ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.12.2019

3ra-1462/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
18.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile inamdisibilitatii recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-1462/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra- 1462/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (Gr. Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Rasoi Alexandru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei

teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir, persoană terță Inspectoratul General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă

La 09 aprilie 2019 Rasoi Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei teritoriale de Asigurări

Sociale Cantemir, persoană terță Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 noiembrie 2018 s-a adresat către Casa

teritorială de Asigurări Sociale Cantemir cu o cerere prin care a solicitat stabilirea

pensiei militarilor pentru vechimea în serviciu în conformitate cu prevederile Legii

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

deoarece la data de 23.11.2018 s-a eliberat din cadrul organelor afacerilor interne

având un stagiu de muncă în condiții avantajoase de 24 ani 9 luni și 21 zile și o

vechime totală în serviciu pentru fixarea pensiei de 26 ani 0 luni și 4 zile, fapt ce se

confirmă prin calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018,

eliberat de șeful DP a UTA Găgăuzia, Cebotari Ivan.

La cererea adresată către CTAS a prezentat toate actele necesare care

confirmă perioada sa de activitate și vechimea de muncă de peste 26 de ani.

La data de 17 decembrie 2018 CTAS Cantemir a emis decizia privind refuzul

la stabilirea pensiei cu nr. 39/2018/14454, prin care a menționat că dânsul ar fi

deținut un stagiu de muncă de 22 ani 9 luni și 5 zile, ceea ce este insuficient pentru

stabilirea pensiei potrivit prevederilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din

26.03.1993. Totodată, CTAS Cantemir a menționat că nu a luat în considerație

perioada de activitate care se calculează cu avantaje în baza ordinului MAI nr. 96

din 20.03.2018, motivând că aceasta ar contravine Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21.02.1994.

A comunicat că nefiind de acord cu decizia emisă de CTAS Cantemir, a

contestat-o cu cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

să-i fie inclus și calculat stagiul de muncă în condiții avantajoase de 24 ani 09 luni

și 21 zile și stabilită pensia militarilor pentru vechimea în serviciu în conformitate

cu prevederile Legii nr. 1544 din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

A susținut că la sfârșitul lunii martie 2019 a recepționat răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu nr. R-505/19 din 15.03.2019, prin care i s-a

respins cererea de stabilire a pensiei militarilor pentru vechimea în serviciu pe

motivul că perioada de activitate solicitată în cerere nu poate fi raportată la

prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.

A afirmat că nu este de acord cu decizia CTAS Cantemir cu nr.

39/2018/14454 din 17.12.2018 și cu răspunsul CNAS cu nr. R-505/19 din

15.03.2019, deoarece consideră că CTAS Cantemir și CNAS în mod greșit i-au

calculat vechimea în serviciu, în mod neîntemeiat nu a calculat stagiul de muncă cu

avantajele de care a beneficiat pe perioada de activitate și în mod ilegal au refuzat

să-i stabilească pensia pentru vechimea în serviciu.

A menționat că actele care au fost depuse la CTAS Cantemir și CNAS

demonstrează în mod incontestabil faptul că are un stagiu de muncă în condiții

avantajoase de 24 ani 09 luni și 21 zile și de fapt o vechime totală în serviciu pentru

fixarea pensiei de 26 ani 00 luni și 04 zile. Faptul neincluderii stagiului desfășurat

cu avantaje îl consideră ilegal.

A notat că conform pct. 1 din ordinul MAI nr. 96 din 20.03.2018 „Cu privire

la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne” se stabilește că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din

cadrul subdiviziunilor, autoritățăților administrative și instituțiilor din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și militarilor

din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penanlă

(izolatoare de deținere provizorie), care urmează a fi luate în considerare la

calucarea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile

Legii asigurăii cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993.

2

A invocat că în preambulul Ordinului MAI nr. 96 din 20.03.2018 este

menționat clar că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct. 7 lit. g) și

pct.8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, avînd la bază și

Avizul consultativ al CSJ din 29.09.2014.

A relevat că ordinul MAI nr. 96 din 20.03.2018 nu contravine sub nici o

formă Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, ci doar vine să completeze și să

exlice pe plan intern aplicarea hotărârii de guvern și recunoșterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari din cadrul MAI.

A susținut că reieșind din normele menționate mai sus și din practica stabilită

de instanțele naționale de judecată și de Curtea Supremă de Justiție, este evident

faptul că activitatea sa în cadrul izolatorului de detenție provizorie în cadrul

subdiviziunilor MAI urmează a fi calculată și apreciată conform pct. 8 lit. d) al

hotărârii Guvernului nr 78 din 21.02.1994, iar decizia CTAS Cantemir și CNAS de

a nu calcula această perioadă cu înlesniri este ilegală.

Astfel, a menționat că prin înscrisurile efectuate în carnetul său de muncă și

potrivit calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018,

eliberat de șeful DP a UT A Găgăuzia al IGP al MAI, se stabilesc cu certitudine

perioadele sale de activitate în cadrul organele afacerilor interne care constituie un

stagiu total la condiții avantajoase de 24 ani 09 luni și 21 zile, totodată cu includerea

stagiului pentru serviciul militar, pentru participarea în conflictul armat

în Transnistria, vechimea în serviciu pentru fixarea pensiei la 26.11.2018,

constituie 26 ani 00 luni și 04 zile. Mai mult ca atît, prin ordinul IGP al MAI cu nr.

531 ef din 23.11.2018, angajatorul IGP al MAI a încetat cu Rasoi Alexandru

raportul de muncă în corespundere cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea

cu privire la funcționarul public cu stătu special din cadrul MAI cu nr. 288 din

16.12.2016, și anume după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la

pensie.

Prin urmare susține că este eronată poziția CTAS Cantemir și CNAS care

refuză de a-i stabili și achita pensia pentru vechimea în serviciu atîta timp cît dînsul

a fost concediat de către angajatorul IGP al MAI din cadrul organelor afacerilor

interne anume din motivul acumulării vechimii în muncă ce permite dreptul la

pensie.

A afirmat că motivul pârâților de a nu-i include în stagiul de cotizare perioada

sa de activitate cu avantaje în cadrul MAI, din cauza că acestea ar veni în

contradicție cu prevederile pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, îl

consideră neîntemeiat.

A notat că, mai mult ca atât, potrivit prevederilor art. 49 pct. 3 din Legea nr.

1544 din 23.06 1993, se stabilește că organele de asigurări sociale au dreptul de

control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda

(câștigul), eliberate de organele abilitate.

3

Astfel, instituțiile de forță, (în cazul dat IGP al MAI) sunt organele abilitate

pentru eliberarea calcului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare

beneficiar, fapt ce este recunoscut și de CNAS în răspunsul său din 15.03.2019.

Prin urmare, CTAS Cantemir și CNAS fără a invoca care înscrisuri sunt

autentice din cele prezentate de el, nu avea dreptul să-i refuze la stabilirea și

achitarea pensiei pentru vechimea în serviciu.

A solicitat anularea deciziei nr. 39/2018/14454 din 17.12.2018 a Casei

teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și răspunsului nr. R-505/19 din 15.03.2019

a Casei Naționale de Asigurări Sociale privind refuzul stabilirii pensiei militarilor

pentru vechimea în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne, obligarea Casei

teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de Asigurări Sociale în

stabilirea lui Rasoi Alexandru a pensiei militarilor pentru vechimea în serviciu în

conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993 privind asigurarea cu

pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor

afacerilor interne, reieșind din calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei

din 26.11.2018, conform calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din

26.11.2018 întocmit de șeful Departamentului de Poliție a UTA Găgăuzia și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Rasoi Alexandru, a

fost anulată decizia Casei teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir nr.

39/2018/14454 din 17.12.2018 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

R-505/19 din 15.03.2019; au fost obligate Casa teritorială de Asigurări Sociale

Cantemir și Casa Națională de Asigurări Sociale la stabilirea lui Rasoi Alexandru a

pensiei militarilor pentru vechimea în serviciu în conformitate cu prevederile Legii

nr. 1544-XII din 23.06.1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și persoanelor

corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne, reieșind din calculul

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018, conform calculului

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018 întocmit de șeful

Departamentului de Poliție a UTA Găgăuzia; a fost încasat din contul Casei

teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Rasoi Alexandru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de

lei. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La data de 31 iulie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel,

solicitând casarea hotărârii din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 17

iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Rasoi Alexandru la data de

23.11.2018 s-a eliberat din cadrul organelor afacerilor interne, având un stagiu de

muncă în condiții avantajoase de 24 ani 9 luni și 21 zile și o vechime totală în

serviciu pentru fixarea pensiei de 26 ani 0 luni și 4 zile, fapt ce se confirmă prin

calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018, eliberat de

șeful DP a UTA Găgăuzia.

4

Subsecvent, instanța de apel a reținut că este cert faptul că colaboratorii care

efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate

în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), în prezent

au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă

concluzia instanței de fond că Rasoi Alexandru are dreptul de a beneficia de

recalcularea vechimii în muncă în temeiul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78.

La 07 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău , solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a legii.

În acest sens, a menționat că perioadele de activitate în cadrul subdiviziunilor

de pază, escortare și deținere a peroanelor reținute și arestate în izolatoarele de

detenție provizorie, nu poate fi raportată la prevederile art. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, deci, nu ar exista nici temei de admitere a

pretențiilor din acțiune.

A susținut că calcularea vechimii în muncă a intimatului cu înlesniri – două

luni vechime în muncă pentru o lun, a fost efectuată în temeiul ordinului nr. 96 din

20.03.2018 emis de Ministerul Afacerilor Interne „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

În contextul dat, a remarcat că ordinul nr. 96 din 20.03.2018 emis de MAI nu

poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor normative în vigoare.

Recurenta a evidențiat că prevederile actelor normative în vigoare ale

autorităților administrației publice centrale de specialitate și autoritățile publice

autonome se aplică numai în partea ce nu depășește cadrul stabilit de actul normativ

de nivel superior pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor

actelor respective.

Prin urmare, ordinul nr. 96 din 20.03.2018 emis de MAI în conformitate cu

prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în

temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 nu conține prevederile

stipulate în ordinul MAI nr. 96 din 20.03.2018 (perioada de activitate în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

Recurentul a specificat că reieșind din prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d)

din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, două luni vechime în muncă pentru o lună de

5

serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciar de tip închis și nu

provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 02 octombrie 2019. Prin

avizul de recepție se atestă că Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 31

octombrie 2019 a primit copia deciziei instanței de apel. Prin urmare, recursul depus

la data de 07 noiembrie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

6

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

7

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 207, 433 lit. a), 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-07
0,96
3ra-1066/22 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-1066/22 2-20164021-01-3ra-12102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 7 decembrie 2022
CSJ 2019-11-27
0,96
3ra-1263/19 — Contestarea actului adminsitrativ
Dosarul nr. 3ra-1263/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. C.Roşca) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A.Minciună, V.Sîrbu, V.Mihaila) Î N C H E I E R E 27 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2019-12-04
0,96
3r-245/19 — Contestarea actului adminsitrativ
Dosarul nr. 3r-245/19 Prima instnaţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud. V.Sîrbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru) D E C I Z I E 4 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial ş
CSJ 2020-01-22
0,95
3ra-62/20 — contestarea actului administrativ, obligarea de a achita pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător și repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-62/20 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: V. Sîrbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) DECIZIE 22 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și
CSJ 2023-03-29
0,95
3ra-154/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-154/23 2-20151671-01-3ra-02022023 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud: M.Gandrabur) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: Gh.Mîra, G.Daşchevici, A.Bostan) Î N C H E I E R E 29 martie 2023 mun.
Sursă