2ra-1934/19 — încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1934/19 Prima instanță: (Judecătoria Edineț, sediul Briceni) A. Procopișina Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat.

Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Meșina Constantin și Meșina Valeriu împotriva Nadejdei Ciobraia și Ciobrîi Victor cu privire la încasarea prejudiciului, împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-au admis cererile de apel declarate de Meșina Constantin și Meșina Valeriu, Ciobrîi Victor și Ciobraia Nadejda, s-a casată hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și s-a emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă : La 05 martie 2018 Meșina Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Ciobraia și Ciobrîi Victor cu privire la încasarea prejudiciului.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Meșina Constantin și Valeriu Meșina a indicat că la 09 iulie 2014, Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor au depus cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei Țărănești „Meșina Valeriu Constantin” cu privire la încasarea datoriei, în cadrul examinării cauzei a fost aplicat sechestru pe tractorul de model ”BELARUS 821”, anul producerii 2011, numărul motorului 598212 și sistema de irigare de model „BAUER RAINSTAR T-75-350 TY”, produs în Austria, culoarea gri, șasiul nr. 00X525207, anul producerii 2005, care aparțin cu drept de proprietate Gospodăriei Țărănești „Meșina Valeriu Constantin”.

Prin procesul verbal de sechestru din 29 iulie 2014, executorul judecătoresc Agarici Adrian a aplicat sechestru pe tractorul menționat și sistema de irigare, fiind indicat locul aflării bunurilor și anume, satul Cepeleuți, raionul Edineț, iar ținând cont că pârâții nu păstrau bunurile sechestrate care le-au fost încredințate, însă 1 pârâții le foloseau în scopuri personale. Astfel la 19 septembrie 2014, a fost informat despre faptul că Inspectoratul de Poliție Edineț, în urma controlului efectuat, s-a stabilit că în apropierea satului Cepeleuți, r-nul Edineț a fost stabilit un tractor de model ”BELARUS”, care staționa fără număr de înmatriculare.

Reclamantul a indicat că la 22 ianuarie 2016, prin încheierea executorului judecătoresc Agarici Adrian, s-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea din 29 iulie 2014. Ulterior, la 04 martie 2016 la cererea pârâților Nadejda Ciobraia și Victor Ciobrîi, instanța a aplicat sechestrul pe același tractor și sistem de irigare, totodată prin procesul-verbal de sechestru, executorul judecătoresc Chișca Veaceslav a aplicat sechestru pe tractorul și pe sistemul de irigare, care se aflau în gospodăria Nadejdei Ciobraia din satul Cepeleuți, r-nul Edineț. Astfel prin hotărârea din 06 aprilie 2016 a Judecătoriei Edineț, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Meșina Valeriu și Meșina Constantin împotriva Nadejdei Ciobraia și Ciobrîi Victor cu privire la revendicarea bunurilor din posesia nelegitimă a altor persoane și s-a revendicat din posesia Nadejdei Ciobraia și Ciobrîi Victor tractorul și sistema de irigare.

Prin încheierea executorului judecătoresc Mușet Marcel din 19 aprilie 2017, s-a stabilit data executării hotărârii Judecătoriei Edineț din 06 aprilie 2016 și anume, data de 11 mai 2017 orele 11:00, astfel la data menționată s-au prezentat în satul Cepeleuți, r-nul Edineț pentru a ridica tractorul și sistema de irigare, însă acestea erau într-o stare dezastruoasă, respectiv bunurile nu au putut fi ridicate și transportate, decât cu ajutorul mijloacelor speciale. Totodată, conform procesului-verbal din 11 mai 2017 întocmit de executorul judecătoresc Marcel Mușet, s-au constatat lipsurile pieselor din tractor și sistema de irigare, precum și faptul că tractorul și sistema de irigare urmau a fi ridicate cu mijloace speciale, astfel au suportat cheltuieli la executarea hotărârii judecătorești cât și cele care urmează să le suporte pentru repararea tractorului și a sistemei de irigare, cheltuieli ce urmează a fi încasate de la pârâți în mod solidar.

De asemenea, reclamantul Meșina Valeriu a specificat că pentru dezvoltarea afacerii, în anul 2010 a procurat sistema de irigare la prețul de 8 500 euro, iar pentru tractorul în litigiu a contractat un credit de la Banca Comercială „Energbank” Societate pe Acțiuni în sumă de 286 200 lei conform contractului de credit. La 16 mai 2017, Societatea cu Răspundere Limitată ”Cexin” a întocmit raportul de constatate, prin care s-a stabilit că tractorul prezentat spre examinare, nu este cel indicat în acte, adică tractorul nu este de model ”BELARUS 82.1”, dar de model ”BELARUS 80.X”, respectiv numărul motorului și a caroseriei prezintă semne de falsificare, iar plăcuțele instalate pe cabina tractorului, nu sunt puse de către fabrică.

Reclamantul a reitrat că la 13 iulie 2017,de către Procuratura raionului Edineț a fost pornită o cauză penală în baza art.276 alin. (2) lit. b) din Codul penal, iar pârâții au calitatea de învinuiți. Totodată, în cadrul aceleași cauze penale Meșina Valeriu și Meșina 2 Constantin au fost recunoscuți în calitate de părți civile. De asemenea, la 28 decembrie 2017 a expediat cerere prealabilă în adresa pârâților cu propunerea de a achita benevol prejudiciul cauzat, însă nu a primit nici un răspuns. Meșina Constantin a solicitat încasarea de la Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor a sumei de 5 000 euro cu titlu de prejudiciu cauzat în urma deteriorării tractorului și a sistemei de irigare și a cheltuielilor de judecată.

La 02 iulie 2018, Meșina Constantin și Meșina Valeriu au depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Nadejdei Ciobraia și lui Ciobrîi Victor, prin care au solicitat încasarea în mod solidar de la Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma deteriorării tractorului, încasarea sumei de 250 000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma deteriorării sistemului de irigare, încasarea sumei de 8 120 de lei cu titlu de cheltuieli pentru deținerea tractorului și a sistemei de irigare, încasarea sumei de 720 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 74-78 Vol. I). Prin hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Meșina Constantin și Meșina Valeriu.

S-a încasat de la Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor în beneficiul lui Meșina Constantin și Meșina Valeriu suma de 45 000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma deteriorării sistemului de irigare, suma de 720 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, suma de 1 371,06 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Prin decizia din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-au admis apelurile declarate de Meșina Constantin și Meșina Valeriu, Ciobrîi Victor și Ciobraia Nadejda, s-a casată hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și s-a emisă o nouă hotărâre, prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Meșina Constantin și Meșina Valeriu.

S-a încasat de la Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor în beneficiul lui Meșina Constantin și Meșina Valeriu suma de 260 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 8 811 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Meșina Constantin și Meșina Valeriu a fost respinsă. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că Meșina Valeriu și Meșina Constantin întrunesc toate condițiile ca parte prejudiciată și prin urmare, sunt în drept să pretindă la o compensare materială de la pârâți în rezultatul deteriorării tractorului și sistemei de irigare, cât și ca urmare a încălcării dreptului de proprietate.

La fel, instanța de apel a conchis că la baza încasării prejudiciului material ca urmare a deteriorării sistemului de irigare și a tractorului urmează a fi pusă hotărârea din 06 aprilie 2016 a Judecătoriei Edineț, prin care s-a revendicat din 3 posesia Nadejdei Ciobraia și Ciobrîi Victor bunurile, or la momentul aplicării sechestrului, bunurile în cauză nu au fost evaluate, respectiv suma indicată în hotărâre fiind 275 000 lei, însă ținând cont că reclamanții au solicitat încasarea sumei de 250 000 lei, instanța a conchis de a încasa suma solicitată. În privința pretenției cu privire la încasarea sumei de 8120 lei cu titlu de cheltuieli pentru deținerea tractorului și sistemei de irigare, instanța a ajuns la concluzia respingerii acesteia din motiv că după ridicarea acestora întru executarea hotărârii instanței judecătorești, reclamanții erau în drept să le plaseze oriunde.

Totodată, instanța de apel a respins și pretențiile cu privire la încasarea sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru achitarea raportului de evaluare din motiv că raportul în cauză nu a fost pus la baza soluționării litigiului. În rest, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei pretențiilor reclamanților. La 16 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor, reprezentați de către avocatul Antonina Ivașciuc, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de către Meșina Constantin și Meșina Valeriu.

În motivarea recursului Nadejda Ciobraia și Victor Ciobrîi, reprezentați de către avocatul Antonina Ivașciuc au invocat că ilegalitatea hotărârilor judecătorești, întemeindu-și recursul în baza art. 432 alin. (1) și (2) lit. c), alin. (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 09 aprilie 2019, expediată părților prin intermediul serviciului poștal la data de 16 mai 2019, fapt ce se atestă prin scrisoarea de însoțire nr. 9298 (f.d.

128 vol. II), fiind recepționată de către recurenți la data de 20 mai 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție. (f.d. 131, vol. II). Astfel recursul declarat de către Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor, reprezentați de către avocatul Ivașciuc Antonina la 16 iulie 2019, respectiv se consideră depus în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 4 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de 5 fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor, reprezentați de către avocatul Ivașciuc Antonina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ciobraia Nadejda și Ciobrîi Victor, reprezentați de către avocatul Ivașciuc Antonina. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6