ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.12.2019

2ra-2224/19 — Cu privire la partajarea bunului imobil

HOTĂRÂRE
18.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Cu privire la partajarea bunului imobil
Temei legal
termenul de prescripţie
Citează această cauză
2ra-2224/19 — Cu privire la partajarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-2224/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud:. V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud:. L. Caraianu, Ș. Starciuc, G. Colev)

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Gheorghi Furtuna,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghi Furtuna

împotriva Liliei Cara cu privire la partajarea în natură a bunului imobil în cote-

părți egale,

împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Gheorghi Furtuna, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov,

a fost casată hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de Gheorghi

Furtuna, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2014 Gheorghi Furtuna a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Liliei Cara cu privire la partajarea în natură a lotului de teren cu

nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, str. Gavriliuca xxxxx, între el și Lilia

Cara, în cote părți-egale (f.d. 1-2).

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghi Furtuna a indicat că, lotul de

teren cu nr. cadastral xxxxx a fost dobîndit împreună cu Lilia Cara în timpul

căsătoriei, respectiv acesta constituie proprietate comună în devălmășie.

Reclamantul a menționat că din cauza lipsei acordului pârâtei la partajarea

bunului imobil menționat, împărțirea acestuia urmează să aibă loc prin hotărâre

judecătorească.

Reclamantul a solicitat partajarea în natură a lotului de teren cu nr. cadastral

xxxxx, situat în mun. Comrat, str. Gavriliuca xxxxx, între el și Lilia Cara, în cote

părți-egale.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost respinsă acțiunea depusă de Gheorghi Furtuna, ca fiind depusă cu omiterea

1

termenului de prescripție. A fost încasat de la Gheorghi Furtuna în beneficiul Liliei

Cara cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei. În rest, cerința

Liliei Cara cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică ce excede suma

încasată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, a fost încasat de la

Gheorghi Furtuna în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 297,75 de lei,

neechitate de reclamantul Gheorghi Furtuna la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Gheorghi Furtuna, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a fost casată

hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de Gheorghi Furtuna, ca

fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. A fost încasat de la Gheorghi

Furtuna în beneficiul Liliei Cara cheltuielile de asistență juridică în mărime de

5000 de lei. În rest, cerința Liliei Cara cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică ce excede suma încasată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost încasat de la Gheorghi Furtuna în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 297,75 de lei, neachitate de reclamantul Gheorghi Furtuna la depunerea

acțiunii.

La 23 august 2019 Gheorghi Furtuna a depus, prin intermediul oficiului

poștal, recurs împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Gheorghi Furtuna a invocat că instanța de

apel a nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurentul Gheorghi Furtuna a menționat că în susținerea poziției sale,

instanța de apel a concluzionat că urma să cunoască despre încălcarea dreptului său

presupus de proprietate asupra lotului de teren de pe lîngă casă, încă în anul 2011,

însă această concluzie nu a fost argumentată prin prisma probelor utile, pertinente

și concludente.

Recurentul Gheorghi Furtuna a precizat că despre încălcarea dreptului său de

proprietate asupra lotului de teren - obiect al prezentului litigiu, a aflat în anul

2012, în cadrul altui proces civil, când i-a fost înmânată copia contractului de gaj

nr. 1357 din 18 iunie 2017, încheiat între BC „Victoriabank” SA și Lilia Cara.

Recurentul Gheorghi Furtuna a invocat că acțiunea a fost depusă în termenul

de 3 ani stabilit de art. 25 alin. (8) Codul familiei.

La 02 noiembrie 2019 în adresa intimatei Lilia Cara a fost expediată copia

recursului declarat de Gheorghi Furtuna (f.d. 87, vol. II).

La 04 decembrie 2019 Lilia Cara a depus referință la recursul declarat de

Gheorghi Furtuna, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 11 decembrie 2019 a considerat recursul declarat

de Gheorghi Furtuna admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din

5 judecători.

Examinând recursul declarat de Gheorghi Furtuna, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră

întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 10 iunie 2019 a Curții

2

de Apel Comrat și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Conform art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din actele cauzei, la 18 decembrie 2014 Gheorghi Furtuna a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Cara cu privire la partajarea

în natură a lotului de teren cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, str.

Gavriliuca xxxxx, între el și Lilia Cara, în cote părți-egale (f.d. 1-2).

Fiind investită cu soluționarea cauzei, instanța de fond prin hotărârea din

28 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a respinsă acțiunea

depusă de Gheorghi Furtuna, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

A încasat de la Gheorghi Furtuna în beneficiul Liliei Cara cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5000 de lei. În rest, cerința Liliei Cara cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică ce excede suma încasată, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. Totodată, a încasat de la Gheorghi Furtuna în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 297,75 de lei, neechitate de reclamantul Gheorghi Furtuna la

depunerea acțiunii.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Gheorghi Furtuna, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a fost casată

hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de Gheorghi Furtuna, ca

fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. A fost încasat de la Gheorghi

Furtuna în beneficiul Liliei Cara cheltuielile de asistență juridică în mărime de

5000 de lei. În rest, cerința Liliei Cara cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică ce excede suma încasată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost încasat de la Gheorghi Furtuna în beneficiul statului taxa de stat în

3

mărime de 297,75 de lei, neachitate de reclamantul Gheorghi Furtuna la depunerea

acțiunii.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond

și-a întemeiat concluzia de respingere a acțiunii ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție, în temeiul art. 1861 Cod de procedură civilă, contrar

prevederile art. 3 Cod de procedură civilă.

Totodată, instanța de apel a conchis că reclamantul Gheorghi Furtuna a aflat

în noiembrie 2011 despre faptul că bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în

mun. Comrat, str. Gavriliuca xxxxx, este înregistrat cu drept de proprietate după

Lilia Cara. Respectiv, revendicarea unui pretins drept de proprietate asupra acestui

bun, a început să curgă din momentul când a aflat despre încălcarea acestuia -

noiembrie 2011, însă acțiunea a fost depusă abia la 18 decembrie 2014.

Instanța de recurs conchide că, însă o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

De altfel, Colegiul notează că, acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor

procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin intermediul instanței de

judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv prezumat încălcat sau

prezumat contestat. Acțiunea civilă constă din trei elemente interdependente:

obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului

față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și

care reies din raportul material-litigios și în privința cărora instanța de judecată

urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina

raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului

obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din acestea, instanța de

judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă judecății,

circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se

justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

La caz, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la

normele de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția anului 2014. Or,

conform art. 6 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea

nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice

constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale

unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și

obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de

drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

4

În conformitate cu art. 376 alin. (1) CPC, dispozițiile de procedură privind

judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura

în care nu sânt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanța.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la

proces.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Reieșind din normele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel,

judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a

examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului. Or,

în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor solicitate în acțiune, era

indispensabil de a supune controlului legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza

argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziției instanței pe fiecare

din argumentele invocate.

În conformitate cu art. 25 alin. (1) și (8) Codul familiei, împărțirea proprietății

în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după

desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Pentru împărțirea bunurilor

proprietate în devălmășie a soților a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabilește

un termen de prescripție de 3 ani.

Conform art. 8 alin. (2) Codul familiei, la examinarea cerințelor ce țin de

relațiile familiale, instanța judecătorească aplică normele care reglementează

prescripția în conformitate cu prevederile articolelor respective ale Codului civil.

Art. 272 alin. (1) Cod civil, prevede că, termenul de prescripție extinctivă

începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște

la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Așadar, reieșind din prevederile legale citate supra, Colegiul civil conchide că

începutul termenelor generale, cât și speciale de prescripție, este condiționat de

momentul când persoana în favoarea căreia curge termenul de prescripție, poate să

se adreseze în judecată pentru realizarea forțată a dreptului său.

Determinarea momentului încălcării dreptului depinde de faptul dacă este

încălcat un drept absolut, de creanță sau un drept părut din așa-numitele raporturi

continuie. În acțiunile despre apărarea dreptului de proprietate și altor drepturi

absolute (dreptul la demnitate, reputație comercială, alte drepturi nepatrimoniale)

momentul de încălcare a dreptului nu creează dificultăți – ziua în care proprietarul

a aflat despre încălcarea dreptului său.

Prin urmare, ținând cont de cele expuse supra, Colegiul lărgit conchide că

instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile legale sus citate,

concluzionând greșit că termenul de prescripție a început să curgă din noiembrie

2011, când Gheorghi Furtuna a aflat că bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat

5

în mun. Comrat, str. Gavriliuca xxxxx, este înregistrat cu drept de proprietate după

Lilia Cara.

La acest capitol, instanța de recurs decelează că chiar și dacă Gheorghi

Furtuna a aflat că bunul imobil a cărei împărțire se solicită în prezenta acțiune, a

fost înregistrat doar după fosta sa soție, aceasta nu constituie o împrejurare care să

denote că Gheorghi Furtuna a aflat despre încălcarea dreptului său, or ultimul

pretinde că bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, str.

Gavriliuca xxxxx, constituie proprietatea comună în devălmășie a foștilor soți.

În conformitate cu art. 371 Cod civil, bunurile dobândite de soți în timpul

căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea

sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste

bunuri. Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate

comună în devălmășie până la proba contrară.

De altfel, art. 315 alin. (2), Cod civil, statuează că dreptul de proprietate este

perpetuu. Adică, acesta durează atâta timp cât există bunul și nu se stinge prin

neuz.

Prin urmare, ținând cont de caracterul perpetuu a dreptului de proprietate,

Colegiul civil evidențiază că, prin hotărârea din 30 septembrie 2010 a Judecătoriei

Comrat, au fost partajate doar bunurile imobile (casa și anexele acestea) care se

află pe lotul de teren a cărei împărțire se solicită, deci circumstanțele în cauză

denotă cert că reclamantul Gheorghi Furtuna dispune și în continuare de lotul de

teren cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, str. Gavriliuca xxxxx.

În această conjunctură, Colegiul lărgit conchide că, înregistrarea dreptului de

proprietate doar pe numele unuia din părțile litigante, nu poate fi apreciată ca o

ingerința în exercitarea dreptului reclamantului/recurent Gheorghi Furtuna asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, str. Gavriliuca

xxxxx, deoarece prin aceasta ultimul nu este limitat în a dispune de bunul imobil în

cauză.

Ca urmare, instanța de recurs conchide că este în imposibilitate de a da o

apreciere corectă și justă litigiului dedus judecății în condițiile când instanța de

apel a omis să se expună asupra fondului cauzei, dispunând pripit respingerea

acțiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Subsecvent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel urma să examineze litigiul

în fond, să constate și elucideze pe deplin circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, să le examineze și să le dea o apreciere în cumul, reflectând

în decizie motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea

altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de celelalte, așa

cum prevede alin. (4) al art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite

prezenta cauză civilă spre rejudecare a fondului în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând

6

pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele

reale și esențiale ale pricinii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Gheorghi Furtuna.

Se casează decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghi Furtuna împotriva Liliei

Cara cu privire la partajarea în natură a bunului imobil în cote-părți egale, cu

trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-22
0,94
2ra-425/20 — partajarea bunurilor imobile proprietate comuna pe cote parti
dosarul nr. 2ra-425/20 prima instanţă: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Cerbu) instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți ( Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) D E C I Z I E 22 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenc
CSJ 2019-06-19
0,94
2ra-1005/19 — incetarea proprietatii comune pe cote parti, partajarea in natura a bunurilor imobile etc.
Dosarul nr.2ra-1005 /2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun) Î N C H E I E R E 19 iunie 2019 mun.Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-10-02
0,93
2ra-1749/19 — cu privire la stabilirea modului de folosință a bunului
Dosarul nr. 2ra-1749/19 Instanța de fond: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani – V. Gîrleanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău – L. Pruteanu, V. Burduh, M. Guzun ÎNCHEIERE 02 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și
CSJ 2018-04-04
0,93
2ra-494/18 — impartirea bunului imobil, incasarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2ra-494/18 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. V. Hudoba) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Șt. Starciuc, A. Curdov) DECIZIE 04 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios adm
CSJ 2020-05-27
0,93
2r-226/20 — Partajarea proprietătii comune
Dosarul nr. 2r-226/20 Prima instanţă: Judecătoria Străşeni, sediul Central, judecător – M. Grosu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – L. Bulgac, Iu. Cotruţă, A. Panov DECIZIE 27 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, come
Sursă