2ra-2247/19 — cu privire la declararea valabilității actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea valabilităţii actului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2247/19 — cu privire la declararea valabilității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2247/19
Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul central (jud. R. Chistruga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
ÎNCHEIERE
11 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Maria Ghervas
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail
Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Borș,
reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă împotriva lui Ghenadie Țurcanu cu privire la
declararea valabilității actului juridic
împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de Mihail Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă și
menținută hotărârea din 2 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul central, prin
care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 10 iulie 2018, Mihail Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Țurcanu cu privire la
declararea valabilității actului juridic.
În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2006, dânsul a procurat de la
Ghenadie Țurcanu, la prețul de 27 000 de lei, un tractor nr. 750259 de model
YUMZ-6kl, fabricat în anul 1991, cu motorul nr. 1Ж 3327, șasiu 750259, care
aparținea defunctului Andrei Andrușceac, locuitor al sat. XXXXX din
mun. XXXXX.
A precizat că vânzătorul Ghenadie Țurcanu dispunea de împuterniciri
depline în baza procurii nr. 2139 din 20 iunie 2004, autentificată notarial și putea
să doneze, să schimbe, să vândă, să încheie contract de locațiune, gaj, să conducă și
să exploateze tractorul ce-i aparținea lui Andrei Andrușceac cu drept de
proprietate.
1
Astfel, transmițându-i vânzătorului Ghenadie Țurcanu suma solicitată,
dânsul a convenit cu ultimul că, imediat după aceasta, vor merge la organele de
resort pentru a legaliza tranzacția și de a trece tractorul procurat pe numele său,
însă tranzacția așa și nu a fost semnată, termenul de valabilitate a procurii pe care o
deținea vânzătorul Ghenadie Țurcanu expirând.
În această perioadă de timp, proprietarul bunului Andrei Andrușceac a
emigrat în XXXXX, unde a și decedat.
A evidențiat că toată această perioadă din anul 2006 și până în prezent,
dânsul a exploatat acest tractor, a plătit impozitele și a efectuat reviziile tehnice, l-a
reparat din mijloacele proprii, posesia lui nu a fost tulburată de nimeni.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 210, 213 Cod civil,
art. 238-241 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii și declararea valabilității actului juridic, în
cazul în care una dintre părți se eschivează de la autentificare notarială.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul central,
a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice
Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a
conducătorilor auto.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul central,
a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Andrei Andrușceac.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul central, a
fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Nicolae Andrușceac,
succesorul legal al decedatului Andrei Andrușceac.
Prin hotărârea din 2 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul central, a fost
respinsă acțiunea.
Prin decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de Mihail Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă și menținută
hotărârea primei instanțe.
Prima instanță și instanța de apel au conchis că, în speța dată, nu există un
careva contract de vânzare-cumpărare încheiat între părți, iar vânzătorul să se
eschiveze de la autentificarea notarială a acestuia.
Așadar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că potrivit
informației din Registrul de Stat al Transporturilor, mijlocul de transport model
YUMZ-6kl, fabricat în anul 1991, cu motorul nr. 1Ж 3327, șasiu 750259, este
înmatriculat după Andrei Andrușceac la data de 24 aprilie 2002, cu atribuirea
numărului de înmatriculare XXXXX.
Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că potrivit
procedurii succesorale, după decesul lui Andrei Andrușceac, a devenit succesorul
în drepturi Nicolai Andrușceac, fiul decedatului.
Astfel, prima instanță și instanța de apel au relevat că raportul obligațional
dintre părți, în ceea ce ține de declararea valabilității tranzacției de vânzare-
cumpărare a tractorului de model YUMZ-6kl, fabricat în anul 1991, cu motorul
nr. 1Ж 3327, șasiu 750259, la moment nu poate fi declarat ca raport (tranzacție)
existent, ce ar genera drepturi și obligații, deoarece nu există careva probe care ar
2
indica la intenția de a încheia un astfel de contract, cât și referitor la transmiterea
bunului în proprietate.
La 24 octombrie 2019, Mihail Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă a
declarat recurs împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
considerându-le ilegale și nemotivate.
A remarcat că a respectat prevederile art. 213 Cod civil (în redacția până la
1 martie 2019) și anume, a executat întru tot prevederile tranzacției, achitând suma
solicitată de către vânzător.
A obiectat recurentul că, deși în referința depusă de IP „Agenția Servicii
Publice” și care a fost pusă de către prima instanță la baza hotărârii contestate, se
menționează că la materialele dosarului lipsește careva act juridic care ar confirma
faptul procurării de către el de la Ghenadie Țurcanu, la prețul de 27 000 de lei, a
tractorului nr. 750259 de model YUMZ-6kl, fabricat în anul 1991, cu motorul
nr. 1Ж 3327, șasiu 750259, ce aparținea lui Andrei Andrușceac, la dosar este
anexată recipisa semnată de către Ghenadie Țurcanu, care confirmă că ultimul a
primit banii pentru tractorul vândut.
Totodată, în cadrul dezbaterilor judiciare, Ghenadie Țurcanu, cu lux de
amănunte, a lămurit în ce împrejurări a avut loc tranzacția și că el avea
împuterniciri depline de a înstrăina această unitate de transport.
Cu referire la prevederile art. 320 și 321 (în redacția până la 1 martie 2019),
a subliniat că înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată dânsul a solicitat
instanței de judecată, în temeiul normelor menționate, de a fi validată tranzacția
privind procurarea tractorului de la Andrei Andrușceac, prin intermediul lui
Ghenadie Țurcanu care avea toate împuternicirile prevăzute de lege.
Totodată, a evidențiat că existența succesorilor de drept a averii lui Andrei
Andrușceac nu poate influența validarea acestui act juridic, or, la momentul
realizării lui, vânzătorul avea împuterniciri depline.
La 19 noiembrie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la
recursul declarat de Mihail Borș, solicitând respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 23 septembrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 216), fiind recepționată de către reprezentantul recurentului, avocatul
Valeriu Gîscă la 27 septembrie 2019 și de către recurent la 29 septembrie 2019,
ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f. d. 218,
220).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 24 octombrie 2019 în termenul legal.
3
Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Borș, reprezentat de
avocatul Valeriu Gîscă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Borș,
reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța
de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
4
apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Mihail Borș, reprezentat de avocatul Valeriu Gîscă urmează a fi considerat ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Borș, reprezentat de
avocatul Valeriu Gîscă.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Maria Ghervas
5