aceștia a

actelor deja puse la dispoziția pârâtei de către intervenienții accesorii.

5

Ulterior, prin scrisoarea nr.38/09 din 12 septembrie 2016, societatea pârâtă a

solicitat repetat prezentarea formularelor aprobate prin ordinul MAIA nr.303 din

08 decembrie 1993, iar prin răspunsul nr.418 din 20 septembrie 2016, a fost

informată compania de asigurare despre inexistența actului normativ invocat în

scrisoarea pârâtei și despre faptul că ultima a depășit toate termenele legale de

instrumentare și finalizarea dosarelor de daună și de plată a despăgubirilor de

asigurare, oferind pârâtei să achite despăgubirea de asigurare în termen până la 01

octombrie 2016.

Având în vedere că prin scrisoarea nr.418 din 20 septembrie 2016, reclamanta

a intervenit cu soluționarea litigiului pe cale amiabilă, iar pârâta nu a prezentat

niciun răspuns și nu a efectuat plata despăgubirii de asigurare, reclamanta s-a

adresat cu prezenta acțiune.

Suplimentar a susținut că niciunul din calculele despăgubirii de asigurare

comunicat de către pârâtă nu se bazează pe prevederile art.11 alin.(4), (5) (6) din

Legea 243/2004, iar în cazul intervenienților accesorii SRL „Unichi Grup”, SRL

„Tîrșiței Agro” și SRL „Agro Ghiol”, deși este evidentă pieirea totală a recoltei

(distrugerea recoltei de peste 90% din suprafețele asigurate), pârâta a refuzat fără

justificare calculul și plata despăgubirilor de asigurare.

Or, prin Actul de examinare a suprafețelor însămânțate din 3 noiembrie 2015,

comisia a constatat că în cazul intervenientului accesoriu SRL „Unichi Grup”, din

total suprafață semănată și asigurată (110 ha), pe suprafața de 103 ha cultura

semănată, sfecla de zahăr, este uscată și din punct de vedere economic nu este

rentabilă și rezonabilă recoltarea.

Corespunzător, sunt întrunite condițiile pct.5.4 din contractul de asigurare,

pentru a constata pieirea totală a roadei, având în vedere că suprafața afectată de

riscul asigurat reprezintă 93% din suprafața totală asigurată.

Astfel, conform Registrului de cântar și facturii fiscale seria WB nr. 2591606

din 01 decembrie 2015 de pe suprafața de 7 ha, SRL „Unichi Grup” a recoltat

cantitatea netă de 62,93 tone de sfeclă de zahăr, fapt ce contravine concluziilor

pârâtei că în cazul SRL „Unichi Grup” a fost refuzată recoltarea culturii agricole

asigurate, motiv pentru care pârâta a decis refuzarea în plata despăgubirii de

asigurare.

Conform calculului întocmit în temeiul modalității de calcul înserată la pct.5.4

din contractul de asigurare, despăgubirea de asigurare în cazul SRL „Unichi Grup”

constituie 1 286 682,22 de lei.

Întreprinderea a mai remarcat că situație similară se înregistrează și în cazul

intervenientului accesoriu SRL „Agro Ghiol”, prin care pârâta nemotivat și

neîntemeiat a refuzat în plata despăgubirii de asigurare, atât timp cât conform

Actului de inspectare a terenurilor semănate din 15 octombrie 2016, s-a constatat

că pe suprafața de 15,2 ha din total suprafață asigurată de 58 ha, este irațională

recoltarea culturii agricole, având în vedere uscarea culturii respective.

Conform Registrului de cântar și facturii fiscale seria WD nr. 0204921 din 27

noiembrie 2015 de pe suprafața de 42,8 ha s-a recoltat cantitatea de 49,50 tone de

sfeclă de zahăr, fapt ce din nou contravine constatărilor pârâtei că nu urmează a fi

calculată și plătită despăgubire de asigurare pentru cazul asigurat, deoarece

intervenientul accesoriu a refuzat să recolteze cultura asigurată.

Conform calculului întocmit potrivit modalității de calcul înserată la pct.5.4

din contractul de asigurare, despăgubirea de asigurare în cazul SRL „Agro Ghiol”

constituie 710 268 de lei.

6

A mai precizat că intervenienții accesorii și reclamanta au comunicat

societății pârâte despre producerea riscului asigurat, fapt confirmat prin copia

notificărilor din perioada 03 august 2015 – 05 septembrie 2015.

Corespunzător, actele de constatare a afectării culturilor agricole asigurate, au

fost întocmite de pârâtă începând cu 25 septembrie 2015 și până la 14 noiembrie

2015, cu depășirea termenului de întocmire a acestora prevăzut la art. 11 alin.(2)

din Legea 243/2004, fiind comunicate reclamantei și intervenienților accesorii doar

în luna decembrie 2015, după multiplele solicitări ale asiguraților și beneficiarului

ca să fie prezentate pentru semnătură doar la 11 martie 2016.

Reieșind din informația conținută în actele de constatare și evaluare a

daunelor prezentate de către pârâtă se deduce că în majoritatea cazurilor, pârâta a

diminuat neîntemeiat despăgubirea de asigurare, aplicând în calcul coeficientul de

diminuare de la 5% la 30% pentru gradul câmpurilor îmburuienate presupus,

constatat în teren la examinarea câmpurilor asigurate sau pentru nerespectarea

lucrărilor agro-tehnologice.

Pârâta nu a oferit nicio explicație reclamantei din care considerente și în

conformitate cu care metodologie agreată de părți, a diminuat despăgubirile de

asigurare de la 5% la 30% pentru gradul câmpurilor îmburuienate mediu, precum

nu a indicat care din lucrările agro-tehnologice, prevăzute de contract nu au fost

executate și care au influențat dauna cauzată și corespunzător despăgubirea de

asigurare.

Or, conform pct.6.7 din contractele de asigurare, toate calculele daunelor

cauzate de producerea riscurilor asigurate, se efectuează ținând cont de suma

asigurată, care este stabilită în pct.2.2. al prezentului contract (luând în considerație

condițiile pct.5.1, 5.2, 5.3) și a diferenței dintre roada asigurată și roada de-facto

obținută conform pct.5.4, la prețurile preluate în asigurare, în conformitate cu

stipulările prezentului contract.

A reținut că pornind de la prevederile contractuale și bazându-se pe

prevederile art.11 alin.(4) și alin.(5) din Legea 243/2004, reclamanta a efectuat

propriul calcul al despăgubirilor de asigurare, urmare a producerii evenimentului

asigurat în anul 2015, acoperit prin contractele de asigurare semnate de către pârâtă

și invocate în susținerea prezentei cereri de chemare în judecată, luând ca bază

indicatorii roadei biologice calculată și constatată în comun cu intervenienții

accesorii, precum luând ca bază și roada efectiv înregistrată conform actelor de

cântărire și facturilor emise de către producătorii agricoli în acest sens.

Drept consecință, potrivit calculului despăgubirilor de asigurare efectuat de

către reclamantă, a considerat că pârâta urmează să plătească despăgubiri de

asigurare în sumă totală de 13 130 070,98 de lei, diferența între suma despăgubirii

de asigurare calculată de pârâtă fiind în mărime de 6 268 979,28 de lei, diferență

litigioasă, pentru care, după cum este indicat în prezenta cerere, reclamanta nu a

calculat penalități legale și dobânzi de întârziere, urmând ca pe durata examinării

cauzei să se facă proba corespunzătoare a obligației pârâtei de a plăti despăgubirile

de asigurare, anume în cuantumul corespunzător solicitat de reclamantă.

A punctat că potrivit pct.7.2 din contractele de asigurare benevolă

subvenționată a recoltei culturilor agricole semnate de către pârâtă, în cazul

recunoașterii evenimentului produs ca caz asigurat, asigurătorul adoptă decizia de

plată a despăgubirii de asigurare sau a refuzului de plată a acesteia, sau emite o

hotărâre motivată privind stabilirea unei cercetări suplimentare, cu stabilirea

acțiunilor concrete necesare pentru adoptarea deciziei de plată sau a refuzului

7

acesteia, în termen de până la 30 de zile lucrătoare din momentul prezentării de

către asigurat a tuturor actelor necesare pentru soluționarea cazului asigurat.

Asigurătorul este obligat să efectueze plata despăgubirii de asigurare în

termen de 10 zile lucrătoare din data luării deciziei de plată a despăgubirii, sau să

expedieze în același termen refuzul motivat în formă scrisă.

Conform art.14 alin.(1) din Legea nr.243/2004, asigurătorul, în termen de 10

zile de la data semnării actului de constatare a pagubelor efectuează calculul și

plătește asiguratului despăgubiri de asigurare.

La caz, reieșind din faptul că prin scrisoarea nr.76/04 din 29 aprilie 2016,

pârâta a decis asupra plății despăgubirii de asigurare globale în mărime de 6 861

091,70 de lei, conform prevederilor pct.7.2 din contractele de asigurare, avea

obligația să plătească această despăgubire de asigurare în termen de 10 zile

lucrătoare, adică, cel târziu la 17 mai 2016.

A specificat că având în vedere că atât reclamanta, în calitatea sa de asigurat

și beneficiar al asigurării, cât și intervenienții accesorii, sunt în drept să conteste,

potrivit prevederilor pct.8.1 lit. c) din contractele de asigurare, decizia pârâtei

privind cuantumul despăgubirii de asigurare, aceasta însă nu dă dreptul pârâtei de a

nu plăti sau de a tergiversa neîntemeiat plata despăgubirii de asigurare în

cuantumul calculat de ultima.

Incidente la acest aspect sunt și prevederile pct.7.1 din contractele de

asigurare semnate de către pârâtă, care prevede că dacă asiguratul nu este de acord

cu decizia asigurătorului referitor la cuantumul despăgubirii de asigurare,

asigurătorul va achita totuși mărimea stabilită de el, iar asiguratul este în drept să

conteste decizia asigurătorului, la instanța de judecată competentă.

Drept urmare, prin prisma prevederilor contractuale indicate la pct.7.1 și

pct.8.1 lit. c) din contractele de asigurare benevolă subvenționată a roadei

culturilor agricole, reclamanta este îndreptățită să conteste cuantumul

despăgubirilor de asigurare calculat de către pârâtă, este în drept să solicite

încasarea despăgubirilor de asigurare calculate de pârâtă, precum și diferența

despăgubirilor de asigurare, astfel cum acestea au fost calculate de către

reclamantă, iar în partea necontestată de către pârâtă, este în drept să solicite

încasarea penalităților legale și dobânzilor de întârziere, potrivit calculelor anexate.

A invocat că în atare circumstanțe, pornind de la faptul că pârâta prin

scrisoarea nr.76/04 din 29 aprilie 2016 a comunicat despre disponibilitatea plății

despăgubirii de asigurare globale în mărime totală de 6 861 091,70 de lei, care

urma a fi plătită reclamantei în termenul indicat în contractele de asigurare și

Legea nr.243/2004, începând cu 17 mai 2016, pârâta se află în întârziere cu plata

despăgubirii de asigurare, astfel cum aceasta a fost calculată pentru toate

contractele de asigurare semnate de către pârâtă.

Subsecvent, conform art.14 alin.(2) din Legea nr.243/2004 și art.629 Cod

civil, pârâta este ținută să plătească reclamantei penalitate de întârziere în mărime

de 1 104 635,77 de lei, calculată pentru perioada 17 mai 2016 – 25 octombrie

2016.

Conform calculului anexat la prezenta acțiune, dobânda de întârziere pentru

neexecutarea obligației de plată de către pârâtă, a despăgubirii de asigurare,

calculată din suma de 6 861 091,70 de lei, pentru perioada 17 mai 2016 – 25

octombrie 2016, constituie 604 152 de lei.

ÎCS „Moldova Zahăr” SRL prin cererea inițială și cererea de concretizare a

cerințelor, a solicitat încasarea de la CA „Asterra Grup” SA a despăgubirii de

8

asigurare în mărime de 13 122 717,11 de lei, a penalităților legale în mărime de 1

104 635,77 de lei și a dobânzilor de întârziere în mărime de 604 152 de lei, iar în

totala suma de 14 831 504,90 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată, compuse din taxa de stat în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor

pentru asistența juridică în mărime de 20 000 de lei. (f.d.76-77, vol. V)

Prin încheierea protocolară din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, brokerul

de asigurări BAR ,,Coverins” SRL. (f.d. 183, vol.II)

CA ,,Asterra Grup” SA a depus acțiune reconvențională împotriva

Gospodăriilor Țărănești și societăților comerciale, prin care a solicitat declararea

nulității actelor juridice, însă prin încheierea din 12 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia din 6 iulie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cererea a fost restituită. (f.d. 147-152, 168-172, vol.III)

Prin hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost respinsă acțiunea depusă de ÎCS „Moldova Zahăr” SRL împotriva CA

„Asterra Grup” SA, intervenienți accesorii GȚ „Marciuc Valentina”, SRL

„Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „ReformaCM”, SRL

„Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL

„Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albivor”, SRL „Unichi Grup”, SRL

„Floreti-R.C.” și BAR „Coverins” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de

asigurare, penalităților legale, a dobânzilor de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, prin intermediul avocatului Angela

Popil, la care s-a alăturat SRL „Unichi Grup” și a fost menținută hotărârea din 15

mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 25 martie 2019, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, reprezentată de avocatul

Angela Popil, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b), c),

alin. (4) Cod de procedură civilă.

Pledând pentru admiterea recursului, întreprinderea a menționat că atât la

examinarea cauzei în fond, cât și în ordine de apel, instanțele de judecată au aplicat

și au interpretat eronat prevederile legii materiale și în special cele ce

reglementează această categorie de obligații.

A susținut că normele materiale aplicabile acestui litigiu sunt prevederile

contractuale acceptate de părțile litigante și înserate în contractele de asigurare

subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, completate cu prevederile

Legii nr.243/2004 și Codului civil în materie obligațională și de asigurare, în care

contractul și legea specială nu stabilește norme exprese.

Având în vedere caracterul de adeziune a contractului de asigurare, la

soluționarea cauzei, atât instanța de fond, cât și instanța de apel aveau obligația de

a se conduce și de prevederile art.726 Cod civil, conform cărora, la interpretarea

contractului, se va ține cont de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat,

de interpretarea care este dată acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din

comportamentul lor de până la și de după încheierea contractului, precum și de

uzanțe.

9

A indicat că instanțele de judecată au dat o interpretare eronată clauzelor

contractuale înserate la pct. 4.3.3, 6.1 și 8.2 din contractele de asigurare semnate de

către părți.

Or, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.6 alin. (2), lit. a) din

Legea nr.243/2004, care stabilește că prin riscuri de producție în agricultură se

înțelege distrugerea sau scăderea recoltei culturilor agricole și a plantațiilor

multianuale ca efect al secetei excesive.

Așadar, instanțele de judecată nu au ținut cont nici de prevederile art.11 alin.

(6) din Legea nr.243/2004.

Entitatea juridică a menționat că instanțele de judecată au dat o interpretare

eronată noțiunilor riscului și cazului asigurat în cadrul asigurărilor de producție în

agricultură, care conform normelor de drept sunt diferite, atât în cauză, cât și în

efecte, inclusiv juridice.

Recurenta a susținut că instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o

apreciere arbitrară probelor și eronat au concluzionat că intimatei nu i-au fost

prezentate certificate emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat cu referire la

cantitatea de precipitații înregistrată în anul 2015, deși la materialele cauzei se

regăsesc comunicările Serviciul Hidrometeorologic de Stat br.08/863 din 15

septembrie 2015, nr.08/864 din 14 septembrie 2015, nr.08/982 din 07 octombrie

2015 și nr.08/1179 din 02 decembrie 2015.

Totodată, instanțele de judecată au dat o interpretare și aplicare eronată

prevederilor pct.4.3.3.

A indicat că la examinarea cauzei instanțele de judecată au reținut doar faptele

și probele invocate de societatea pârâtă în susținerea poziției sale și contrar tuturor

normelor de procedură, a apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei.

Suplimentar a susținut că din cuprinsul deciziei instanței de apel se desprinde

că la examinarea în ordine de apel, instanța a comis greșeli ce au dus la

soluționarea eronată a cauzei, or, a fost admisă încălcarea principiului egalității în

fața legii a participanților la proces, principiului nemijlocirii în dezbaterile

judiciare, și nu au fost verificate direct și nemijlocit probele, reținute în justificarea

concluziei sale, a fost la fel, încălcat principiul contradictorialității și egalității

părților în drepturile procedurale, deoarece nu au fost create posibilități egale

recurentei, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale

pentru susținerea poziției părților asupra circumstanțelor considerate de instanța de

apel ca fiind dovedite prin probatoriul invocat de instanță, nefiind justificată

respingerea obiecțiilor recurentei.

ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii, prin care a dispune încasarea de la CA „Asterra Grup” SA a despăgubirii

de asigurare în mărime de 13 122 717,11 de lei, a penalităților legale în mărime de

1 104 635,77 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de

stat în mărime de 112 500 de lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în

mărime de 20 000 de lei.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 decembrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 25 martie 2019, este în termen.

10

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 3 iulie 2019, recursul declarat de ÎCS ,,Moldova Zahăr”

SRL, reprezentată de avocatul Angela Popil a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Audiind părțile la proces, studiind materialele dosarului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, reprezentată de

avocatul Angela Popil este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi,

de admitere în parte a acțiunii, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În temeiul art. 514 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), obligațiile se

nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le

produce în condițiile legii.

În baza art. 572 Cod Civil (în vigoare până la 1 martie 2019), obligația trebuie

executată în modul corespunzător cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În accepțiunea art. 668 alin. (1), (3) Cod civil (în vigoare până la 1 martie

2019), contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la aceea ce au stipulat

expres, dar la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele

sau cu principiile echității.

Potrivit art. 729 alin. (1) și art. 732 Cod civil (în vigoare până la 1 martie

2019), care stipulează că clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot

produce efecte, dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.

Neclaritățile din condițiile contractuale standard se interpretează în

defavoarea părții care le-a formulat. În caz de dubiu, contractul se interpretează în

favoarea celui care a contractat obligația și în defavoarea celui care a stipulat-o. În

toate cazurile, contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a

consumatorului.

În context, art. 1301 și 1307 alin. (1) și (3) Cod civil (în vigoare până la 1

martie 2019), definește că prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să

plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la

producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terț (beneficiarului asigurării)

suma asigurată ori despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.

Riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil, dar incert la care sunt expuse

viața, sănătatea sau patrimoniul unei persoane. Cazul asigurat este evenimentul

pentru înlăturarea consecințelor căruia s-a făcut asigurarea și la producerea căruia

apare obligația asigurătorului să plătească suma asigurată ori despăgubirea.

Prin prisma acestor prevederi legale și din suportul probatoriu anexat la

materialele cauzei, s-a stabilit cu certitudine că la 28 mai 2015, între CA ,,Asterra

Grup” SA în calitate de asigurator și ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL în calitate de

asigurat, au fost semnate contractele de asigurare benevolă a recoltei culturilor

11

agricole nr. ARCA nr. 0011/15 AG2, nr. 0012/15 AG2 și nr. 0013/15AG, conform

cărora asiguratul s-a obligat să achite asigurătorului prima de asigurare, iar ultimul

s-a obligat să plătească asiguratului despăgubiri de asigurare, în conformitate cu

clauzele prezentului contract de asigurare (f.d. 69-86, Vol.I).

Conform pct. 2.2.2 și 2.2.3 al contractului ARCA nr. 0011/15 AG2 din 28 mai

2015, suma asigurată constituie 1 559 090 de lei, iar suma totală a primelor de

asigurare constituie 155 909 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de

77 954,50 de lei. (f.d. 69-74, vol.I)

Potrivit pct. 2.2.2 și 2.2.3 al contractului ARCA nr. 0012/15 AG2 din 28 mai

2015, suma asigurată constituie 2 792 400 de lei, iar suma totală a primelor de

asigurare constituie 279 240 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de 139

620 de lei. (f.d. 75-80, vol.I)

Conform pct. 2.2.2 și 2.2.3 al contractului ARCA nr. 0013/15 AG2 din 28 mai

2015, suma asigurată constituie 1 339 650 de lei, iar suma totală a primelor de

asigurare constituie 133 965 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de

66 982,50 de lei. (f.d. 81-86, vol.I)

Este cert și faptul că la 28 mai 2015, între CA ,,Asterra Grup” SA în calitate

de asigurator și GȚ ,,Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL

„Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL

„Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”,

SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și SRL „Floreti-R.C.” în calitate de asigurat,

au fost semnate contractele de asigurare benevolă a recoltei culturilor agricole nr.

ARCA nr. 0002/15 AG2, ARCA nr. 0004/15 AG, ARCA nr. 0005/15 AG2, ARCA

nr. 0006/15 AG2, ARCA nr. 0007/15 AG2, ARCA nr. 0008/15 AG2, ARCA nr.

0009/15 AG2, ARCA nr. 0010/15 AG2, ARCA nr. 0014/15 AG2, ARCA nr.

0015/15 AG2, ARCA nr. 0016/15 AG2, ARCA nr. 0017/15 AG2, ARCA nr.

0021/15 AG2 și ARCA nr. 0024/15 AG2, conform cărora asiguratul s-a obligat să

achite asigurătorului prima de asigurare, iar ultimul s-a obligat să plătească

asiguratului despăgubiri de asigurare, în conformitate cu clauzele prezentului

contract de asigurare, iar beneficiar conform prezentului contract este ÎCS

,,Moldova Zahăr” SRL, fapt indicat expres în pct.7.8. (f.d. 21-68, 87-122, vol.I)

Prin ordinele de încasare conținute la materialele cauzei se atestă că atât ÎCS

,,Moldova Zahăr” SRL, cât și GȚ „Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ

„Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”,

SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Agro Ghiol”,

SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și SRL „Floreti-R.C.”

și-au onorat obligațiunile de plată a primelor de asigurare. (f.d.140-156, vol.I)

Conform pct. 2.2.2 și 2.2.3 ale contractelor la care s-a făcut referire mai sus,

suma asigurată pentru GȚ ,,Marciuc Valentina” constituie 2 234 700 de lei, iar

suma totală a primelor de asigurare constituie 223 470 de lei și va fi achitată de

asigurat în mărime de 111 735 de lei;

pentru SRL „Jintarg” constituie 5 736 250 de lei, iar suma totală a primelor de

asigurare constituie 573 625 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de

286 812,50 de lei;

pentru GȚ „Vădeni Agro” constituie 1 162 720 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 116 272 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 58 136 de lei;

12

pentru SRL „Remarcabila” constituie 1 363 700 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 136 370 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 68 185 de lei;

pentru SRL „Reforma CM” constituie 1 911 000 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 191 100 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 95 550 de lei;

pentru SRL „Agrozprim” constituie 597 187,50 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 59 718,75 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 29 859,38 de lei;

pentru SRL „Doi Rățoi” constituie 477 750 de lei, iar suma totală a primelor

de asigurare constituie 47 775 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de

23 887,50 de lei;

pentru SRL „Purplant MDV” constituie 3 365 750 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 336 375 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 168 187,50 de lei;

pentru SRL „Unifruct” constituie 594 750 de lei, iar suma totală a primelor de

asigurare constituie 59 475 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime de

29 737,50 de lei, după cum urmează: I rată – 28 548 de lei până la 29 mai 2015 și a

II –a rată – 1 189,50 de lei până la 15 iunie 2015;

pentru SRL „Agro Ghiol” constituie 991 510 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 99 151 de lei și va fi achitată de asigurat în mărime

de 49 575,50 de lei;

pentru SRL „Rai-Agro-Prim” constituie 5 581 875 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 558 187,50 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 279 093,75 de lei;

pentru SRL „Albvior” constituie 1 313 812,50 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 131 371,25 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 65 690,63 de lei;

pentru SRL „Unichi Grup” constituie 1 880 450 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 188 045 de lei și va fi achitată de asigurat în

mărime de 94 022,50 de lei;

și pentru SRL „Floreti-R.C.” constituie 725 400 de lei, iar suma totală a

primelor de asigurare constituie 67 462,20 de lei.

Se reține că pct. 1.7.1 și 1.7.3 prevăd că începutul răspunderii asiguratorului

se confirmă prin emiterea Poliței de asigurare la prezentul contract, în care se

indică data și ora de când începe răspunderea de asigurare, în limitele prevăzute de

condițiile contractului de asigurare, iar termenul asigurării recoltei culturilor

agricole, asigurate conform contractelor, expiră în ziua finisării recoltării, dar nu

mai târziu de 15 noiembrie 2015.

Astfel, în baza contractelor enunțate, la 28 mai 2015 au fost eliberate Polițele

de asigurare subvenționată a recoltei culturilor agricole (ARCA) cu nr. 0011/15

AG2, nr. 0012/15 AG2, nr. 0013/15AG2, ARCA nr. 0002/15 AG2, ARCA nr.

0004/15 AG, ARCA nr. 0005/15 AG2, ARCA nr. 0006/15 AG2, ARCA nr.

0007/15 AG2, ARCA nr. 0008/15 AG2, ARCA nr. 0009/15 AG2, ARCA nr.

0010/15 AG2, ARCA nr. 0014/15 AG2, ARCA nr. 0015/15 AG2, ARCA nr.

0016/15 AG2, ARCA nr. 0017/15 AG2, ARCA nr. 0021/15 AG2 și ARCA nr.

0024/15 AG2, în suma stabilită în actele juridice semnate de părți (f.d. 123-139,

vol.I)

13

Pct. 4 ale contractelor de asigurare menționate supra, reglementează că se

consideră cazuri asigurate, evenimentele produse (faptul neobținerii sau pieirii

totale a recoltei survenite) în rezultatul influenței riscurilor asigurate conform

contractelor de asigurare (din numărul riscurilor indicate în art. 6 al Legii nr. 243-

XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în

agricultură), în rezultatul producerii cărora apare obligația Asigurătorului de a plăti

despăgubiri de asigurare.

Faptul producerii riscului asigurat se determină și se confirmă prin

certificatele prezentate de către asigurat, obținute de la serviciile de stat: Secția

raională a Departamentului Situații Excepționale, Serviciul Grindină – în caz de

căderi de grindină și a precipitațiilor; a Serviciului de Stat ,,Hidrometeo” – în caz

de influență negativă a temperaturilor și/sau a precipitațiilor asupra culturii

asigurate, cu stabilirea exactă a faptului diminuării recoltei sau pieirii totale a

acesteia.

Cazul asigurat se consideră produs, dacă a avut loc pieirea totală sau parțială a

culturii (recoltei), care duce la scăderea substanțială a recoltei, în rezultatul

producerii doar a riscurilor asigurate conform prezentului contract, din numărul

celor indicate în art. 6 al Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004.

Conform prevederilor pct. 5 alin. (2) anterior recoltării, în mod obligatoriu se

va efectua constatarea roadei biologice, ce se confirmă prin actul constatării roadei

biologice. Roada biologică – reprezintă cantitatea de producție (roada) de pe

unitatea de suprafață semănată pe teritoriul asigurat înainte de începutul roadei. Se

determină (constată) conform metodologiei determinării roadei biologice (Anexa 7

la contracte) coordonată cu asiguratul și se menționează, inserează în actul

constatării daunei cauzate culturii agricole. Determinarea roadei biologice se va

face cu cel mult 7 zile înainte de data începerii recoltării culturii agricole asigurate

conform prezentului contract.

În această ordine de idei, cu titlu de probe care ar demonstra survenirea

riscului asigurat, și respectiv, prejudiciul adus culturilor de sfeclă de zahăr

(recoltei) de către ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL și intervenienți accesorii, au fost

prezentate mai multe acte constatatoare, și anume:

- Actele din 08 iunie 2015 – 11 iunie 2015 de inspectare a culturilor semănate

și asigurate, care au fost semnate de CA ,,Asterra Grup” (f.d. 157-182, vol.I),

precum și actele întocmite în perioada 23 septembrie 2015 – 12 noiembrie 2015 cu

privire la constatarea afectării sfeclei de zahăr de riscul asigurat ,,secetă excesivă”

la contractele de asigurare din 28 mai 2015 (f.d.213-244, vol.I), care au fost

contrasemnate de fiecare Asigurat, precum și de către Asigurator - CA ,,Asterra

Grup”, fiind prezent și reprezentantul beneficiarului ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL,

nefiind indicate anumite obiecții de CA ,,Asterra Grup” (f.d.203-244, vol.I);

- Notificările ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, GȚ ,,Marciuc Valentina”, SRL

„Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL

„Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL

„Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și

SRL „Floreti-R.C.” expediate pentru informare CA ,,Asterra Grup” SA că

începând cu 5 august 2015 și până la 20 august 2015, referitor la temperaturile

înalte și lipsa precipitațiilor atmosferice, din care au depistat o situație alarmantă în

procesul de creștere și dezvoltare a sfeclei de zahăr, pe suprafețele cultivate,

asigurate de societate, și au solicitat organizarea comisiei de experți, pentru a fixa

informația de constatare la fața locului (f.d. 183-197, vol.I);

14

- Avizele ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, GȚ ,,Marciuc Valentina”, SRL

„Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL

„Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL

„Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și

SRL „Floreti-R.C.”, referitor la începerea recoltării sfeclei de zahăr pe parcursul

lunilor septembrie-octombrie 2015 expediate pentru informare CA ,,Asterra Grup”

SA (f.d. 198-212, vol.I);

- Actele de determinare a roadei biologice datate începând cu 15 septembrie

2015 și până la 17 septembrie 2015, care au fost contrasemnate de ÎCS ,,Moldova

Zahăr” SRL și GȚ ,,Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL

„Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL

„Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”,

SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și SRL „Floreti-R.C.” (f.d. 24-250, vol.I, f.d.

1-11, vo.II);

- Actele de inspectare a câmpurilor semnate de CA ,,Asterra Grup” SA și ÎCS

,,Moldova Zahăr” SRL, GȚ ,,Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ „Vădeni

Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”, SRL „Doi

Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Agro Ghiol”, SRL „Rai-

Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup” și SRL „Floreti-R.C.”, în baza

căror a fost calculată roada biologică anterior strângerii recoltei de sfeclă de zahăr,

după survenirea cazului asigurat ,,secetă excesivă” și din care rezultă cu certitudine

că cultura de sfeclă de zahăr la momentul inspectării prezintă simptome

subdezvoltare, cauzate de lipsa de apă în sol, stabilindu-se că rădăcinile la sfecla de

zahăr sunt de dimensiuni mici și medii. Asiguratul și Asiguratorul au stabilit de

comun acord o dimensiune de diminuare a valorii despăgubirilor, cauzată de

nerespectarea integrală a tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr (grad mediu a

câmpurilor îmburuienate) (f.d. 12-72, vo.II);

- Calculul mărimii daunelor și despăgubirilor spre plată pentru sfecla de zahăr

efectuat CA ,,Asterra Grup” SA pentru fiecare Gospodărie Țărănească și societate

în parte, inclusiv și pentru ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (f.d. 73-86, vol.II);

- scrisoarea nr. 08/863 din 14 septembrie 2015 a Serviciului

Hidrometeorologic de Stat, prin care a fost comunicat că în perioada iunie-august

2015, conform datelor celui mai apropiat post agrometeorologic Sîngerei din satul

Chișcăreni (raionul Sîngerei), indicele secetei (CHT – coeficientul hidrotermic,

care caracterizează gardul de umiditate al teritoriului) au constituit 0,3 ce

corespunde unei secete foarte puternice, iar prin răspunsul nr. 08/864 s-a indicat că

datorită vremii secetoase, semnalată în o mare parte a lunii iunie, cu menținerea pe

tot parcursul lunilor iulie și august, a avut o influență negativă pentru apariția

germenilor și formarea recoltei sfeclei de zahăr (f.d. 87-88, vol.II);

- răspunsul Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/982 din 7 octombrie

2015 și nr. 08/1179 din 2 decembrie 2015 s-a indicat și prezentat tabelul cu

cantitatea precipitațiilor în perioada aprilie – august 2015 (f.d. 89-91, vol.II).

Este cert și faptul că la 12 ianuarie 2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL s-a

adresat CA ,,Asterra Grup” SA cu cerere privind solicitarea informației referitor la

dosarele de daună, menționând că actele solicitate conform contractelor de

asigurare, au fost prezentate la 18 decembrie 2015 (f.d. 92, vol.II), însă prin

răspunsul nr. 44/01 din 22 ianuarie 2016, a fost comunicat că dosarele de daune pe

contractele de asigurare a sfeclei de zahăr sunt în proces de examinare, deoarece

lipsește o parte din informația necesară pentru finalizarea acestora (cultura

15

premergătoare și actele care ar confirma administrarea fertilizanților și substanțelor

de uz fitosanitar) și, că o informație mai amplă va fi prezentată în cadrul ședinței

din 01 februarie anul curent (f.d. 97, vol.II).

La 12 aprilie 2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL s-a adresat CA ,,Asterra

Grup” SA cu cerere prealabilă, solicitând recalcularea despăgubirilor de asigurare

pentru daunele cauzate producătorilor, urmare a producerii în anul 2015 a riscului

asigurat și achitarea despăgubirii de asigurare în mărime de 15 406 653,90 de lei,

anexând contractele și calculul despăgubirilor de asigurare (f.d.98-105, vol.II).

Prin răspunsul nr. 76/04 din 29 aprilie 2016, CA ,,Asterra Grup” SA a

examinat cererile de despăgubire depuse de asigurați și ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL

și a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru fiecare, însă pentru SRL ,,Agro

Chiol”, SRL ,,Agro Complex”, SRL ,,Tîrșiței” și SRL ,,Unichi Grup” solicitarea

privind achitarea despăgubirii de asigurare din cauza nerespectării tehnice de

cultivare și creștere a roadei agricole, precum și refuzul asiguraților de a recolta

roada, a fost refuzată. Totodată, a propus ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL să se prezinte

la sediul CA ,,Asterra Grup” pentru semnarea acordului de despăgubire în vederea

achitării despăgubirii de asigurare în sumă de 6 861 091,70 de lei (f.d.107-110,

vol.II).

S-a mai constatat că prin scrisoarea nr.183 din 24 mai 2016, ÎCS ,,Moldova

Zahăr” SRL a propus societății de asigurare examinarea în complex a situației

create și a reexamina cuantumului despăgubirilor de asigurare calculate inițial,

precum și a propus prezentarea propriului calcul al roadei biologice (f.d. 111,

vol.II).

Ulterior, la 01 iunie 2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, prin intermediul poștei

electronice a comunicat CA ,,Asterra Grup” SA indicatorii roadei biologice

calculate, iar prin scrisoarea nr.268 din 22 iunie 2016 și-a exprimat oficial poziția

referitor la cuantumul despăgubirii de asigurare calculată de societatea pârâtă (f.d.

112-114, vol.II).

Prin scrisoarea nr.72/06 din 24 iunie 2016, CA ,,Asterra Grup” SA pentru a

justifica tergiversarea finalizării dosarelor de daună și plata despăgubirilor de

asigurare, a solicitat suplimentar, prezentarea unor formulare aprobate prin ordinul

MAIA nr.303 din 08 decembrie 1993 și istoria câmpurilor asigurate pentru ultimii

4 ani (f.d. 115, vol.II).

Materialele cauzei conține și actul de primire-predare a actelor cu privire la

constatarea afectării sfeclei de zahăr de riscul asigurat secetă excesivă, semnată de

CA ,,Asterra Grup” SA și ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (f.d. 116, vol.II).

La 04 iulie 2016, au fost transmise CA ,,Asterra Grup” SA, actele de

constatare semnate de către intervenienții accesorii cu obiecții și dezacord, iar prin

scrisoarea nr.378 din 23 august 2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL a atenționat

compania de asigurare asupra abuzurilor admise în raport cu intervenienții

accesorii, deoarece în mod repetat solicită actele deja puse la dispoziția CA

,,Asterra Grup” SA (f.d. 117, vol.II).

Prin scrisoarea nr.38/09 din 12 septembrie 2016, CA ,,Asterra Grup” SA a

solicitat repetat prezentarea formularelor aprobate prin ordinul MAIA nr.303 din

08 decembrie 1993, iar prin răspunsul nr.418 din 20 septembrie 2016, a fost

informată compania de asigurare despre inexistența actului normativ invocat în

scrisoarea pârâtei și despre faptul că ultima a depășit toate termenele legale de

instrumentare și finalizarea dosarelor de daună și de plată a despăgubirilor de

16

asigurare, oferind CA ,,Asterra Grup” SA să achite despăgubirea de asigurare în

termen până la 01 octombrie 2016 (f.d. 118-120, vol.II).

Având în vedere că prin scrisoarea nr.418 din 20 septembrie 2016, reclamanta

a intervenit cu soluționarea litigiului pe cale amiabilă, iar pârâta nu a prezentat

niciun răspuns și nu a efectuat plata despăgubirii de asigurare, la 27 octombrie

2016, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL a depus prezenta cerere de chemare în judecată

împotriva CA „Asterra Grup” SA, intervenienți accesorii GȚ „Marciuc Valentina”,

SRL „Jintarg”, GȚ „Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”,

SRL „Agrozprim”, SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”,

SRL „Agro Ghiol”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL „Albvior”, SRL „Unichi Grup”,

SRL „Floreti-R.C.” și BAR „Coverins” SRL) cu privire la încasarea despăgubirii

de asigurare, a penalităților legale, a dobânzilor de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță a concluzionat

asupra netemeiniciei acțiunii depuse de ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL.

Judecând apelul declarat de ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, Curtea de Apel

Chișinău a ajuns la concluzia respingerii cererii de apel și menținerii hotărârii

primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a

fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Colegiul civil a concluzionat că prima instanță corect a constatat că conținutul

notificărilor nu corespund cerințelor indicate în pct.6.1 al contractelor de asigurare,

cu excepția avizului din 28 octombrie 2015 prezentat de SRL „Unichi Grup”.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că prima instanță just a stabilit că actele

de determinare a roadei biologice, au fost întocmite cu încălcarea prevederilor

contractuale.

Totodată, conform contractelor de asigurare, la pct.8.2. lit. b) este prevăzut că

asiguratul și/sau beneficiarul se obligă să întreprindă toate măsurile posibile pentru

a evita ori a diminua mărimea daunelor din cauza producerii riscurilor.

Curtea de Apel Chișinău a mai reținut că justificat a fost respinsă acțiunea,

deoarece intervenienții accesorii precum și ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL nu au

prezentat la cererea CA ,,Asterra Grup” SA, acte care confirmă efectuarea

lucrărilor agrotehnice inclusiv cele indicate în Anexa nr.1 al contractelor de

asigurare.

Din probele anexate la prezenta speță, s-a dedus că asigurații au admis un set

de încălcări a contractelor de asigurare, care drept consecință oferă dreptul

asigurătorului de a refuza achitarea despăgubirii de asigurare.

Instanța de apel a constatat că notificările care au fost îndeplinite incorect au

fost depuse în luna august 2015, iar certificatele de la serviciul Hidrometeorologic

de Stat au fost depuse în octombrie - decembrie 2015 după recoltarea sfeclei de

zahăr de către asigurați în perioada lunii septembrie - octombrie 2015.

Distinct de cele constatate, a fost reținut și momentul încălcării de către

asigurați a obligației de notificare în termen despre survenirea cazului asigurat și

despre faptul că notificările nu au cuprins informația solicitată de contractele de

17

asigurare și nici nu au fost anexate înscrisurile necesare și obligatorii cerute de

condițiile contractuale.

Drept efect, conform pct.8.2. lit. k) alin. (2) din contractele de asigurare

neîndeplinirea de către asigurat a obligațiilor sale contractuale, poate servi drept

temei pentru exonerarea asigurătorului de a plăti despăgubirile de asigurare sau de

a o plăti parțial.

Curtea de Apel Chișinău a susținut că contrar prevederilor art.118 și 121 Cod

de procedură civilă, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, nu a prezentat anumite probe în

susținerea pretențiilor sale, și prin urmare, instanța de fond corect a aplicat normele

legale relevante la circumstanțele speței, iar prin urmare a respins acțiunea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, cercetând materialele din dosar în raport cu argumentele din

recurs, consideră că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea hotărârilor au

interpretat și au aplicat eronat normele de drept material, precum și au dat

apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea

incorectă a cauzei.

Art. 1 alin. (1), (2), art. 2 alin. (1) ale Legii privind asigurarea subvenționată a

riscurilor de producție în agricultură nr. 243-XV din 08 iulie 2004, stabilesc

scopul, obiectul și cadrul juridic al asigurării subvenționate a riscurilor de

producție în agricultură.

În acord cu dispozițiile menționate, scopul prezentei legi este asigurarea unei

producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de

producție în agricultură.

Obiectul prezentei legi îl constituie relațiile dintre asigurători și persoanele

fizice sau juridice – producători agricoli și piscicoli, care apar în procesul asigurării

riscurilor de producție în agricultură și piscicultură, cu subvenționarea de către stat

a primelor de asigurare.

Asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură se

reglementează de Codul civil al Republicii Moldova, de Legea cu privire la

asigurări, de prezenta lege și de alte acte legislative.

În condițiile art. 5 alin. (3), (4) ale Legii cu privire la asigurări nr. 407-XVI

din 21 decembrie 2016, prevede că în asigurarea benevolă (facultativă), raporturile

dintre asigurat și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin

contract de asigurare. Condițiile asigurărilor benevole (facultative) sunt stabilite de

asigurător, în conformitate cu legislația și cu actele normative ale autorității de

supraveghere.

Avizarea și constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor,

stabilirea și plata despăgubirilor și a îndemnizațiilor de asigurare se efectuează în

condițiile legii, în cazul asigurărilor obligatorii, sau în baza condițiilor de asigurare

și contractului de asigurare, în cazul asigurărilor benevole (facultative).

Complementar, art. 6 alin. (2) lit. a), 7, 8 și 11 alin. (4) și (6) ale Legii privind

asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243-XV din 08

iulie 2004, stipulează că prin riscuri de producție în agricultură se înțelege

distrugerea sau scăderea recoltei culturilor agricole și a plantațiilor multianuale ca

efect al secetei excesive, grindinei, furtunii, temperaturilor scăzute sub limita

biologică de rezistență a plantelor, al inundației, al altor evenimente naturale

neobișnuite pentru localitatea respectivă, precum și în urma bolilor sau a atacului

dăunătorilor.

18

Se consideră producere a riscului asigurat (caz asigurat) evenimentul care

conține următoarele elemente: a) existența obiectului asigurării; b) faptul

producerii riscului contra căruia este asigurată producția agricolă; c) existența

pierderilor producției agricole generate de producerea riscului asigurat.

Nu se consideră caz asigurat pierderile de producție agricolă generate de: a)

evenimente neprevăzute în contractul de asigurare; b) acțiuni premeditate ale

asiguratului; c) încălcări grave de către asigurat ale cerințelor agrotehnice, sanitare

sau ale altor cerințe de desfășurare a lucrărilor agricole, stipulate în contractul de

asigurare. În caz de nerecunoaștere a cazului asigurat, asigurătorul este obligat să

argumenteze nerecunoașterea prin orice probe legale.

Suma asigurată la asigurarea recoltei culturilor agricole și a plantațiilor

multianuale se stabilește în baza valorii recoltei prognozate și a nivelului acoperirii

de asigurare. Valoarea recoltei prognozate se calculează în baza recoltei medii

prognozate la hectar și a prețului de piață al producției, stipulate prin acordul

comun al asiguratului și asigurătorului. Calculul sumei asigurate se prezintă într-o

anexă la contractul de asigurare, în care se indică sursele de informații privitor la

recolta medie la hectar și la prețurile de piață. Această anexă este parte integrantă a

contractului de asigurare și se semnează de ambele părți.

Pentru culturile agricole afectate parțial se face o constatare preliminară a

pagubelor la data producerii cazului asigurat. La sfârșitul ciclului de producție se

face o constatare definitivă a pagubelor și se plătește despăgubirea de asigurare.

Volumul recoltei pierdute se calculează prin diferența dintre recolta asigurată și

recolta obținută pe sectorul afectat, cu excepția pierderilor provocate de riscurile

neasigurate. Cuantumul pagubelor se calculează ca produsul dintre volumul

recoltei pierdute și prețurile stabilite în contractul de asigurare, conform art.8.

Volumul recoltei obținute se estimează conform actelor de depozitare sau de

comercializare ale asiguratului. Volumul roadei obținute poate fi estimat de către

asigurător și asigurat în câmp înainte de începerea recoltării. Estimarea se

efectuează în mod obligatoriu, la cererea oricărei părți a contractului de asigurare.

În caz de implicare la această estimare a unei terțe persoane, remunerarea acestora

se efectuează de partea care a cerut estimarea.

Prin prisma normei sus citate, rezultă că volumul recoltei pierdute se

calculează prin diferența dintre recolta asigurată și recolta obținută pe sectorul

afectat, roada biologică fiind doar o estimare prealabilă care nu trebuie să afecteze

calculul final al despăgubirii de asigurare.

Așadar, pct. 5.4 ale contractelor de asigurare, semnate de părți, reglementează

că se consideră daună în urma pieirii totale sau parțiale a roadei culturilor agricole

– valoarea pierderilor cantitative a roadei culturii agricole pe suprafața asigurată,

calculată ca diferența dintre valoare roadei culturii agricole preluate la încheierea

contractelor și valoarea roadei obținute de facto în anul 2015, de pe suprafața

asigurată la prețul, luat în calcul la încheierea contractului, și înmulțit la suprafața

semănată. Roada de facto (RF) la pieirea totală pe toate suprafețele asigurate se

consideră egală cu zero. Sub pieire totală a roadei se înțelege – pieirea culturii

agricole pe o suprafața de 90% și mai mult din suprafață totală semănată și

asigurată.

Raportând la caz, normele de drept sus citate, coroborate cu prevederile

contractelor de asigurare benevolă subvenționată a recoltei culturilor agricole

menționate supra, încheiate la 28 mai 2015, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că

19

instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au constatat că roada biologică a fost

determinată de asigurați și beneficiar, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL în lipsa

asiguratorului CA ,,Asterra Grup” SA și fără acordul ultimei or, aceasta a fost

condiționată de faptul că compania de asigurare a întocmit actele de constatare a

afectării culturilor agricole asigurate începând cu 25 septembrie 2015 și terminând

cu 14 noiembrie 2015, adică cu depășirea termenului de întocmire a acestora

stabilit în contract și prin lege, fapt ce a condus beneficiarul primei de asigurare

ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL să efectueze propriile calcule de evaluare a daunelor

cauzate de riscul asigurat.

Mai mult, este evident că CA ,,Asterra Grup” SA nu și-a respectat obligațiile

asumate prin contract, iar ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL împreună cu intervenienții

accesorii, în baza clauzelor contractuale și în temeiul art. 11 alin. (4) și (5) al Legii

nr. 243, a efectuat propriul calcul al despăgubirilor de asigurare, luând ca bază

indicatorii roadei biologice calculată și constatată în comun cu intervenienții

accesorii, precum și în baza recoltei efectiv înregistrată conform actelor de

cântărire și facturilor fiscale emise (f.d. 14-37, 43-44, 93-250, vol.IV).

Or, conform pct. 8.4 lit. d) ale contractelor de asigurare menționate,

asiguratorul este obligat, în cazul neperfectării în termenul stabilit a actului de

constatare a pagubelor din vina sa, să plătească despăgubire de asigurare conform

estimării efectuate de asigurat și prezentate în avizul despre survenirea

evenimentului asigurat.

În același timp, instanța de recurs accentuează că una din condițiile

contractului indicate la pct. 4.3.3 din contractele de asigurare, este înregistrarea

cantităților reduse de precipitații pe întreaga perioadă de vegetație a plantelor până

la recoltare or, constatarea dată, poate fi efectuată doar la expirarea perioadei de

vegetație și de recoltare cu prezentarea informației globale pentru întreaga perioadă

de derulare a contractului de asigurare.

În acest context, instanța de recurs notează că, într-adevăr, plantațiile

asigurate au fost afectate de secetă excesivă, fapt confirmat prin actele de

constatare a afectării culturii de sfeclă de zahăr la contractele de asigurare din 28

mai 2015, care au fost semnate de asigurator, asigurat și Direcția Raională

Agricultură și Alimentație, beneficiar, iar asigurații au menționat că nu sunt de

acord cu pct. 7.

Ca urmare, actele cu privire la constatarea afectării sfeclei de zahăr de riscul

asigurat ,,secetă excesivă” la contractele de asigurare din 28 mai 2015 (f.d.213-

244, vol.I), care au fost contrasemnate de fiecare asigurat, precum și de către

asigurator – CA ,,Asterra Grup” SA, fiind prezent și reprezentantul beneficiarului

ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, nefiind indicate anumite obiecții (f.d.203-244, vol.I),

conțin date referitor la starea culturii sfeclei de zahăr și stabilirea gradului de

diminuare în procente or, în cazul asigurării subvenționate a riscurilor de producție

în agricultură, riscul se consideră produs atunci când sunt întrunite condițiile

specificate la art. 7 alin. (2) al Legii nr. 243, iar cea mai importantă condiție fiind

existența pierderilor producției agricole generată de producerea riscului, care la caz

au fost întrunite.

Totodată, actele constatatoare respective nu au fost contestate de către CA

,,Asterra Grup” SA și respectiv, urmează a fi calificate ca mijloace de probă

admisibile și pertinente, în sensul art. 121 și 122 Cod de procedură civilă, deși

intervenienții accesorii și beneficiarul au expus dezacordul referitor la pct. 7 din

aceste acte.

20

Dat fiind că actele de constatare a afectării culturii de sfeclă de zahăr au fost

întocmite de către asigurator, cu participarea asiguraților în perioada 23 septembrie

– 12 noiembrie 2015, la pct. 8 s-a indicat că plantele de sfeclă de zahăr au fost

afectate de lipsă acută de precipitații în perioada de vegetație, iar la pct. 9 se arată

că se recunoaște cazul asigurat pe întreaga suprafață și se recomandă perfectarea

actelor de despăgubiri și calculul despăgubirilor, conform contractului de asigurare

și legislației în vigoare, însă CA ,,Asterra Grup” SA s-a eschivat nejustificat de la

achitarea despăgubirii de asigurare.

În concluzie, se va reține că prin răspunsul nr.76/04 din 29 aprilie 2016 și prin

conversațiile avute, prin intermediul poștei electronice între CA ,,Asterra Grup”

SA și brokerul de asigurare BAR ,,Coverins” SRL, la rândul său care a contractat

cu ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (în baza contractului nr. MZ/2015 de prestări

servicii de brokeraj în asigurări din 10 ianuarie 2015, f.d. 217-220, vol.II), la care a

fost anexat documentul denumit ,,Centralizatorul final”, care include calcule, roada

biologică și roada de facto (f.d. 93-96, vol.II) se denotă că CA ,,Asterra Grup” SA

recunoaște o parte din despăgubiri de asigurare care urmează a fi achitate în

beneficiul ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, și anume, valoarea despăgubirilor pentru

ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, GȚ „Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ „Vădeni

Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”, SRL „Doi

Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Rai-Agro-Prim”, SRL

„Albvior” și SRL „Floreti-R.C.” în sumă totală de 6 585 000 de lei, care urma a fi

achitată de aceasta în termen.

Iar, pentru SRL „Agro Ghiol” suma calculată de 144 359 de lei a fost refuzată

în achitare, din cauza nerespectării tehnologiei, iar pentru SRL „Unichi Grup” nu

s-a indicat suma, însă s-a menționat că nu a fost recoltată plantația de sfeclă de

zahăr.

Or, totuși se demonstrează cu certitudine în baza facturii fiscale seria WB nr.

2591606 din 01 decembrie 2015, că SRL ,,Unichi Grup” a strâns și a furnizat

beneficiarului ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, sfeclă de zahăr în sumă totală de

38 821,52 de lei, iar conform Registrului de cântar în total s-a strâns 62,93 tone de

sfeclă de zahăr, iar SRL „Agro Ghiol” conform facturii fiscale seria WD nr.

0204921 din 27 noiembrie 2015 a livrat beneficiarului ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL,

sfeclă de zahăr în sumă totală de 26 812,67 de lei, iar conform Registrului de

cântar în total s-a strâns 49,50 tone de sfeclă de zahăr (f.d. 124-125, vol.IV).

Totodată, din corespondența avută prin e-mail între agenții economici, părți a

acestui litigiu, începând cu 18 mai 2016, între CA ,,Asterra Grup” SA și brokerul

de asigurare BAR ,,Coverins” SRL, ulterior și cu ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL se

deduce că roada biologică și calculul despăgubirii de asigurare au fost expediate

tuturor pentru cunoștință, fapt ce duce la concluzia că CA ,,Asterra Grup” SA

recunoaște necesitatea achitării despăgubirii de asigurare (f.d. 235-237, vol.II).

Aderent, actele cauzei conțin cu certitudine și calculele despăgubirilor de

asigurare efectuate de CA ,,Asterra Grup” SA, expediate brokerului de asigurare

BAR ,,Coverins” SRL, prin intermediul poștei electronice (denumirea

documentului atașat - Centralizatorul final a despăgubirilor pe contractele cu ÎCS

,,Moldova Zahăr” SRL), în care s-au indicat cu precizie calcularea valorii

despăgubirilor pentru 17 entități juridice și refuz în achitare SRL ,,Agro Ghiol” a

sumei calculate de 144 359 de lei, precum și SRL ,,Agro Complex”, SRL ,,Tîrșiței

Agro” și SRL ,,Unichi-Grup” sume ale despăgubirilor care nici nu au fost calculate

(f.d.93-96, vol.II).

21

Or, conform art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una

din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

În condițiile date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că recepționând răspunsul CA

,,Asterra Grup” SA la cererea prealabilă și centralizatorul despăgubirii pe

contractele cu ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, expediat prin e-mail, compania de

asigurare este obligată să achite despăgubirile de asigurare recunoscute, inclusiv și

cele refuzate în plată, dar la care se regăsesc probe în acest sens, deoarece

asiguratorul a determinat cu certitudine cauzele și circumstanțele producerii

evenimentului asigurat, a evaluat pagubele și a calculat despăgubirea de asigurare,

pe durata regularizării daunei și până la emiterea răspunsului nr. 76/04 din 29

aprilie 2016, prin care a comunicat finalizarea procedeului de evaluare și

cuantumului despăgubirii de asigurare calculat pentru intervenienții accesorii, iar

pentru cei refuzați nici nu a solicitat prezentarea actelor suplimentare.

Pct. 7.5 ale contractelor, nu pot fi imputate ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL,

aceasta deoarece doar după ce ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL a intervenit cu

dezacorduri în suma despăgubirii, CA ,,Asterra Grup” a intervenit cu cereri

suplimentare de prezentare a unor acte și diverse solicitări nejustificate, care au dus

la eschivarea de la plata despăgubirilor de asigurare, în termen, asta în

circumstanțele în care asiguratorul CA ,,Asterra Grup” SA prin răspunsul nr.76/04

din 29 aprilie 2016 adresat ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL și negocierile avute, prin

intermediul poștei electronice între CA ,,Asterra Grup” SA și brokerul de asigurare

BAR ,,Coverins” SRL, care a contractat cu ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (în baza

contractului nr. MZ/2015 de prestări servicii de brokeraj în asigurări din 10

ianuarie 2015, f.d. 217-220, vol.II), a recunoscut producerea cazului asigurat și a

propus semnarea acordului de despăgubire și achitarea despăgubiri de asigurare în

beneficiul ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, a sumei totale de 6 861 091,70 de lei (f.d.

107-110, vol.II).

Așadar, alegațiile ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, invocate în cererea de chemare

în judecată, referitoare la achitarea sumei de 6 861 091, 70 de lei cu titlu de

despăgubire de asigurare, precum și a sumei de 144 359 de lei, care a fost refuzată

în achitare, însă a fost calculată și recunoscută de CA ,,Asterra Grup” SA pentru

SRL „Agro Ghiol” în baza centralizatorului despăgubirilor pe contractele ÎCS

,,Moldova Zahăr” menționat supra (f.d. 95-96, vol.II), precum și a sumei de

710 268 de lei pentru SRL „Unichi Grup”, refuzată și necalculată de compania de

asigurare, însă calculată de ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (f.d. 199-201, vol.II) sunt

întemeiate, și respectiv, acțiunea în această parte urmează a fi admisă.

Mai mult, pe parcursul examinării cauzei, s-a constatat cu certitudine că s-a

produs cazul asigurat, și acesta nu a survenit ca consecință a nerespectării de către

beneficiarul despăgubirii de asigurare, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, precum și a

intervenienților accesorii, a procesului tehnologic de cultivare a sfeclei de zahăr,

deoarece conform Actelor de examinare a câmpurilor din 8 iunie – 11 iunie 2015,

întocmite de CA ,,Asterra Grup” SA, la acea perioadă, cultura de sfeclă de zahăr

nu prezenta anumite afecțiuni legate de nerespectarea lucrărilor de prașă mecanică

sau prașă oarbă (manuală), la data întocmirii actelor respective, cultura de sfeclă de

zahăr se afla deja în perioada de vegetație și dezvoltare optimă, marea majoritate a

lucrărilor agrotehnice indicate în Anexa nr. 1 la contractele de asigurare, fiind de

toamnă și primăvară timpurie, care se fac până la vegetația culturii agricole.

22

Sub un alt aspect, nu poate fi reținută ca justificată, concluzia primei instanțe,

menținută de instanța de apel, precum că ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, de rând cu

intervenienții accesorii nu au respectat procedura de notificare a asiguratorului

despre procedura riscului asigurat prevăzut la pct. 6.1 din contracte, or, materialele

cauzei denotă contrariul, și anume, în avizele expediate de către asigurați în

perioada 03 – 20 august 2015, nu puteau fi indicate pierderile înregistrate de

asigurați la recolta sfeclei de zahăr – cultura anului 2015, mărimea suprafețelor

afectate și mărimea aproximativă a daunelor, deoarece urmau a fi constatate de

comun acord cu asiguratorul urmare a ieșirilor la fața locului, așa cum prevede pct.

6.2 – 6.4 din actele juridice încheiate, s-au în special pct.6.5 aplicabil cazului când

au fost afectate parțial culturile agricole (recolta) și părțile contractante urmau să

determine recolta biologică înainte de recoltare, care se va efectua cu 7 (șapte) zile

înainte de începutul recoltării culturii asigurate, asigurătorul efectuând calculul

cuantumului daunei (despăgubirilor) în baza actelor de constatare a daunelor

produse recoltei culturilor agricole, a actului de calcul a recoltei după producerea

evenimentului asigurat și în conformitate cu clauzele contractului, după finalizarea

recoltei.

Relevant este că potrivit pct. 6.2 din contractele de asigurări, expres este

indicat că după recepționarea avizului cu privire la producerea riscului asigurat,

asiguratorul este obligat în termen de până la 10 zile lucrătoare, să efectueze

examinarea suprafețelor afectate, pentru ce reprezentanții părților formează o

comisie, cu participarea mai multor reprezentanți or, asiguratorul nu a dat curs

notificărilor expediate și nu a efectuat examinarea preliminară a câmpurilor, fapt ce

nu a fost negat de către CA ,,Asterra Grup” SA, iar prin prisma art. 123 alin. (6)

Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în

măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Cât privește argumentele instanțelor ierarhic inferioare precum că CA

,,Asterra Grup” SA nu i-au fost prezentate certificate emise de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat cu referire la cantitatea de precipitații înregistrată în

anul 2015, instanța de recurs le consideră neîntemeiate or, la materialele cauzei se

regăsesc răspunsurile Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/863, nr. 08/864

din 14 septembrie 2015, nr. 08/982 din 7 octombrie 2015 și nr. 08/1179 din 2

decembrie 2015, care conține și o Anexă referitor la cantitatea precipitațiilor, mm

(f.d.87-914, vol.II).

Nu poate fi reținut și se respinge argumentul CA ,,Asterra Grup” SA precum

că actele de constatare a roadei biologice perfectate în perioada 15-17 septembrie

2015 de către ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL și intervenienții accesorii, au fost

întocmite contrar prevederilor pct. 5.5. din contractele de asigurare și, anume că s-

au perfectat în lipsa CA ,,Asterra Grup” SA or, conform pct. 5.4 din contractele de

asigurare, dânșii nu au fost lipsiți de dreptul de a face propriile calcule a roadei

biologice, fapt expres stabilit la pct. 8.4 lit. d) din contractele de asigurare.

La acest segment, instanța de recurs reține că în perioada 25 septembrie 2015

– 12 noiembrie 2015 au fost întocmite de asigurator acte de examinare a

câmpurilor, în care se regăsesc și calculul roadei biologice efectuat de către

asigurator și cu rezultatul căror nu sunt de acord asigurații.

Este inerent a specifica și faptul că concluzia instanței de apel, prin care a fost

menținută hotărârea primei instanțe, cu referire la presupusa nerespectare de către

asigurați a procesului tehnologic de cultivare a culturii de sfeclă de zahăr, preluată

din Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 3/17 din 2 octombrie 2017, este

23

eronată, deoarece se contrazice prin actele de examinare a câmpurilor întocmite în

perioada 23 septembrie – 12 noiembrie 2015 de însuși asigurator, care nu a stabilit

că nu se respectă sau nu sunt îndeplinite anumite lucrări din procesul tehnologic

indicat în Anexa nr. 1 la contractele de asigurare or, în actele de inspectare a

câmpurilor s-a indicat gradele câmpurilor îmburuienate (în procentaj pentru fiecare

asigurat) și de comun acord au diminuat valoarea despăgubirilor, cauzată de

nerespectarea integrală a tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr.

În context, instanța de recurs remarcă că lucrările de pregătire a solului pentru

semănat sau care se efectuează la necesitate, precum și cele care au fost efectuate

la încheierea contractelor de asigurare, când cultura de sfeclă de zahăr era în proces

de vegetație, lucrările de prașă mecanică și prașă manuală nu se mai efectua.

În această ordine de idei, din Raportul de expertiză extrajudiciară din 02

octombrie 2017, nu reiese gradul câmpurilor îmburuienate cu cele stabilite în

actele de examinare a câmpurilor, în legătură cu nerespectarea lucrărilor de prașă

manuală și prașă mecanică, deoarece în perioada 08 iunie – 11 iunie 2015, CA

,,Asterra Grup” SA în comun cu asigurații a inspectat câmpurile asigurate și nu a

constatat anumite devieri de la procesul de dezvoltare a culturii de sfeclă de zahăr,

fiind indicat expres că plantele au o dezvoltare normală pentru perioada și gradul

de creștere respectiv.

Deși, instanțele ierarhic inferioare fac referire la Raportul de expertiză

extrajudiciară din 02 octombrie 2017, nu au luat în considerare că expertul la

obiectivul 3, face referire la cuantumul despăgubirii de asigurare ce urmează a fi

achitat de asigurator pentru fiecare asigurat, cuantumul total al acestuia fiind în

mărime de 4 614 935 de lei, reieșind din roada medie pentru 5 ani sau 5 589 530 de

lei – reieșind din roada medie pentru 3 ani (f.d. 45-67, vol. IV).

Iar, în acest sens, la 04 decembrie 2017, ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL a

formulat obiecții asupra raportului menționat (f.d. 78-88, vol. IV), însă instanța le-a

catalogat ca fiind declarative, fără a ține cont că concluziile expuse în Raportul de

expertiză extrajudiciară nu pot constitui mijloc de probă determinant.

Or, Raportul de expertiză extrajudiciară nu poate substitui un Raport de

expertiză judiciară tehnologică în domeniul agriculturii dispus de instanța de

judecată.

Suplimentar, la acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele de judecată

ierarhic inferioare bazându-se pe Raportul expertiză extrajudiciară nr. 3/17 din 02

octombrie 2017, nu au reținut că de fapt expertul în conținutul acestuia a indicat

asupra faptului că a fost efectuată o expertiză contabilă-economică, dar nu o

expertiză tehnologică în domeniul agriculturii relevantă cazului. Or, expertiza

extrajudiciară conform art. 19 alin. (5) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire

la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, poate servi drept material

auxiliar pentru o plângere, decizie, negociere, tranzacție de împăcare sau pentru un

alt proces de natură extrajudiciară, însă nu poate avea un rol determinant în

concurs cu cumulul de probe pe cazul concret.

În concluzie, Colegiul judiciar reține că reieșind din multitudinea de

circumstanțe de fapt și de drept analizate anterior, este evidentă eschivarea cu rea-

credință a asiguratului CA ,,Asterra Grup” SA la executarea obligațiilor

contractuale asumate prin contractele de asigurare, fiind imputate cu rea-voință

asiguratului un șir de abateri relevante, dar neînsemnate care nicidecum nu pot sta

24

la baza exonerării răspunderii contractuale și nemijlocit compensarea prejudiciului

survenit.

În sprijinul poziției exprimate, instanța de recurs opinează că asiguratului ÎCS

,,Moldova Zahăr” SRL, alături de GȚ „Marciuc Valentina”, SRL „Jintarg”, GȚ

„Vădeni Agro”, SRL „Remarcabila”, SRL „Reforma CM”, SRL „Agrozprim”,

SRL „Doi Rățoi”, SRL „Purplant MDV”, SRL „Unifruct”, SRL „Rai-Agro-Prim”,

SRL „Albvior”, SRL „Floreti-R.C.”, SRL „Agro Ghiol” și SRL „Unichi Grup”, nu

i se poate imputa lipsă de diligență în acțiunile întreprinse anterior și ulterior

survenirii riscului asigurat și în procesul de constatare a pagubei survenite în urma

acestuia.

Cât privește argumentul instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că

prin scrisoarea nr. 72/06 din 24 iunie 2016 și ulterior prin scrisoarea cu nr. 38/09

compania de asigurare a solicitat ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL prezentarea actelor

suplimentare care justifică efectuarea lucrărilor tehnologice pe câmpurile cu sfecla

de zahăr asigurată și a formularelor nr. 68 și 118 aprobate prin ordinul MAIA

nr.303 din 08 decembrie 1993 și istoria câmpurilor asigurate pentru ultimii 4 ani

(f.d. 115, 118 vol.II), însă ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL nu a prezentat, indicând prin

răspunsurile din 23 august 2016 (f.d. 117, Vol.II) și respectiv, prin răspunsul nr.

418 din 20 septembrie 2016 (f.d. 119-120, vol.II) despre inexistența actului

normativ vizat, oferindu-i în mod repetat CA ,,Asterra Grup” SA să achite

despăgubirea de asigurare până la 01 octombrie 2016, instanța de recurs reține că

prezentarea ordinului MAIA nr. 303 din 08 decembrie 1993, prin care ar fi fost

aprobate formularele nr. 68 și nr.118, nici nu putea fi solicitat, situației date fiind

relevant cu totul alt ordin cu alt număr, și anume ordinul Ministerului Agriculturii

și Industriei Alimentare nr. 308 din 08 decembrie 1993, prin care au fost aprobate

formularele specializate ale documentației de evidență primară pentru

întreprinderile agricole, și anume, nr. 68 Foaie de parcurs pentru tractoare și nr.

118 proces – verbal privind consumul de îngrășăminte minerale, organice și

bacteriene, substanțe chimice, toxice și erbicide, care și se regăsesc la materialele

cauzei (f.d. 177-181, vol.II), omisiune, ce nu poate fi imputată ÎCS ,,Moldova

Zahăr” SRL și respectiv nu constituia temei de a refuza în plata despăgubirii de

asigurare.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs conchide că, cuantumul

despăgubirii care urmează a fi achitat de către CA ,,Asterra Grup” în beneficiul

ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL constituie 7 715 718,70 de lei, compusă din suma de

6 861 091,70 de lei, recunoscută de către CA ,,Asterra Grup” SA prin răspunsul nr.

76/04 din 29 aprilie 2016 adresat ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (f.d.107-110, vol.II),

din suma de 144 359 de lei calculată pentru SRL „Agro Ghiol”, în baza

centralizatorului despăgubirilor (f.d. 95-96, vol.II), însă care a fost refuzată în

achitare, din cauza nerespectării tehnologiei și din suma de 710 268 de lei pentru

SRL „Unichi Grup”, care a fost refuzată, nefiind calculată de CA ,,Asterra Grup”

SA, deoarece s-a indicat că nu a fost recoltată plantația de sfeclă de zahăr, pe când

a fost calculată de ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (f.d. 199-201, vol.II).

Subsecvent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reiterează dispozițiile art.572 alin. (2) din Codul civil (în

vigoare până la 01 martie 2019), care prevede că obligația trebuie executată în

modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Conform art. 602 alin. (1), (2) din Codul civil (în vigoare până la 1 martie

2019), în cazul în care nu execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească

25

pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea

obligației nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor,

inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă.

Din conținutul pct.7.3 ale contractelor de asigurare benevolă subvenționată a

recoltei culturilor agricole rezultă că în cazul reținerii plății despăgubirilor de

asigurare, din motive neîntemeiate și neprevăzute în condițiile de asigurare,

asiguratorul va achita asiguratului sau beneficiarului desemnat în contract, care la

caz este ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL (pct. 7.8) penalități în mărime de 0,1% din

suma prevăzută spre plată, pentru fiecare zi de întârziere, iar în conformitate cu

prevederile art. 585 și 619 din Codul civil, dobânzi de întârziere.

Conform art. 585 din Codul civil (în vigoare până la 1 martie 2019), în cazul

în care, conform legii sau contractului, obligația este purtătoare de dobândă, se

plătește o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei dacă legea

sau contractul nu prevede o altă rată.

Conform art. 619 alin. din (2) din Codul civil (în vigoare până la 1 martie

2019), în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de

9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede

altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.

Conform art.624 alin.(1) din Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019),

clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează

anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației,

urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

La acest capitol, instanța de recurs reține că ÎCS „Moldova Zahăr” SRL prin

cererea de recurs a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii,

prin care a încasa de la CA „Asterra Grup” SA a despăgubirii de asigurare în

mărime de 13 122 717,11 de lei, a penalităților legale în mărime de 1 104 635,77

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat în mărime

de 112 500 de lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 20 000 de

lei, pe când în cererea de chemare în judecată și cererea de apel a solicitat și

încasarea de la CA „Asterra Grup” SA a dobânzilor de întârziere în mărime de

604 152 de lei (f.d.76-77, vol. V).

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că în instanța de recurs,

recurenta nu poate să-și modifice temeiul sau obiectul acțiunii, astfel instanța de

recurs se va expune doar asupra cerințelor de încasare a dobânzilor de întârziere

solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Conform calculului anexat la materialele dosarului ÎCS ,,Moldova Zahăr”

SRL solicită încasarea de la CA ,,Asterra Grup” SA a dobânzilor de întârziere în

mărime de 604 152 de lei și a penalității în mărime de 1 104 635,77 de lei pentru

perioada de 17 mai 2016 - 25 octombrie 2016 (f.d.22-29, vol. I).

Instanța de recurs conchide asupra temeiniciei în parte a cerințelor de încasare

a dobânzilor de întârziere în mărime de 601 614,35 de lei potrivit calculului

efectuat și de respingere a diferenței de 2 537,65 de lei, precum și încasarea

integrală a penalităților în mărimea solicitată de 1 104 635,76 de lei, sume

solicitate expres de recurentă pe parcursul examinării cauzei, pentru o perioadă de

162 zile or, clauza penală a fost înserată expres în contract, și obiecții în acest sens,

nu au parvenit, iar obligațiile de plată sunt purtătoare de dobânzi de întârziere,

prevăzute de lege.

26

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată pretenția ÎCS ,,Moldova Zahăr”

SRL în partea sumei de 5 406 998,41 de lei cu titlu de diferență calculată din suma

totală solicitată spre plată în mărime de 13 122 717,11 de lei.

Or, suma de 5 406 998,41 de lei este compusă din suma despăgubirilor de

asigurare pentru SRL ,,Tîrșîței Agro”, SRL ,,Strungărenii Agro”, SRL

,,Devotament” și SRL ,,Agro-Complex” care nu sunt parte a procesului respectiv,

inclusiv și diferența de despăgubiri calculate unipersonal de ÎCS ,,Moldova Zahăr”

SRL, fără a ține cont de calculul mărimii daunelor și despăgubirilor spre plată

pentru sfecla de zahăr întocmit de CA ,,Asterra Grup” SA, care a rezultat din

actele de inspectare a terenurilor cu participarea ambelor părți și determinarea

roadei biologice (f.d.12-72, 73-86,105, vol.II).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție evidențiază că ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, reprezentată de

avocatul Angela Popil, în cererea de chemare în judecată inițială, cererea de

concretizare a cerințelor, precum și în cererea de apel, face referire la SRL „Tîrșiței

Agro”, SRL ,,Agro Complex” și solicită încasarea despăgubirii de asigurare

inclusiv pentru ultimele.

Pe când, în procesul intentat la cererea ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, în calitate

de intervenient accesoriu SRL „Tîrșiței Agro” și SRL ,,Agro Complex” nu au fost

indicați și nici nu au fost atrași în proces în sensul art. 67 Cod de procedură civilă,

fapt ce conduce la respingerea acțiunii în această parte.

Or, având în susținere art. 60 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii,

ceea ce rezultă că instanța de judecată este obligată să se expună doar în limita

pretențiilor înaintate de reclamantă.

Astfel, în conformitate cu art. 5 alin. (1) Cod de procedură civilă, orice

persoană interesată este în drept să se adreseze în instanța judecătorească, în modul

stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime.

Conform art. 8 și 9 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), drepturile și

obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice

și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații

civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile. Persoanele

fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite

drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu

contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă

până la proba contrară.

În conformitate cu art. 512 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 1 martie

2019), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la

debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația

poate consta în a da, a face sau a nu face.

La acest segment, instanța de recurs precizează că ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL

este în drept de a cere de la CA ,,Asterra Grup” SA exercitarea obligațiunilor,

potrivit contractelor ARCA și Polițelor ARCA, ordinelor de plată și altor acte

relevante la caz, în baza căror a fost depusă cererea de chemare în judecată și

anexele conținute la aceasta.

Cu referire la pretențiile ÎCS „Moldova Zahăr” SRL privind compensarea

cheltuielilor de judecată, Colegiul judiciar reține următoarele aspecte.

27

Reieșind din prevederile art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de

judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului. (3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a

cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul

revizuirii.

La caz, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL la depunerea cererii de chemare în

judecată a achitat taxa de stat în mărime de 50 000 de lei, fapt confirmat prin

ordinul de plată nr. 1140 din 12 octombrie 2016 (f.d. 4, vol. I), la depunerea cererii

de apel a achitat taxa de stat în mărime de 37 500 de lei, fapt confirmat prin ordinul

de plată nr. 809 din 28 iunie 2018 (f.d. 210, vol. V), iar la depunerea cererii de

recurs a achitat suma de 25 000 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1991

din 01 martie 2019. (f.d. 90)

Astfel, din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cerința ÎCS „Moldova Zahăr” SRL cu privire la încasarea de la CA ,,Asterra Grup”

SA în beneficiul ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a sumei de 112 500 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de

chemare în judecată în prima instanță, la depunerea cererii de apel și cererii de

recurs.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsură în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se

compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

pentru a face o apreciere corectă, va ține cont de: a) complexitatea cauzei; noutatea

și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului și

soluționarea cauzei; c) timpul și munca depusă de către avocat; d) aptitudinile

speciale necesare pentru a acorda asistența (cunoștințele tehnice speciale,

cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a

altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); e) faptul în ce măsură

munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra 3 în alte

dosare; f) rezultatul obținut; g) restricțiile de timp impuse de client și de

circumstanțele cauzei; h) natura și durata relației dintre avocat și client; i)

experiența, reputația și abilitatea avocatului; j) justificarea și ponderea mijloacelor

de apărare utilizate în cauză; k) suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; l)

alți factori, la discreția instanței.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se

evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe

facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

28

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul

timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că ÎCS „Moldova Zahăr” SRL pe

parcursul procesului a fost reprezentată de avocatul Angela Popil, în baza

mandatului avocațial seria MA nr. 1040817 din 11 octombrie 2016 (f.d. 3, vol.I),

anexând la materialele cauzei Raportul privind activitatea avocatului în respectiva

cauză, care a prestat servicii de asistență juridică în baza contractului de

consultanță nr. 125 din 08 decembrie 2015 (f.d. 39-40, vol.V), ordinul de plată nr.

1379 din 29 noiembrie 2016 privind achitarea sumei de 20 000 de lei (f.d. 41,

vol.V).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, pornind de la practica Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit căreia cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie necesare,

realmente angajate și rezonabile ca mărime, conchide că suma de 20 000 de lei este

una echitabilă și rezonabilă ca mărime pentru reprezentarea ÎCS „Moldova Zahăr”

SRL în prima instanță, instanța de apel și instanța de recurs, care și urmează a fi

încasată de la CA ,,Asterra Grup” SA în beneficiul ÎCS „Moldova Zahăr” SRL cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate.

Raportând prevederile normelor legale sus-citate la circumstanțele constatate,

instanța de recurs apreciază drept întemeiate cerințele ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL

cu privire la compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu examinarea

prezentei cauze.

Fața de cele ce preced și având în vedere faptul că, circumstanțele cauzei au

fost constatate de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară de dovezi, însă normele de drept material și procedural au

fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

ÎCS ,,Moldova Zahăr” SRL, de a casa integral decizia din 13 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și de a emite o hotărâre nouă, de admitere în parte a acțiunii, în rest cu

respingerea pretențiilor.

În conformitate cu art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. b) și (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Moldova

Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Angela Popil.

Se casează integral decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin

„Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Companiei de

Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Gospodăria

Țărănească „Marciuc Valentina”, Societatea cu Răspundere Limitată „Jintarg”,

Gospodăria Țărănească „Vădeni Agro”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Remarcabila”, Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma CM”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Agrozprim”, Societatea cu Răspundere Limitată „Doi

Rățoi”, Societatea cu Răspundere Limitată „Purplant MDV”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Unifruct”, Societatea cu Răspundere Limitată „Agro

29

Ghiol”, Societatea cu Răspundere Limitată „Rai-Agro-Prim”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Albvior”, Societatea cu Răspundere Limitată „Unichi

Grup”, Societatea cu Răspundere Limitată „Floreti-R.C.” și Brokerul de Asigurări

și Reasigurări „Coverins” Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la

încasarea despăgubirii de asigurare, a penalităților legale și a dobânzilor de

întârziere, și se emite o hotărâre nouă, prin care se admite parțial acțiunea

Întreprinderii cu Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu Răspundere

Limitată.

Se încasează de la Compania de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe

Acțiuni în beneficiul Întreprinderii cu Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu

Răspundere Limitată suma de 7 715 718,70 de lei cu titlu de despăgubire de

asigurare.

Se încasează de la Compania de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe

Acțiuni în beneficiul Întreprinderii cu Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu

Răspundere Limitată suma de 601 614,35 de lei cu titlu de dobânzi de întârziere și

suma de 1 104 635,77 de lei cu titlu de penalități.

Se încasează de la Compania de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe

Acțiuni în beneficiul Întreprinderii cu Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate cu

Răspundere Limitată suma de 112 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, sub

forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în prima

instanță, la depunerea cererii de apel și cererii de recurs, precum și suma de 20 000

de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate pe parcursul examinării

cauzei, iar în total suma de 132 500 de lei.

În rest, pretențiile Întreprinderii cu Capital Străin „Moldova Zahăr” Societate

cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei de 5 406 998, 41 de lei, cu

titlu de despăgubire de asigurare și suma de 2 537, 65 de lei cu titlu de dobânzi de

întârziere, se resping.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

30