2r-745/19 — Stabilirea paternitătii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Stabilirea paternitătii
- Temei legal
- Înaintarea pretentiilor noi în apel
2r-745/19 — Stabilirea paternitătii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-745/19
Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecător – S. Moldovan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, Iu. Cotruță, V. Cotorobai
DECIZIE
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de Garri Bacal,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lilia Balandin către
Garri Bacal privind constatarea paternității și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor,
împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a restituit cererea de apel depusă de Garri Bacal, împotriva hotărârii Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 08 iulie 1997, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. c) din
Codul de procedură civilă,
con st ată:
Lilia Balandin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Garri
Bacal, prin care a solicitat constatarea paternității și încasarea pensiei de întreținere
a copilului minor XXXX.
Prin hotărârea din 08 iulie 1997 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, acțiunea
a fost admisă.
La 16 septembrie 2019, Garri Bacal a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,
solicitând: repunerea în termen de declarare a apelului; casarea hotărârii din 08 iulie
1997 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea înaintată de Lilia Balandin către Garri Bacal să fie respinsă; casarea
(anularea) titlului executoriu emis în temeiul hotărârii din 08 iulie 1997 a
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pronunțată la acțiunea înaintată de Lilia
Balandin către Garri Bacal; anularea încheierilor executorului judecătoresc, emise
în temeiul titlului executoriu; încasarea prejudiciului moral în sumă de 4550 lei
cauzat de intimată; compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
cererea de apel depusă de Garri Bacal, împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 08 iulie 1997, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. c) din Codul de
procedură civilă.
1
La 15 octombrie 2019, Garri Bacal a declarat recurs împotriva încheierii din 26
septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
încheierii contestate și obligarea instanței de apel să examinexe cererea de apel
suplimentară din 08 octombrie 2019.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea Curții de Apel
Chișinău, care urmează a fi casată. Recurentul a menționat faptul că nu a cunoscut
despre existența hotărârii primei instanțe și a procedurii de executare, aflând despre
ele de la executorul judecătoresc la 02 septembrie 2019. Astfel, prin restituirea
cererii de apel, Curtea de Apel Chișinău i-a încălcat dreptul de acces liber la justiție.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de Garri Bacal urmează a fi respins din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost
pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 26 septembrie 2019, fiind expediată
recurentului pentru cunoștință la 30 septembrie 2019 (f.d. 21) și recepționată de către
acesta la 04 octombrie 2019 (f.d. 22). Dat fiind faptul că cererea de recurs a fost
înregistrată la 15 octombrie 2019, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost
depusă în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.
Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, s-a restituit cererea de apel depusă de Garri Bacal, împotriva hotărârii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 iulie 1997, în temeiul art. 369 alin. (1)
lit. c) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenție,
neexaminată în prima instanță.
Reieșind din cererea de apel depusă de Garri Bacal, acesta a înaintat pretenții, ce
nu au fost înaintate în cadrul examinării în fond a pricinii, pretenții asupra cărora
nici părțile și nici instanța de fond nu s-au expus, deoarece nu au constituit obiect al
litigiului (încasarea prejudiciului moral de la intimați). La fel, Colegiul atestă că
apelantul în cererea de apel a înaintat și pretenții, prin care contestă actele și acțiunile
executorului judecătoresc, cerințe ce urmau a fi înaintate în procedura specială,
potrivit prevederilor Codului de executare.
2
Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor
drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se
folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror
abuzuri de drepturi. Momentul descris constituie o sancțiune procedurală impusă de
legislație, pentru a curma abuzurile părților procesului, prin înaintarea unor noi
cerințe în instanța de apel, sancțiune pe care partea ce se face vinovată, urmează să
o suporte, sancțiune procesuală care se manifestă prin restituirea cererii de apel.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest
sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se
conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un
scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat.
Totodată, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în
primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,
de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
Respectiv, disponibilitatea de alegere a modului de apărare a drepturilor și
intereselor, căilor și mijloacelor corespunzătoare aparține părților procesului.
Totodată, părțile sunt responsabile și de abuzul de drepturi admis în cadrul
procedurii, neglijarea obligațiilor legale impuse de lege sau omiterea de a efectua, în
general sau în modul corespunzător, prevăzut de lege, a actelor procedurale și de
utilizare a căilor procedurale de apărare a drepturilor și intereselor sale. După cum
s-a indicat anterior, în cazul abuzului de drepturi legislația procesuală impune
anumite sancțiuni procedurale, pe care instanța este obligată să le aplice, în caz
contrar, neaplicarea lor are ca efect favorizare nejustificată, în afara cadrului legal a
părții procesului, care utilizează excesiv sau face abuz de drepturile sale procedurale.
Cu referire la solicitatarea recurentului, formulată în cererea de recurs, cu privire
la obligarea Curții de Apel Chișinău să examinexe cererea de apel suplimentară din
08 octombrie 2019, instanța de recurs ține să menționeze faptul că, prin încheierea
Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, a fost restituită cererea de apel
3
depusă de Garri Bacal la 08 octombrie 2019, respectiv instanța de apel s-a expus
asupra acesteia.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat
de Garri Bacal împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi
menținut de către instanța de recurs.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Garri Bacal.
Se menține încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lilia Balandin către
Garri Bacal privind constatarea paternității și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Ala Cobăneanu,
Judecătorii Dumitru Mardari,
Svetlana Filincova
4