ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.12.2019

3rh-61/19 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral

HOTĂRÂRE
18.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral
Temei legal
solutionarea cererii de recuzare, suspiciuni de părtinire
Citează această cauză
3rh-61/19 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3rh-61/19

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte ședinței, judecătorul Iurie Diaconu

judecătorii Victor Burduh

Liliana Catan

Ion Guzun

Nina Vascan

examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg

Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă

de către Ion Șiman,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Valentin Todercan și Ion Șiman împotriva Ministerului Culturii și

Turismului cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului

material și moral,

constată:

La data de 15 iunie 2006 Valentin Todercan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la contestarea

actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și

repararea prejudiciului moral.

La data de 14 iunie 2006 Ion Șiman a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

Prin încheierea din 21 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău a conexat cauzele

de contencios administrativ într-un singur proces.

Ion Șiman și Valentin Todercan au depus cerere de completare a acțiunilor,

prin care au solicitat repunerea în termenul de prescripție, invocând că au omis

termenul de prescripție, deoarece Valentin Todercan nu putea să primească de la

pârât certificatul despre mărimea salariului, iar Ion Șiman a aflat despre încălcarea

drepturilor sale la data de 03 martie 2006, cînd a fost publicată Legea cu privire la

sistemul de salarizare în sistemul bugetar. De asemenea, Valentin Todercan a

solicitat anularea ordinului Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p din 22

1

decembrie 2005 și încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru în perioada

04 ianuarie 2006-05 iulie 2006 în sumă de 17901,06 lei, a compensației suplimentare

în locul restabilirii la locul de muncă în mărime de 15 salarii medii lunare, ceea ce

constituie 4752,65 de lei și a sumei de 25000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar

Ion Șiman a solicitat anularea ordinului Ministerului Culturii și Turismului nr. 299p

din 22 decembrie 2005 și încasarea compensației suplimentare în locul restabilirii la

lucru în mărime de 12 salarii medii lunare, ceea ce constituie 31857,84 de lei, a

salariului pentru perioada 01 decembrie 2005-03 ianuarie 2006, a indemnizației de

concediere, a compensației pentru concediul nefolosit și a indemnizației unice în

sumă totală de 21909,25 de lei, a penalității de întârziere în sumă de 99778,04 lei și

a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, reprezentantul reclamanților, Serghei Kasatkin a depus cerere de

concretizare a pretențiilor și a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul lui Ion

Șiman a plăților salariale recalculate în sumă totală de 23147,22 de lei, a penalității

de întârziere în sumă de 103991,52 de lei și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, iar în interesele lui Valentin Todercan a solicitat anularea ordinului

Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p din 22 decembrie 2005, restabilirea în

funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru în perioada 04

ianuarie 2006-30 iunie 2006 în sumă de 10392,90 de lei și a sumei de 25000 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 05 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă în

termen și a fost admisă acțiunea depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman, au

fost anulate în parte ordinele Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p și nr. 299p

din 22 decembrie 2005 ca fiind emise cu încălcarea legislației muncii, au fost

încasate de la Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Valentin Todercan

despăgubirea pentru perioada absenței forțate de la lucru în sumă de 17901,06 lei,

compensația suplimentară în locul restabilirii la locul de muncă în sumă de 44752,65

de lei și suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și au fost încasate de la

Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Ion Șiman salariul neachitat pentru

toată perioada în sumă de 21909,25 de lei, compensația în locul restabilirii la locul

de muncă în sumă de 31857,84 de lei, penalitatea de întârziere în sumă de 99778 de

lei și suma de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia din 07 martie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Ministerului Culturii și Turismului, a fost casată hotărârea

primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către

Valentin Todercan a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de

prescripție. Acțiunea depusă de către Ion Șiman a fost admisă parțial și a fost

încasată de la Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Ion Șiman datoria la

salariu în sumă de 7402,64 de lei, iar în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată și ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. A fost

dispusă întoarcerea executării hotărârii primei instanțe, a fost încasată de la Valentin

Todercan în beneficiul Ministerului Culturii și Turismului suma de 72653,71 de lei

și a fost încasată de la Ion Șiman în beneficiul Ministerului Culturii și Turismului

suma de 151142,45 de lei.

2

La data de 12 septembrie 2007 Valentin Todercan și Ion Șiman au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentin Todercan

și Ion Șiman.

La data de 24 martie 2009 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs.

Prin încheierea din 13 mai 2009 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman.

La data 22 noiembrie 2012 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs.

Prin încheierea din 06 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman.

La data de 03 iunie 2014 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței

de recurs și respingerea recursului.

Prin încheierea din 24 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman.

La data de 22 octombrie 2019 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea tuturor actelor

judecătorești emise în prezenta cauză și dispunerea rejudecării cauzei.

De asemenea, revizuentul a mai solicitat recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru

Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav

Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae

Craiu, precum și examinarea cererii de recuzare a judecătorilor cu prezența părților

în proces.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că, judecătorii menționați s-au expus

asupra conflictelor de muncă dintre el și SA „Moldova-Film” sau Ministerul Culturii

și au deja o părere preconcepută asupra cazului.

A mai indicat că, nu are încredere în judecătorii menționați, deoarece aceștia

au emis hotărâri absolut ilegale și arbitrare probelor și declarațiilor martorilor.

Examinând temeiurile cererii cu privire la examinarea cererii de recuzare în

prezența părților la proces, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea depusă de către Ion Șiman ca

fiind neîntemeiată din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

3

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Astfel, în contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de către Ion Șiman cu privire la examinarea cererii de

recuzare în prezența părților în proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg

Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată în mod

automat-aleatoriu judecătorului Mariana Pitic.

Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 12

decembrie 2019 s-au constituit complete de judecată pentru examinarea recursurilor

declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, pentru ședințele

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ din 16-20 decembrie 2019.

Conform încheierii enunțate, judecătorul Mariana Pitic face parte din

completul de judecată, compus din judecătorii Tamara Chișca-Doneva (președinte),

Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Nina Vascan.

Din materialele dosarului rezultă că, Ion Șiman a solicitat recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova,

Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-

Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

Mariana Pitic și Nicolae Craiu.

În conformitate cu art. 195 CPC, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-

170.

În conformitate cu art. 52 alin. (5) CPC, în proces nu se admite înaintarea

repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior

recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din

suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt

pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat

verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor

care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

4

Având în susținere dispozițiile legale menționate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

că, este inadmisibila cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, dacă aceștia nu sunt implicați în examinarea cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar a se expune doar referitor la

cererea de recuzare a judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Nicolae

Craiu și Mariana Pitic, care fac parte din completul format pentru examinarea cererii

de revizuire, or, alți judecători vizați în cererea de recuzare nu sunt implicați în

examinarea propriu zisă a cererii de revizuire depusă de către Ion Șiman și prin

urmare, cererea acestuia în partea dată urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 49 alin. (1) din Codul administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sunt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această

procedură administrativă un participant;

d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această

procedură administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii

administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere,

al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere

nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la

procedura administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod

similar în afara calității lor funcționale/de serviciu.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este

exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare

a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, Ion Șiman nu a indicat nici un temei de recuzare a

judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic

prevăzut de art. 49 și 50 din Codul administrativ. Temeiurile invocate de către Ion

Șiman în cererea de recuzare a judecătorilor enunțați sunt pur declarative, fiind

bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorilor.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir

Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală,

Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă de către Ion

Șiman.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de către Ion Șiman cu privire la examinarea cererii

de recuzare în prezența părților în proces.

Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg

Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă

6

de către Ion Șiman, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman împotriva Ministerului

Culturii și Turismului cu privire la contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Diaconu

Judecătorii Victor Burduh

Liliana Catan

Ion Guzun

Nina Vascan

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-02-17
0,98
3rh-2/20 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului material si moral
Dosarul nr. 3rh-2/20 ÎNCHEIERE 17 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sv
CSJ 2020-02-19
0,96
3rh-2/20 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului material si moral
Dosarul nr. 3rh-2/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Zubati) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Macinkaia, I. Sîrcu, S. Moldovan) ÎNCHEIERE 19 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și d
CSJ 2020-02-19
0,93
3ra-123/20 — cu privire la contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului moral
nu există temei de urgentare a examinării recursului Tatianei Șiman și lui Ion Șiman împotriva deciziei din 01 octombrie 2019 a Curţii de Apel Chișinău, or stabilirea termenului de examinare s-a efectuat în strictă conformitate cu legea și
CSJ 2020-03-04
0,93
3ra-123/20 — cu privire la contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-123/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: D. Dulghieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) DECIZIE 04 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2020-12-23
0,92
3ra-1066/20 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului
Dosarul nr. 3ra-1066/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, c
Sursă