2ra-2106/19 — Declararea nulitătii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulitătii actelor juridice
- Temei legal
- Interesul real si actual al partii de anulare a actului juridic fictiv
2ra-2106/19 — Declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–2106/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. O. Parfeni)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Pahopol)
D E C I Z I E
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
Nicolae Craiu
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de ÎM „Calman-Prim” SRL,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către ÎM „Calman-
Prim” SRL împotriva lui Teriohin Mihail și Buvaltcev Alexandr, intervenient
accesoriu notarul public Cernov Rodica, cu privire la declararea nulității
contractelor și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Teriohin Mihail, casată hotărârea din 31 ianuarie
2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care
acțiunea înaintată de ÎM „Calman-Prim” SRL a fost respinsă, au fost încasate de la
ÎM „Calman-Prim” SRL cheltuielile de judecată,
con st ată:
La 12 decembrie 2017, ÎM „Calman-Prim” SRL s-a adresat în instanța de
judecată cu cerere împotriva lui Teriohin Mihail și Buvaltcev Alexandr, solicitând
declararea nulității contractului nr. 2277 din 02 octombrie 2017 de vânzare-
cumpărare a bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, amplasate în
mun. Chișinău, str. XXXX, XX, autentificat de notarul Cernov Rodica, și a
contractului nr. 2392 din 16 octombrie 2017 de vânzare-cumpărare a bunurilor
imobile amplasate în mun. Chișinău, str. XXXXX, XX, autentificat de notarul
Cernov Rodica, precum și încasarea din contul pârâtului Teriohin Mihail a
cheltuielilor de judecată în mărime de 50 000 lei, cu titlu de taxă de stat, și 9 000
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
1
În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 11 septembrie 2000, a fost
fondată ÎM „Calman-Prim” SRL fiind desemnată în calitate de administrator
Țiruinic Valentina. La 24 octombrie 2013, au fost consemnate în Registrul de Stat
date cu privire la desemnarea noului administrator, Teriohin Mihail, care a ocupat
această funcție până la 03 mai 2017.
La 16 octombrie 2017, de către ÎM „Calman-Prim” SRL a fost efectuată
inventarierea tuturor bunurilor ce aparțin acestei întreprinderi, fiind constatată
lipsa utilajului tehnic, calculatoare, imprimante, telefoane, dulapuri, frigidere etc.
care erau luate la evidență la bilanțul contabil al întreprinderii la situația din 31
decembrie 2015 și 31 decembrie 2016. Astfel, la situația din 16 octombrie 2016, s-
a stabilit lipsa bunurilor reprinderii reclamante care-i aparțineau cu drept de
proprietate în valoare totală de 2 390 099,21 lei, de integritatea cărora era
responsabil Teriohin Mihail, care deținea la acel moment funcția de administrator
al ÎM „Calman-Prim” SRL.
Reclamanta a mai menționat că, la 23 octombrie 2017, a transmis pârâtului o
reclamație, recepționată de acesta la 25 octombrie 2017, prin care s-a solicitat
restituirea bunurilor sau compensarea valorii acesteia de bilanț, însă pârâtul nu a
reacționat, fapt ce a condiționat adresarea în instanța de judecată cu o acțiune de
repararea prejudiciului cauzat.
Anterior, la 03 octombrie 2017, societatea reclamantă a depus o plângere la
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale privind
pornirea dosarului penal pe faptul delapidării averii ÎM „Calman-Prim” SRL și
escrocheriei în proporții deosebit de mari, săvârșite de către ex-administratorul
întreprinderii, Teriohin Mihail și atragerea acestuia la răspundere penală. Toate
aceste acțiuni au fost precedate de discuții/tratative purtate între actualul
administrator al ÎM „Calman-Prim” SRL, Spiridonov Dmitrii, asociații ÎM
„Calman-Prim” SRL, Patrakov Alexey și Patrakov Valeriy cu pârâtul Teriohin
Mihail, ultimului fiindu-i propus să restituie în mod benevol prejudiciul cauzat și
banii ce nu-i aparțin.
Cu toate acestea, având scopul de a ascunde bunurile imobile de la o
eventuală sechestrare, cât și crearea impedimentelor la executarea existenței unei
eventuali hotărâri judecătorești de încasare sumei, și respectiv de a compensa
prejudiciul cauzat, pârâtul Teriohin Mihail a înstrăinat, la 02 octombrie 2017 și
respectiv 16 octombrie 2017, unui nepot de al său, cetățean al Federației Ruse,
Buvaltcev Aleksandr, casele și construcțiile adiacente ce-i aparțineau cu drept de
proprietate, amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, X și mun.Chișinău, str.
XXXX, XX.
În numele cumpărătorului a semnat contractele de vânzare-cumpărare, în bază
de procură, Popovici Evghenii, care este jurist la întreprinderea SRL „EXTEND”,
întreprindere administrată de pârâtul Teriohin Mihail. Ambele contracte de
vânzare-cumpărare au fost încheiate la notarul Cernov Rodica și înregistrate în
2
Registrul bunurilor imobile la OCT.
În viziunea reclamantei, deși, la 02 octombrie 2017, și respectiv 16 octombrie
2017, între Teriohin Mihail, în calitate de vânzător, și Buvaltcev Aleksandr, în
calitate de cumpărător, au fost încheiate contratele de vânzare-cumpărare nr. 2277
și 2392, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a cumpărat bunurile
imobile, acestea nu justifică realitatea unei asemenea convenții, în situația în care
în speță contractele de vânzare-cumpărare enunțate au fost încheiate fără intenția
de a produce efecte juridice. Or, în situația în care contractele de vânzare-
cumpărare din 02 octombrie 2017 și respectiv 16 octombrie 2017 au fost încheiate
după înregistrarea plângerii la PCCOCS, precum și cu puțin timp înainte de a
depune cererea de chemare în judecată de către ÎM „Calman-Prim” SRL împotriva
lui Teriohin Mihail cu privire la restituirea prejudiciului cauzat, a avut drept scop
eschivarea pârâtului Teriohin Mihail de la executarea unei eventuale hotărâri
judecătorești de încasare a sumelor solicitate.
Drept consecință, în circumstanțele descrise este indubitabil că contractele de
vânzare-cumpărare au fost încheiate între părți fără intenția de a da naștere,
modifica sau stinge drepturi și obligații civile, elemente definitorii ale actului
juridic, ci doar a creat aparența existenței actului juridic în realitate, existând o
neconcordanță între voința reală și cea declarată a părților contractuale.
Prin încheierea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),
a fost atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Cernov Rodica.
Prin hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM „Calman-Prim” SRL a fost admisă
integral în sensul invocat.
Au fost declarate nule contractul nr. 2277 din 02 octombrie 2017 de vânzare-
cumpărare a bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX,
amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, X, autentificat de notarul Cernov Rodica,
și contractul nr. 2392 din 16 octombrie 2017 de vânzare-cumpărare a bunurilor
imobile amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, XX, autentificat de notarul
Cernov Rodica.
A fost încasat de la Teriohin Mihail în beneficiul ÎM „Calman-Prim” SRL
taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 50 000 lei și cheltuielile
pentru asistența juridică în mărime de 9 000 lei.
Pentru a admite acțiunea prima instanță a reținut că, deși la data de 02
octombrie 2017, între Teriohin Mihail, în calitate de vânzător și Buvaltcev
Aleksandr, în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-
cumpărare nr. 2277, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a cumpărat
terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXXX, casa de locuit individuală cu
nr. cadastral XXXXXX, construcție accesorie cu nr. cadastral XXXXXX, situat în
mun. Chișinău, str. XXXX, XX, la prețul de 1902827 lei, autentificat de către
notarul Cernov Rodica, iar la data de 16 octombrie 2017 între Teriohin Mihail, în
3
calitate de vânzător și Buvaltcev Aleksandr, în calitate de cumpărător, a fost
încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 2392, prin care vânzătorul a vândut,
iar cumpărătorul a cumpărat casa de locuit individuală cu nr. XXXXXX,
construcție accesorie cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str.
XXXXXX, XX, autentificat de către notarul Cernov Rodica, la prețul de 2503147
lei, dintre care doar suma de 299 510 lei au fost achitați de către cumpărător
vânzătorului până la momentul semnării contractului, iar restul sumei de 2 203 637
lei urmând a fi achitată până la data de 16 decembrie 2022, acestea nu justifică
realitatea unor asemenea convenții, în situația în care în speță contractele de
vânzare-cumpărare enunțate a fost încheiate fără intenția de a produce efecte
juridice.
Mai mult ca atât, pârâții Teriohin Mihail și Buvaltcev Aleksandr nici nu au
demonstrat faptul transmiterii banilor de la unul la altul, conform contractelor de
vânzare-cumpărare nr. 2277 din 02 octombrie 2017 și nr. 2392 din 16 octombrie
Or, potrivit informației Serviciului Vamal nr. 28/11-17854 din 23 octombrie
2018, în perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, nu au fost perfectate
tipizate vamale TV-28 pe numele lui Buvaltcev Aleksandr privind declararea și
introducerea în Republica Moldova a mijloacelor bănești.
În susținerea opiniei date vin și alte acțiuni săvârșite de Teriohin Mihail în
vederea ascunderii proprietății sale de la sechestrare și urmărire, și anume, în
perioada de după adresarea ÎM „Calman-Prim” SRL la 03 octombrie 2017 la
PCCOCS cu plângere la acțiunile ex-administratorului Teriohin Mihail, la 09
octombrie 2017, Teriohin Mihail a reînmatriculat mijlocul de transport Land Rover
Discovery cu nr. de înmatriculare XXX XXX ce-i aparținea cu drept de
proprietate, după Ivanov Alexandr, și tot în aceeași zi – 09 octombrie 2017
mijlocul de transport nominalizat a fost transmis în folosință temporară cu titlu
gratuit lui Teriohin Mihail (comodat), fapt ce se confirmă prin adeverința Agenției
Servicii Publice TC 0038921 din 06 martie 2018.
La 12 octombrie 2017, SRL „Exsilio” a depus cerere introductivă privind
intentarea procedurii de insolvabilitate față de SRL „Extend”, a cărui asociat și
administrator este Teriohin Mihail. Prin referință Teriohin Mihail, a susținut
cererea introductivă, iar prin hotărârea instanței de insolvabilitate a Curții de Apel
Chișinău din 30 noiembrie 2017 s-a constatat insolvabilitatea și s-a intentat proces
de insolvabilitate față de SRL „Extend”.
Prin urmare instanța de judecată a ajuns la concluzia că cele constatate în
cadrul dezbaterilor judiciare constituie motiv suficient pentru a conchide
că contractele de vânzare - cumpărare nr. 2277 din 02 octombrie 2017 și nr. 2392
din 16 octombrie 2017, reprezintă acte juridice fictive fiind temei de a constata
nulitatea acestora în baza art. 217 al Codului civil.
Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Teriohin Mihail, casată hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei
4
Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea înaintată de
ÎM „Calman-Prim” SRL a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, nulitatea contractelor care
fac obiectul acestui litigiu este invocată în temeiul art. 221 alin. (1) al Codului civil
(în redacția de până la 01 martie 2019), care prevede, că actul juridic încheiat fără
intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Însă, pentru a
declara nul (fictiv) un act juridic în baza normei legale invocate de întreprinderea
reclamantă, acesta urma să demonstreze existența unei neconcordanțe intenționate
între voința reală și voința declarată a părților, și că această neconcordanță are ca
scop amăgirea terților.
La caz, toate afirmațiile ÎM „Calman-Prim” SRL în acest sens sunt pur
declarative, iar faptul că pârâtul Teriohin Mihail continuă să se folosească de
careva din bunurile înstrăinate prin contractele menționate, nu denotă că acestea nu
a avut intenția de a le vinde, ținând cont și de explicațiile date de pârât vizavi de
această situație (este grav bolnav, necesită permanent tratamente costisitoare).
Mai mult ca a atât, nici la momentul încheierii respectivelor contracte și nici
la momentul de față, Teriohin Mihail nu înregistrează careva datorii față de ÎM
„Calman-Prim” SRL, iar faptul că, în baza plângerii adresată de această
întreprindere organului de urmărire penală, a fost pornită urmărirea penală în
privința lui Teriohin Mihail, nefiind emisă o sentință irevocabilă, cât și faptul
adresării reclamantului cu acțiune civilă în judecată privitor la încasarea forțată de
la Teriohin Mihail a unei sume pretinse cu titlu de prejudiciu cauzat ÎM „Calman-
Prim” SRL, nu pot fi apreciate de instanță ca circumstanțe veridice, deoarece nu au
la moment nici un suport probatoriu.
La 16 septembrie 2019, ÎM „Calman-Prim” SRL a declarat recurs împotriva
deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a
interpretat în mod eronat legea precum și a apreciat arbitrar probele.
Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de ÎM „Calman-Prim” SRL a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 08 august
2019, expediată părților la 11 septembrie 2019, fără a fi anexate probe ce ar
demonstra cu certitudine data recepționării acesteia de către părți, astfel recursul
declarat la 16 septembrie 2019 a fost depus cu respectarea termenului indicat la art.
434 alin. (1) al Codului de procedură civilă.
În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a
examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis
5
inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au
fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității
hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această
cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la
dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și
să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho
Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)
Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19
decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al
Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca
obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și
nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă
instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în
fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.
Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele
controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul declarat de ÎM „Calman-Prim” SRL neîntemeiat și care urmează a fi
respins cu menținerea deciziei contestate.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și
încheierile atacate cu recurs.
Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu
certitudine că, societatea reclamantă s-a adresat în instanța de judecată cu o acțiune
în anulare pe motiv de fictivitate a două contracte de vânzare-cumpărare a
bunurilor imobile ce aparțineau cu drept de proprietate lui Teriohin Mihail, care le-
a înstrăinat cu intenția de a se eschiva de la executarea unei eventuali hotărâri
judecătorești.
Rigorile impuse de prevederile art. 166 alin. (2) lit. d) al Codului de procedură
civilă, stabilesc că, în cererea de chemare în judecată se indică esența încălcării sau
a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale
reclamantului, pretențiile lui.
Potrivit cerințelor reclamantei, aceasta în calitate de persoană interesată, a
solicitat recunoașterea nulității contractului nr. 2277 din 02 octombrie 2017 de
vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX,
XX, și a contractului nr. 2392 din 16 octombrie 2017 de vânzare-cumpărare a
bunurilor imobile amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, XX, ambele
autentificate de notarul Cernov Rodica. În calitate de temei juridic al nulității
contractelor menționate a fost invocat caracterul fictiv al acestora, iar în calitate de
interes legitim de a solicita anularea lor, ÎM „Calman-Prim” SRL a invocat
6
imposibilitatea executării unei eventuali hotărâri favorabile într-un dosar civil cu
privire la restituirea prejudiciului cauzat de către Teriohin Mihail întreprinderii.
Într-adevăr, în temeiul art. 217 alin. (1) al Codului civil, nulitatea absolută a
actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și
actual, Colegiul lărgit însă notează cu fermitate că, prin ”orice persoană
interesată” nu se înțelege oricine are un interes oarecare în declararea nulității,
interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume: să fie recunoscut de
lege; nu poate fi invocat un interes ce contravine legii, ordinii publice și bunelor
moravuri; să fie în strânsă legătură cu cauza nulității, să fie născut și actual, nu
poate fi temei pentru declararea nulității un interes viitor, eventual, incert sau care
s-a epuizat către momentul invocării nulității.
În contextul expus, urmează a fi redată cronologia circumstanțelor importante
pentru soluționarea corectă a litigiului, astfel, contractul de înstrăinare a imobilului
din str. XXXX a fost încheiat la 02 octombrie 2017, dată la care Teriohin Mihail
nu a fost somat despre constatarea vre-unui prejudiciu, dată la care nu a fost
constatat prin acte juridice vre-un prejudiciu, iar ÎM „Calman-Prim” SRL încă nu a
sesizat organele de drept, inclusiv instanța de judecată, despre prejudicierea
drepturilor întreprinderii.
În continuare, la 03 octombrie 2017, ÎM „Calman-Prim” SRL a sesizat
organul de urmărire penală despre pretinsele acțiuni ilegale de delapidare a averii
întreprinderii, iar la 16 octombrie 2017, Teriohin Mihail a înstrăinat al doilea
imobil. Notabil este faptul că, acțiunea civilă de încasare a prejudiciului de la
Teriohin Mihail a fost depusă în instanța de judecată la 01 noiembrie 2017, dată la
care pârâtul nu mai era proprietar al bunurilor imobile.
Sub acest aspect, fără a contesta dreptul oricărei persoane în sensul
prevederilor legale citate supra, de a înainta acțiune în justiție pentru verificarea
legalității unui act juridic, justițiabilul, în speță ÎM „Calman-Prim” SRL, urma să
indice esența încălcării drepturilor sale recunoscute prin lege. Or, careva drepturi a
terțului ÎM „Calman-Prim” SRL care ar fi recunoscute prin lege nu au fost
vătămate.
În susținerea acestei concluzii, Colegiul lărgit menționează că, la data 02 și 16
octombrie 2017, careva drepturi recunoscute prin lege, în acest caz o hotărâre
judecătorească, fie civilă, fie penală, având putere de lege pentru părțile în litigiu,
nu a existat, mai mult ca atât la acea perioadă nici o acțiune de revendicare a unui
drept încălcat de către Teriohin Mihail nu a fost înaintată.
Astfel, reținând prevederile art. 240 alin. (3) al Codului de procedură civilă,
potrivit căruia instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor
înaintate de reclamant, Colegiul lărgit consideră necesar de accentuat faptul că
odată ce așa numitul ”drept vătămat” este incert la momentul contestării actului
juridic, solicitarea reclamantei este prematură, or vătămarea drepturilor acesteia
prin contractele de vânzare-cumpărare este ocazională.
7
Prin urmare, instanța de apel just a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii
înaintate de ÎM „Calman-Prim” SRL, iar prima instanță a interpretat în mod eronat
prevederile legale.
Este important de menționat că, examinând legalitatea actului contestat, prima
instanță nu a supus verificării temeiul adresării în justiție cu astfel de acțiune,
pretinsul drept vătămat prin actele contestate, neefectuând astfel cercetarea
multiaspectuală, completă a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. În corespundere cu prevederile legale
citate supra, nulitatea absolută al actului juridic poate fi invocată de către instanța
de judecată din oficiu. Însă, în coerența celor expuse, instanța va verifica
legalitatea actului contestat în limita competențelor sale în situația în care este
sesizată de un subiect de drept ai cărui interes real s-a constatat a fi existent.
Din acest punct de vedere, instanța de apel corect a concluzionat că, ÎM
„Calman-Prim” SRL nu a prezentat probe care ar dovedi rea-credința lui Teriohin
Mihail la momentul încheierii actelor juridice în litigiu, precum și nu a dovedit
existența vre-unui drept vătămat la momentul încheierii actelor juridice, drept care
urmează a fi revendicat prin urmărirea bunurilor imobile care au aparținut
pârâtului, or obligația pecuniară de reparare a prejudiciului de către Teriohin
Mihail la moment este ocazională, iar la momentul încheierii contractelor nici nu a
existat.
În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței
de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice
puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința
motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.
De fapt, acestea sunt argumente accesorii care depind în funcție de cele
principale. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe
caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din
10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin
Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).
Astfel, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de ÎM
„Calman-Prim” SRL împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel
Chișinău, este neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei
contestate.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al
Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de ÎM „Calman-Prim” SRL.
Se menține decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în
8
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă ÎM „Calman-Prim”
SRL împotriva lui Teriohin Mihail și Buvaltcev Alexandr, intervenient accesoriu
notarul public Cernov Rodica, cu privire la declararea nulității contractelor și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
Nicolae Craiu
Svetlana Filincova
9