3rh-61/19 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3rh-61/19 ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte ședinței, judecătorul Iurie Diaconu judecătorii Victor Burduh Liliana Catan Ion Guzun Nina Vascan examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă de către Ion Șiman, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului material și moral, constată: La data de 15 iunie 2006 Valentin Todercan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral.

La data de 14 iunie 2006 Ion Șiman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la repararea prejudiciului material și moral. Prin încheierea din 21 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău a conexat cauzele de contencios administrativ într-un singur proces. Ion Șiman și Valentin Todercan au depus cerere de completare a acțiunilor, prin care au solicitat repunerea în termenul de prescripție, invocând că au omis termenul de prescripție, deoarece Valentin Todercan nu putea să primească de la pârât certificatul despre mărimea salariului, iar Ion Șiman a aflat despre încălcarea drepturilor sale la data de 03 martie 2006, cînd a fost publicată Legea cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

De asemenea, Valentin Todercan a solicitat anularea ordinului Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p din 22 1 decembrie 2005 și încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru în perioada 04 ianuarie 2006-05 iulie 2006 în sumă de 17901,06 lei, a compensației suplimentare în locul restabilirii la locul de muncă în mărime de 15 salarii medii lunare, ceea ce constituie 4752,65 de lei și a sumei de 25000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar Ion Șiman a solicitat anularea ordinului Ministerului Culturii și Turismului nr. 299p din 22 decembrie 2005 și încasarea compensației suplimentare în locul restabilirii la lucru în mărime de 12 salarii medii lunare, ceea ce constituie 31857,84 de lei, a salariului pentru perioada 01 decembrie 2005-03 ianuarie 2006, a indemnizației de concediere, a compensației pentru concediul nefolosit și a indemnizației unice în sumă totală de 21909,25 de lei, a penalității de întârziere în sumă de 99778,04 lei și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, reprezentantul reclamanților, Serghei Kasatkin a depus cerere de concretizare a pretențiilor și a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul lui Ion Șiman a plăților salariale recalculate în sumă totală de 23147,22 de lei, a penalității de întârziere în sumă de 103991,52 de lei și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în interesele lui Valentin Todercan a solicitat anularea ordinului Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p din 22 decembrie 2005, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru în perioada 04 ianuarie 2006-30 iunie 2006 în sumă de 10392,90 de lei și a sumei de 25000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 05 iunie 2006 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă în termen și a fost admisă acțiunea depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman, au fost anulate în parte ordinele Ministerului Culturii și Turismului nr. 298p și nr. 299p din 22 decembrie 2005 ca fiind emise cu încălcarea legislației muncii, au fost încasate de la Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Valentin Todercan despăgubirea pentru perioada absenței forțate de la lucru în sumă de 17901,06 lei, compensația suplimentară în locul restabilirii la locul de muncă în sumă de 44752,65 de lei și suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și au fost încasate de la Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Ion Șiman salariul neachitat pentru toată perioada în sumă de 21909,25 de lei, compensația în locul restabilirii la locul de muncă în sumă de 31857,84 de lei, penalitatea de întârziere în sumă de 99778 de lei și suma de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia din 07 martie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de către Ministerului Culturii și Turismului, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Valentin Todercan a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. Acțiunea depusă de către Ion Șiman a fost admisă parțial și a fost încasată de la Ministerul Culturii și Turismului în beneficiul lui Ion Șiman datoria la salariu în sumă de 7402,64 de lei, iar în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. A fost dispusă întoarcerea executării hotărârii primei instanțe, a fost încasată de la Valentin Todercan în beneficiul Ministerului Culturii și Turismului suma de 72653,71 de lei și a fost încasată de la Ion Șiman în beneficiul Ministerului Culturii și Turismului suma de 151142,45 de lei.

2 La data de 12 septembrie 2007 Valentin Todercan și Ion Șiman au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs. Prin încheierea din 14 noiembrie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman. La data de 24 martie 2009 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs. Prin încheierea din 13 mai 2009 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman. La data 22 noiembrie 2012 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs. Prin încheierea din 06 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman.

La data de 03 iunie 2014 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și respingerea recursului. Prin încheierea din 24 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Șiman. La data de 22 octombrie 2019 Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea tuturor actelor judecătorești emise în prezenta cauză și dispunerea rejudecării cauzei.

De asemenea, revizuentul a mai solicitat recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, precum și examinarea cererii de recuzare a judecătorilor cu prezența părților în proces. În motivarea cererii de recuzare a indicat că, judecătorii menționați s-au expus asupra conflictelor de muncă dintre el și SA „Moldova-Film” sau Ministerul Culturii și au deja o părere preconcepută asupra cazului. A mai indicat că, nu are încredere în judecătorii menționați, deoarece aceștia au emis hotărâri absolut ilegale și arbitrare probelor și declarațiilor martorilor.

Examinând temeiurile cererii cu privire la examinarea cererii de recuzare în prezența părților la proces, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea depusă de către Ion Șiman ca fiind neîntemeiată din următoarele considerente. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor prezentului cod.

3 În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, în contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de către Ion Șiman cu privire la examinarea cererii de recuzare în prezența părților în proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente. Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Mariana Pitic.

Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2019 s-au constituit complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, pentru ședințele Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ din 16-20 decembrie 2019. Conform încheierii enunțate, judecătorul Mariana Pitic face parte din completul de judecată, compus din judecătorii Tamara Chișca-Doneva (președinte), Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Nina Vascan. Din materialele dosarului rezultă că, Ion Șiman a solicitat recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca- Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu.

În conformitate cu art. 195 CPC, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169- 170. În conformitate cu art. 52 alin. (5) CPC, în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

4 Având în susținere dispozițiile legale menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, este inadmisibila cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție, dacă aceștia nu sunt implicați în examinarea cauzei. Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar a se expune doar referitor la cererea de recuzare a judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic, care fac parte din completul format pentru examinarea cererii de revizuire, or, alți judecători vizați în cererea de recuzare nu sunt implicați în examinarea propriu zisă a cererii de revizuire depusă de către Ion Șiman și prin urmare, cererea acestuia în partea dată urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 49 alin. (1) din Codul administrativ, într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen.

Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

5 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, Ion Șiman nu a indicat nici un temei de recuzare a judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic prevăzut de art. 49 și 50 din Codul administrativ.

Temeiurile invocate de către Ion Șiman în cererea de recuzare a judecătorilor enunțați sunt pur declarative, fiind bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorilor. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă de către Ion Șiman.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de către Ion Șiman cu privire la examinarea cererii de recuzare în prezența părților în proces. Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, Svetlana Filincova, Nadejda Toma, Dumitru Mardari, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, depusă 6 de către Ion Șiman, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Todercan și Ion Șiman împotriva Ministerului Culturii și Turismului cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iurie Diaconu Judecătorii Victor Burduh Liliana Catan Ion Guzun Nina Vascan 7