ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.12.2019

3ra-1381/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
11.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-1381/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1381/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (judecătorul: N. Dorofei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejeneru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandr Pascaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale Ialoveni,

intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Casa Naționale de Asigurări Sociale,

constată:

La 21 august 2018, Alexandr Pascaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale Ialoveni (în continuare CNAS

Ialoveni) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că a fost

angajat în instituțiile de forță din 1 decembrie 1991. Din 9 noiembrie 2015 a

deținut funcția de inspector Serviciul de Escortă al Secției management operațional

al IP Ialoveni al IGP al MAI, grad special - maior.

A menționat că prin ordinul nr. 314 ef. din 29 iunie 2018 la cererea proprie a

fost eliberat din organele MAI în legătură cu acumularea stagiului pentru vechime

în muncă de 23 ani 6 luni 2 zile.

Prin decizia CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni din 1 august 2018 a fost

respinsă cererea depusă la 3 iulie 2018 cu privire la stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă din motiv că, Alexandr Pascaru nu întrunește condițiile

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne conform Legii nr.1544 din 23 iunie 1993.

Reclamantul a precizat că, prin răspunsul primit nu au fost reflectate care

anume condiții prevăzute de legislația în vigoare nu le întrunește specificând doar

că, în vechimea de muncă se include perioada de îngrijire a copilului doar până la

vârsta de 3 ani.

1

Alexandr Pascaru a considerat decizia CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni din

1 august 2018 ilegală și pasibilă anulării deoarece conform carnetului de muncă

eliberat pe numele său la revenirea din concediul de îngrijire a copilului minor,

prin Ordinul MAI nr. 2373 din 4 decembrie 2015 i-a fost stabilit stagiul neîntrerupt

în cadrul MAI de 17 ani și 27 zile. Astfel, perioada aflării sale în concediul pentru

îngrijirea primului copil minor din 25 iunie 2008 până la 13 august 2010 și

perioada din 26 octombrie 2012 pînă la 11 decembrie 2015 pentru îngrijirea celui

de-al doilea copil a fost inclusă total.

A reținut că conform certificatului nr. 10030 din 2 iulie 2018, eliberat de IP

Ialoveni în stagiul său de activitate în organele MAI de 23 ani 6 luni și 2 zile la fel

a fost inclusă perioada aflării sale în concediul pentru îngrijirea primului copil

minor.

Drept urmare, reclamantul a opinat că CNAS ilegal a respins cererea sa cu

privire la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

Alexandr Pascaru a solicitat, de a declara nulă decizia CNAS, Oficiul

Teritorial Ialoveni din 1 august 2018 prin care a fost respinsă cererea privind

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. A obliga CNAS, Oficiul Teritorial

Ialoveni să-i stabilească pensia pentru vechimea în muncă reieșind din activitatea

sa în cadrul subdiviziunilor MAI pe o perioadă de 23 ani 6 luni 2 zile.

Prin încheierea protocolară din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient acesoriu

MAI.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a

fost admisă integral acțiunea înaintată de Alexandr Pascaru împotriva CNAS,

Oficiul Teritorial Ialoveni, intervenient accesoriu IGP cu privire la contestarea

actului administrativ. A fost declarată nulă decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Ialoveni nr. 40/2018/21613 din 1 august 2018 privind

refuzul stabilirii pensiei pentru vechime în muncă lui Alexandr Pascaru. A fost

obligată CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni să stabilească lui Alexandr Pascaru

pensia pentru vechime în muncă reieșind din activitatea în cadrul subdiviziunilor

MAI de 23 ani 6 luni și 2 zile.

La 11 martie 2019 și ulterior la 30 mai 2019, CNAS a depus cerere de apel

prin care a solicitat, casarea hotărârii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de CNAS.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pentru stabilirea dreptului

la pensie pentru limită de vârstă și mărimea acesteia, legislația națională operează

cu două noțiuni - stagiul de cotizare și vechime în muncă.

A relevat că, perioadele aflării lui Alexandr Pascaru în concediu neplătit

pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 6 ani nu pot fi incluse în stagiul de

cotizare, însă urmează a fi incluse în vechimea în muncă.

Prin urmare instanța de apel a reținut că instanța de fond întemeiat a conchis

că Inspectoratul General al Poliției absolut corect a introdus în vechimea totală de

muncă a reclamantului perioadele 25 iunie 2008 – 13 august 2010 și 24 iulie 2014

- 8 noiembrie 2015 în care Alexandr Pascaru s-a aflat în concediu neplătit pentru

2

îngrijirea copiilor, or art. 18 al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne coroborat cu art. 126 Codul muncii, îi acorda

dreptul lui Alexandr Pascaru de a beneficia de concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului până la vîrsta de 6 ani, iar Inspectoratului General al Poliției de a include

perioadele menționate în vechimea totală în muncă ce acordă dreptul la pensie

pentru vechime în serviciu.

Instanța de apel a conchis că prin prisma motivelor invocate în apel și a

materialelor cauzei, soluția oferită de prima instanță este justă și argumentată, fiind

în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic litigios.

Nefiind de acorg cu decizia instanței de apel din 11 septembrie 2019, CNAS

la 10 octombrie 2019 și respectiv la 11 noiembrie 2019 a depus recurs.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul a reiterat

argumentele invocate în cererea de apel.

Recurentul CNAS a solicitat, casarea integrală a deciziei instanței de apel din

11 septembrie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de

către Alexandr Pascaru să fie respinsă integral.

Prin referința depusă la 21 noiembrie 2019 Alexandr Pascaru a solicitat,

respingerea ca neîntemeiat recursului depus de CNAS.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

3

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 136, 137-150) a fost expediată în adresa CNAS prin

intermediul poștei electronice la 22 octombrie 2019 (f.d. 153).

Astfel, recursul depus de CNAS la 10 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019

se consideră depus în termen. (f.d. 151, 157- 160)

Examinând temeiurile recursului depus de CNAS în raport cu materialele

cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de CNAS nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe

când în recursul depus de CNAS asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de CNAS, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-04
0,95
3ra-906/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-906/19 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud: D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) ÎNCHEIERE 04 decembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comer
CSJ 2019-02-27
0,95
3ra-5/19 — contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii pensiei pentru vechime în muncă
Dosarul nr. 3ra-5/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud. S. Dimitriu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima) DECIZIE 27 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-07-17
0,95
3ra-911/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-911/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N.Patrașcu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi) Î N C H E I E R E 17 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de
CSJ 2019-05-22
0,95
3ra-623/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-623/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N.Mazur) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi) Î N C H E I E R E 22 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de conte
CSJ 2019-07-31
0,95
3ra-771/19 — Contestarea actului admisnitrativ
Dosarul nr. 3ra-771/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediu. Centru (A. Cucerescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc și A. Malîi) Î N C H E I E R E 31 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial
Sursă