3ra-1368/19 — recunoașterea ca ilegal a refuzului de a furniza informația solicitată, obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1368/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: E. Galușceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate cu privire la recunoașterea ca ilegal a refuzului de a furniza informația solicitată, obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Duca împotriva hotărârii din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La data de 29 ianuarie 2018, Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate cu privire la recunoașterea ca ilegal a refuzului de a furniza informația solicitată, obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 07 decembrie 2017, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei” a expediat în adresa pârâtei o cerere, prin care a solicitat prezentarea unui raport cu privire la deservirea blocului de pe XXXXX. A indicat că APLP nr. 51/336 COOP nu a examinat cererea în termenul stabilit de Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și nu le-a prezentat raportul cu privire la deservirea blocului. 1 A susținut că prin neprezentarea informației solicitate, le-au fost încălcate drepturile ocrotite de lege și cauzate prejudicii morale considerabile, pe care le estimează în sumă de 500 de lei. A solicitat recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului APLP nr. 51/336 COOP de a prezenta raportul cu privire la deservirea blocului de pe XXXXX, obligarea pârâtei de a prezenta raportul solicitat și încasarea din contul ultimei în beneficiul lui Ion Duca și XXXXX a sumei de 500 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea depusă de către Ion Duca în interesele proprii și ale copilului minor XXXXX a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost încasată din contul lui Ion Duca în beneficiul APLP nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Ion Duca împotriva hotărârii din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că APLP nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate a soluționat în termenul prevăzut de lege cererea cu privire la accesul la informație depusă de către Ion Duca și XXXXX.

Prin urmare, nu poate fi obligată să examineze din nou cererea dată, iar simplul dezacord al lui Ion Duca cu răspunsul furnizorului de informații nu poate constitui temei de constatare a încălcării dreptului la accesul la informație. Or, instanța de judecată nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au accentuat că, cererea lui Ion Duca și XXXXX cu privire la accesul la informație nu este una clară și nu cuprinde detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate, contrar prevederilor art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, or, solicitarea de a fi „prezentat un raport cu privire la deservirea blocului de pe XXXXX” este una neclară, care nu cuprinde niciun detaliu suficient și concludent pentru identificarea informației cerute, lipsind însăși solicitarea despre ce informație trebuie să cuprindă raportul solicitat. Astfel, răspunsul APLP nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate din 12 decembrie 2017 este unul întemeiat, în strictă corespundere cu prevederile Legii privind accesul la informație.

La data de 02 octombrie 2019, Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată 2 și cererea de apel. Suplimentar a menționat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa lor, fiindu-le încălcat dreptul la un proces echitabil. Astfel, a depus cerere de amânare a ședinței de judecată din 02 iulie 2019, ora 14.30, din motiv că în aceeași zi la ora 14.00 era citat pentru altă ședință de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus în privința cererii de amânare și a examinat cauza în absența lor. A susținut că intimata nu le-a oferit niciun răspuns la cererea din 30 noiembrie 2017 în termen de 15 zile lucrătoare (expirat la 28 decembrie 2017) și nu le-a prezentat informația solicitată. Personal nu a recepționat răspunsul din 12 decembrie 2017, expediat de către avocatul Viorel Chetrușcă, iar semnătura de pe avizul de recepție din 02 ianuarie 2018 nu-i aparține. Prin referința din 07 noiembrie 2019, APLP nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, a solicitat declararea recursului inadmisibil. La data de 10 decembrie 2019, Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX a depus cerere de repunere în termen a recursului.

Examinând admisibilitatea cereri de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Art. 245 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 97 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Din materiale dosarului rezultă că, decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Ion Duca la data de 12 august 2019, fapt confirmat prin semnătura pe avizul de recepție (f. d. 103). 3 La data de 02 octombrie 2019, Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost depus de Ion Duca după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, or, termenul de 30 de zile de contestare a deciziei a expirat la 11 septembrie 2019, pe când cererea de recurs a fost depusă la 02 octombrie 2019. Deci, se atestă cu certitudine că prezentul recurs a fost depus de Ion Duca în afara termenului legal, ceea ce condiționează declararea recursului ca fiind inadmisibil. Cu referire la cererea de repunere în termen a recursului, se reține că, conform legii, cererile de recurs împotriva deciziilor instanței de apel nu pot fi repuse în termen.

Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor înserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Pe cale de consecință, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea pronunțată în cauza Ponomaryov versus Ucraina (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008), în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare reprezintă o decizie, care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir contra Moldovei, Popov contra Moldovei și Melnic contra Moldovei, în care s-a menționat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 dispune: Recursul depus de către Ion Duca în nume propriu și al copilului minor XXXXX se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5