3ra-1276/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1276/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1276/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Maia Laguta,

președintele Asociației Obștești „Salvgardare”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ion Cebanu, Mihail Roibu și Lilian Chicu împotriva Viceprimarului municipiului

Chișinău Nistor Grozavu, intervenient accesoriu Silvia Radu cu privire la contestarea

actelor administrative și

la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Gurău împotriva Primăriei

municipiului Chișinău și Viceprimarului municipiului Chișinău Nistor Grozavu,

intervenient accesoriu Silvia Radu cu privire la contestarea actelor administrative și

la cererea de chemare în judecată depusă de către Maia Laguta, președintele

Asociației Obștești „Salvgardare” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Viceprimarului municipiului Chișinău Nistor Grozavu și Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu Silvia Radu și Ruslan Codreanu cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Ion Cebanu, Lilian Chicu, Mihail Robu și Maia

Laguta, președintele Asociației Obștești „Salvgardare” împotriva hotărârii din 15 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 22 decembrie 2017, Ion Cebanu, Mihail Roibu și Lilian Chicu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Viceprimarului municipiului Chișinău Nistor

Grozavu, intervenient accesoriu Silvia Radu cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin dispozițiile nr. 14-CMC din 27

octombrie 2017 și nr. 15-CMC din 31 octombrie 2017, viceprimarul Nistor Grozavu a

1

dispus convocarea pentru data de 31 octombrie 2017 și 03 noiembrie 2017 a ședințelor

extraordinare ale Consiliului municipal Chișinău.

În ordinele de zi pentru aceste ședințe convocate, care reprezintă anexe la

dispozițiile menționate, au fost incluse sub pct. 17 și pct. 21 chestiunile „Cu privire la

numirea candidaturilor Ruslan Codreanu și Silvia Radu în funcția de viceprimar”.

Ulterior, la data de 06 noiembrie 2017, Nistor Grozavu, în mod unipersonal a

semnat dispozițiile nr. 682-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu privire la numirea doamnei

Silvia Radu în funcția de viceprimar al municipiului Chișinău” și nr. 683-dc din 06

noiembrie 2017 „Cu privire la numirea domnului Ruslan Codreanu în funcția de

viceprimar al municipiului Chișinău”. Prin dispoziția nr. 697-dc din 06 noiembrie 2017

„Cu privire la desemnarea doamnei Silvia Radu pentru exercitarea funcției de primar

general interimar al municipiului Chișinău” emitentul a delegat atribuțiile Primarului

general Silviei Radu.

Reclamanții consideră că punctele din dispozițiile menționate, precum și dispoziția

nr. 682-dc din 06 noiembrie 2017, au caracter vădit ilegal, fiind emise cu încălcarea

competenței și contrar prevederilor legale imperative, motiv din care la 09 noiembrie

2017 și 10 noiembrie 2017 au înaintat în adresa autorității emitente cerere prealabilă, prin

care au solicitat anularea actelor administrative contestate. Însă, pârâtul a lăsat cererea

prealabilă fară examinare.

Au specificat că punctul nr. 1 din dispozițiile de convocare ale ședințelor

extraordinare ale Consiliului municipal Chișinău, în partea ce ține de includerea pe

ordinea de zi a chestiunilor ce țin de numirea în funcția de viceprimari a Silviei Radu și

Codreanu Ruslan, dispozițiile ulterioare de numire în funcția de viceprimari a persoanelor

propuse, precum și delegarea atribuțiilor de Primar general interimar Silviei Radu au fost

semnate de către Nistor Grozavu cu încălcarea prevederilor art. 31 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, de o persoana neautorizată,

care nu are votul cetățenilor și dispune de un mandat limitat de administrare a treburilor

interne ale Primăriei.

Au evidențiat că în speță, urmează a fi aplicat analogic raționamentul care rezultă

din cuprinsul Hotărârii Curții Constituționale nr. 9 din 21 mai 2013. Astfel, reieșind din

prevederile art. 112 alin. (1) din Constituție, art. 31 alin. (1) din Legea privind

administrația publică locală și art. 17 alin. (2) din Legea privind statutul municipiului

Chișinău, viceprimarul Nistor Grozavu a preluat doar atribuțiile funcționale ale titularului

funcției de Primar general al municipiului Chișinău, referitoare la ordonarea activității

Primăriei municipiului Chișinău, dar nu și atribuții care intră în competența exclusivă a

titularului funcției. Nistor Grozavu nu a fost ales și învestit în funcția de Primar general

de către alegători prin vot egal, direct, secret și liber-exprimat, iar statutul său provizoriu

nu îl abilitează cu drepturi depline în funcția ocupată în regim de interimat.

Mai indică reclamanții că instituirea unei administrări provizorii a capitalei de către

un funcționar public neales, neautorizat de către cetățeni, este contrară și prevederilor art.

3 alin. (1) și (2) din Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată de Consiliul Europei

la 15 octombrie 1985 și intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 01

februarie 1998.

2

Au solicitat anularea pct. 1 din dispoziția nr. 14-CMC din 27 octombrie 2017, în

partea ce ține de pct. 17 de pe pag. 3 din ordinea de zi a ședinței extraordinare a

Consiliului municipal Chișinău din 31 octombrie 2017 „Cu privire la numirea

candidaturilor Ruslan Codreanu și Silvia Radu în funcția de viceprimar”; anularea pct. 1

din dispoziția nr. 15-CMC din 31 octombrie 2017, în partea ce ține de pct. 21 de pe pag.

5 din ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului municipal Chișinău din 03

noiembrie 2017 „Cu privire la numirea candidaturilor Ruslan Codreanu și Silvia Radu în

funcția de viceprimar”; anularea dispoziției nr. 682-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu privire

la numirea doamnei Silvia Radu în funcția de viceprimar al municipiului Chișinău”;

anularea dispoziției nr. 683-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu privire la numirea domnului

Ruslan Codreanu în funcția de viceprimar al municipiului Chișinău”; anularea dispoziției

nr. 697-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu privire la desemnarea doamnei Silvia Radu pentru

exercitarea funcției de primar general interimar al municipiului Chișinău”.

La data de 31 ianuarie 2018, Victor Gurău a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Viceprimarului municipiului Chișinău

Nistor Grozavu, intervenient accesoriu Silvia Radu cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin dispozițiile nr. 14-CMC din 27

octombrie 2017 și nr. 15-CMC din 31 octombrie 2017, fără a consulta fracțiunile

Consiliului municipal Chișinău, viceprimarul Nistor Grozavu a dispus convocarea pentru

31 octombrie 2017 și 03 noiembrie 2017 a ședințelor extraordinare ale Consiliului

municipal Chișinău, pe ordinea de zi fiind inclusă întrebarea „Cu privire la numirea

candidaturilor Ruslan Codreanu și Silvia Radu în funcție de viceprimari ai municipiului

Chișinău”.

Ulterior, la data de 07 noiembrie 2017, pe pagina oficială a Primăriei mun.

Chișinău au fost publicate dispozițiile cu caracter individual nr. 682-dc din 06 noiembrie

2017, nr. 683-dc din 06 noiembrie 2017 și nr. 697-dc din 06 noiembrie 2017.

Consideră că dispozițiile emise sunt ilegale din următoarele motive. Începând cu

vara anului 2011 și până în prezent, nu este clar statutul legal al viceprimarului

municipiului Chișinău Nistor Grozavu. Or, acesta a fost ales de către Consiliul municipal

Chișinău în funcția deținută în august 2007 și prin dispoziția Primarului general al

municipiului Chișinău nr. 64-dc din 28 februarie 2008, i-au fost atribuite competențe de

serviciu, acțiuni conforme prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și art. 17 din Legea privind statutul

municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016.

A notat că, întrucât mandatul viceprimarului municipiului Chișinău Nistor

Grozavu nu a fost prelungit de Consiliul municipal Chișinău în conformitate cu

prevederile legale menționate, nu există niciun act normativ aprobat de către autoritatea

publică locală deliberativă sau o dispoziție cu caracter individual, emisă de Primarul

general Dorin Chirtoacă, privind prelungirea mandatului lui Nistor Grozavu, respectiv

prin instituirea interimatului funcției ocupate, mandatul funcției de demnitate publică este

ilegal.

Reclamantul a apreciat că, în mod eronat se face trimitere la prevederile art. 34

3

alin. (1) din Legea privind administrația publică locală ca fiind temei legal, în baza căruia

a fost preluat interimatul funcției de Primar general de către pârât. Or, în condițiile în care

Nistor Grozavu nu a primit votul majorității consilierilor Consiliului municipal Chișinău,

începând cu anul 2011 și până în prezent, mandatul acestuia a încetat.

În vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, la data de 06 decembrie 2017 a

depus în adresa Primăriei mun. Chișinău o cerere prealabilă, înregistrată cu nr. G-

9532/17, prin care a solicitat anularea actelor administrative emise cu încălcarea legii,

însă nu a primit niciun răspuns.

Victor Gurău a solicitat stabilirea statutului legal al lui Nistor Grozavu,

viceprimarul mun. Chișinău (statutul legal al aflării acestuia în funcție cade sub incidența

art. 22 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199

din 16 iulie 2010, începând cu luna august 2016); anularea dispoziției nr. 682-dc din 06

noiembrie 2017 „Cu privire la numirea doamnei Silvia Radu în funcția de viceprimar al

municipiului Chișinău”; anularea dispoziției nr. 683-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu

privire la numirea domnului Ruslan Codreanu în funcția de viceprimar al municipiului

Chișinău”; anularea dispoziției nr. 697-dc din 06 noiembrie 2017 „Cu privire la

desemnarea doamnei Silvia Radu pentru exercitarea funcției de primar general interimar

al municipiului Chișinău”; încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâților.

În cadrul ședinței de judecată din 21 noiembrie 2018, Victor Gurău și-a concretizat

pretențiile formulate inițial, solicitând înlocuirea pretenției cu privire la stabilirea

statutului legal al viceprimarului mun. Chișinău Nistor Grozavu cu pretenția, prin care a

solicitat constatarea încetării mandatului acestuia începând cu 01 august 2016, în temeiul

art. 22 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199

din 16 iulie 2010.

La data de 05 februarie 2018, Maia Laguta, președintele Asociației Obștești

„Salvgardare” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău,

viceprimarului municipiului Chișinău Nistor Grozavu și Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, intervenient accesoriu Silvia Radu și Ruslan Codreanu cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că dispozițiile nr. 682-dc, 683-dc și 697-

dc din 06 noiembrie 2017 au fost emise cu încălcarea prevederilor legale pertinente, de

către o persoană neîmputemicită.

Astfel, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 o decizie referitor la asigurarea

interimatului funcției de primar nu putea fi luată în lipsa unei decizii adoptată în acest

sens de Consiliul municipal Chișinău, precum și nici nu putea persoana care ocupă în

regim de interimat funcția să propună numirea viceprimarilor.

Mai mult ca atât, reclamanta a indicat că interimatul nici nu putea fi exercitat de o

persoană din afara aparatului Primarului general, așa cum acest fapt este în contradicție

cu prevederile art. 49 alin. (1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008.

A susținut că Nistor Grozavu a fost ales în funcția de viceprimar de Consiliul

municipal Chișinău în anul 2007, iar prin dispoziția Primarului general al municipiului

4

Chișinău, Dorin Chirtoacă din 11 ianuarie 2008 i-au fost atribuite competențele de

serviciu. Întrucât nu există un act normativ cu caracter individual semnat de Primarul

general Dorin Chirtoacă privind prelungirea mandatului viceprimarului Nistor Grozavu,

apreciază ca fiind ilegală activitatea pârâtului în funcția de demnitar public.

A afirmat că, funcțiile de viceprimari și Primar general al municipiului Chișinău

au fost acaparate prin infracțiuni, fiind încălcate în mod flagrant drepturile cetățenești. În

vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, la data de 05 decembrie 2018 a depus în

adresa Primăriei municipiului Chișinău cererea înregistrată cu nr. 02-118/8482, la care

nu a primit răspuns.

A invocat că, deși era obligat prin lege, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat nu a solicitat Primăriei municipiului Chișinău anularea dispozițiilor ilegale

nominalizate, precum și nici nu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în vederea

anulării acestora de către instanța de judecată.

A solicitat anularea dispozițiilor nr. 682-dc, 683-dc și 697-dc din 06 noiembrie

2017 emise de viceprimarul mun. Chișinău Nistor Grozavu, recunoașterea încălcării

dreptului de a primi răspuns la cerere și prin neexaminarea în termenul legal a cererii

prealabile, repararea prejudiciului în mărime de 10 000 de lei.

În cadrul ședinței de judecată din 21 noiembrie 2018, președintele Asociației

Obștești „Salvgardare”, Maia Laguta și-a concretizat pretențiile formulate inițial,

solicitând și constatarea încetării mandatului viceprimarului municipiului Chișinău,

Nistor Grozavu începând cu 01 august 2016.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cauzele civile au fost conexate într-un singur proces.

Prin hotărârea din 15 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererile

de chemare în judecată au fost respinse ca nefondate.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de către Ion Cebanu, Lilian Chicu, Mihail Roibu și Maia Laguta, președintele

AO „Salvgardare” împotriva hotărârii din 15 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că reieșind din

prevederile art. 18 alin. (1), 32 alin. (1) și 55 alin. (2) și (3) din Legea privind administrația

publică locală și art. 10 alin. (1) din Legea privind statutul municipiului Chișinău,

convocarea ședințelor consiliului municipal și stabilirea ordinii de zi pentru ședință, poate

fi efectuată atât la inițiativa unui număr minim de consilieri locali, cât și la inițiativa

primarului, fără consultarea fracțiunilor care fac parte din consiliu.

De altfel, ordinea de zi pentru ședința Consiliului municipal convocată poate fi

propusă inclusiv de către Primarul general al municipiului Chișinău, urmând a fi supuse

secret, universal și liber exprimat, iar viceprimarii sunt propuși de către primarul ales.

Deci, viceprimarii sunt aleși în mod indirect de către autoritatea deliberativă, la

propunerea primarului, însă legea concomitent reglementează și modalitatea de numire a

viceprimarilor și de către puterea executivă a unității administrativ teritoriale ale mun.

Chișinău, la caz de către Primarul General.

Astfel, instanțele de judecată au conchis că emiterea dispozițiilor contestate, în

5

partea ce ține de numirea viceprimarilor Livia Radu și Codreanu Ruslan este conformă

legii.

Totodată, în temeiul prevederilor art. 34 din Legea privind administrația publică

locală, reieșind din faptul că viceprimarul care la momentul respectiv asigura interimatul

funcției de primar - Nistor Grozavu, a refuzat asigurarea exercitării interimatului, refuzul

respectiv parvenind și din partea viceprimarului Ruslan Codreanu, unicul primar, care

putea asigura interimatul funcției de primar general era Silvia Radu, aspect care

determină că ultima întemeiat a fost desemnată în vederea exercitării interimatului

funcției de primar general al mun. Chișinău.

Prin urmare, întru exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter

normativ și individual, iar în asemenea circumstanțe, temeiuri în vederea anulării

dispoziției nr. 697-dc din 06 noiembrie 2017 nu au fost identificate.

În privința argumentelor invocate de către reclamanți, precum că dispozițiile

contestate sunt emise de către o persoană neautorizată, care nu are votul cetățenilor,

instanțele ierarhic inferioare le-au considerat nejustificate, dat fiind faptul că, potrivit art.

34 din Legea privind administrația publică locală, în cazul încetării înainte de termen a

mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-și exercita

atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

Prin urmare, instanțele de judecată au concluzionat că la asigurarea exercitării

interimatului funcției de primar de către un viceprimar, nu este necesară adoptarea unei

decizii în acest sens de către consiliu, interimatul funcției fiind asigurat de drept.

La data de 26 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal Maia Laguta,

președintele AO „Salvgardare” a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea deciziei din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 15

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii sale.

În motivarea recursului a invocat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, fiind emise cu încălcarea prevederilor legii.

A indicat că la cererea instanței de apel privind prezentarea de către Primăria mun.

Chișinău a actului ce confirmă că din anul 2011 Nistor Grozavu deține în mod legal

funcția de viceprimar, reprezentantul primăriei a prezentat actul din anul 2007, prin care

Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia de numire a lui Nistor Grozavu în funcția

de viceprimar.

Astfel, consideră că a fost confirmată cert în instanța de apel faptul că nu există

niciun act individual semnat de către Primarul general Dorin Chirtoacă, precum nici

decizia Consiliului municipal Chișinău privind prelungirea mandatului de viceprimar al

lui Nistor Grozavu.

A menționat că instanțele de judecată au ignorat circumstanțele importante ale

cauzei stabilite în ședința de judecată, precum și au apreciat arbitrar probele prezentate la

dosar.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

6

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 iunie 2019, însă la

materialele cauzei lipsesc date cu privire la notificarea deciziei recurentei Maia Laguta,

președintele AO „Salvgardare”.

Astfel, recursul depus de Maia Laguta, președintele AO „Salvgardare” la 26 iulie

2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

7

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Maia Laguta, președintele AO „Salvgardare” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Maia Laguta,

președintele AO „Salvgardare”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

8

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus

de Maia Laguta, președintele AO „Salvgardare”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Maia Laguta, președintele Asociației Obștești „Salvgardare”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9