3ra-1381/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1381/19 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (judecătorul: N. Dorofei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejeneru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Pascaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale Ialoveni, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Naționale de Asigurări Sociale, constată: La 21 august 2018, Alexandr Pascaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale Ialoveni (în continuare CNAS Ialoveni) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că a fost angajat în instituțiile de forță din 1 decembrie 1991. Din 9 noiembrie 2015 a deținut funcția de inspector Serviciul de Escortă al Secției management operațional al IP Ialoveni al IGP al MAI, grad special - maior. A menționat că prin ordinul nr. 314 ef. din 29 iunie 2018 la cererea proprie a fost eliberat din organele MAI în legătură cu acumularea stagiului pentru vechime în muncă de 23 ani 6 luni 2 zile.

Prin decizia CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni din 1 august 2018 a fost respinsă cererea depusă la 3 iulie 2018 cu privire la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă din motiv că, Alexandr Pascaru nu întrunește condițiile asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne conform Legii nr.1544 din 23 iunie 1993. Reclamantul a precizat că, prin răspunsul primit nu au fost reflectate care anume condiții prevăzute de legislația în vigoare nu le întrunește specificând doar că, în vechimea de muncă se include perioada de îngrijire a copilului doar până la vârsta de 3 ani.

1 Alexandr Pascaru a considerat decizia CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni din 1 august 2018 ilegală și pasibilă anulării deoarece conform carnetului de muncă eliberat pe numele său la revenirea din concediul de îngrijire a copilului minor, prin Ordinul MAI nr. 2373 din 4 decembrie 2015 i-a fost stabilit stagiul neîntrerupt în cadrul MAI de 17 ani și 27 zile. Astfel, perioada aflării sale în concediul pentru îngrijirea primului copil minor din 25 iunie 2008 până la 13 august 2010 și perioada din 26 octombrie 2012 pînă la 11 decembrie 2015 pentru îngrijirea celui de-al doilea copil a fost inclusă total. A reținut că conform certificatului nr. 10030 din 2 iulie 2018, eliberat de IP Ialoveni în stagiul său de activitate în organele MAI de 23 ani 6 luni și 2 zile la fel a fost inclusă perioada aflării sale în concediul pentru îngrijirea primului copil minor.

Drept urmare, reclamantul a opinat că CNAS ilegal a respins cererea sa cu privire la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. Alexandr Pascaru a solicitat, de a declara nulă decizia CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni din 1 august 2018 prin care a fost respinsă cererea privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. A obliga CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni să-i stabilească pensia pentru vechimea în muncă reieșind din activitatea sa în cadrul subdiviziunilor MAI pe o perioadă de 23 ani 6 luni 2 zile. Prin încheierea protocolară din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient acesoriu MAI. Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a fost admisă integral acțiunea înaintată de Alexandr Pascaru împotriva CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni, intervenient accesoriu IGP cu privire la contestarea actului administrativ.

A fost declarată nulă decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Ialoveni nr. 40/2018/21613 din 1 august 2018 privind refuzul stabilirii pensiei pentru vechime în muncă lui Alexandr Pascaru. A fost obligată CNAS, Oficiul Teritorial Ialoveni să stabilească lui Alexandr Pascaru pensia pentru vechime în muncă reieșind din activitatea în cadrul subdiviziunilor MAI de 23 ani 6 luni și 2 zile. La 11 martie 2019 și ulterior la 30 mai 2019, CNAS a depus cerere de apel prin care a solicitat, casarea hotărârii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de CNAS.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pentru stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă și mărimea acesteia, legislația națională operează cu două noțiuni - stagiul de cotizare și vechime în muncă. A relevat că, perioadele aflării lui Alexandr Pascaru în concediu neplătit pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 6 ani nu pot fi incluse în stagiul de cotizare, însă urmează a fi incluse în vechimea în muncă.

Prin urmare instanța de apel a reținut că instanța de fond întemeiat a conchis că Inspectoratul General al Poliției absolut corect a introdus în vechimea totală de muncă a reclamantului perioadele 25 iunie 2008 – 13 august 2010 și 24 iulie 2014 - 8 noiembrie 2015 în care Alexandr Pascaru s-a aflat în concediu neplătit pentru 2 îngrijirea copiilor, or art. 18 al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne coroborat cu art. 126 Codul muncii, îi acorda dreptul lui Alexandr Pascaru de a beneficia de concediu neplătit pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 6 ani, iar Inspectoratului General al Poliției de a include perioadele menționate în vechimea totală în muncă ce acordă dreptul la pensie pentru vechime în serviciu.

Instanța de apel a conchis că prin prisma motivelor invocate în apel și a materialelor cauzei, soluția oferită de prima instanță este justă și argumentată, fiind în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic litigios. Nefiind de acorg cu decizia instanței de apel din 11 septembrie 2019, CNAS la 10 octombrie 2019 și respectiv la 11 noiembrie 2019 a depus recurs. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material. Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul a reiterat argumentele invocate în cererea de apel. Recurentul CNAS a solicitat, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 11 septembrie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de către Alexandr Pascaru să fie respinsă integral.

Prin referința depusă la 21 noiembrie 2019 Alexandr Pascaru a solicitat, respingerea ca neîntemeiat recursului depus de CNAS. Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel 3 transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Materialele cauzei atestă că, copia deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 136, 137-150) a fost expediată în adresa CNAS prin intermediul poștei electronice la 22 octombrie 2019 (f.d.

153). Astfel, recursul depus de CNAS la 10 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 se consideră depus în termen. (f.d. 151, 157- 160) Examinând temeiurile recursului depus de CNAS în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de CNAS nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4 Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de CNAS asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de CNAS, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5