2ra-1864/19 — anularea ordinelor de concediere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinelor de concediere
- Temei legal
- aplicarea sanctiunii disciplinare
2ra-1864/19 — anularea ordinelor de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1864/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Cucerescu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)
DECIZIE
04 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând recursurile declarate de Societatea Comercială „Trans Cargo
Terminal” Societate cu Răspundere Limitată și Vasile Bogdan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan
împotriva Societății Comerciale „Trans Cargo Terminal” Societate cu Răspundere
Limitată cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul de muncă, încasarea
prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 19 august 2015 Vasile Bogdan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SC „Trans Cargo Terminal” SRL solicitând anularea ordinului nr. 14 din
15 iunie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare
aspră; a ordinului nr. 17 din 24 iunie 2015 privind completarea ordinului nr. 14 din
15 iunie 2015; a ordinului nr. 20 din 03 iulie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de mustrare aspră.
La 17 septembrie 2015 Vasile Bogdan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SC „Trans Cargo Terminal” SRL solicitând anularea ordinului nr. 31 din
10 septembrie 2015 prin care a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră.
Tot, la 17 septembrie 2015 Vasile Bogdan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SC „Trans Cargo Terminal” SRL solicitând anularea ordinului
nr.32 din 11 septembrie 2015 cu privire la concedierea lui Vasile Bogdan;
restabilirea la locul de muncă și anume în funcția de operator de supraveghere video;
încasarea de la pârât a sumei pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea
prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei; încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-au conexat într-o
singură procedură cererile de chemare în judecată depuse de Vasile Bogdan
împotriva SC „Trans Cargo Terminal” SRL cu privire la anularea ordinelor,
restabilirea la locul de muncă, încasarea prejudiciului material și moral, precum și a
cheltuielilor de judecată.
1
Prin încheierea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a strămutat cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva SC
„Trans Cargo Terminal” SRL cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul
de muncă, încasarea prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de
judecată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
Prin încheierea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
cerere de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva SC „Trans Cargo
Terminal” SRL cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul de muncă,
încasarea prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată a fost
primită spre examinare.
Prin hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan
împotriva SC „Trans Cargo Terminal” SRL cu privire la anularea ordinului nr. 14
din 15 iunie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de
mustrare aspră, a ordinului nr. 17 din 24 iunie 2015 privind completarea ordinului
nr. 14 din 15 iunie 2015, a ordinului nr. 20 din 03 iulie 2017 cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, a ordinului nr. 31 din 10
septembrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare
aspră, a ordinului nr. 32 din 11 septembrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de concediere; restabilirea la locul de muncă; încasarea
prejudiciului material și moral.
Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat
de Vasile Bogdan; s-a casat hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea
de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva SC „Trans Cargo
Terminal” SRL cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul de muncă,
încasarea prejudiciului material și moral; s-au anulat ordinul nr. 14 din 15 iunie 2015
cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinul
nr. 17 din 24 iunie 2015 privind completarea ordinului nr. 14 din 15 iunie 2015,
ordinul nr. 20 din 03 iulie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub
formă de mustrare aspră, ordinul nr. 31 din 10 septembrie 2015 cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinul nr. 32 din 11 septembrie
2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere; s-a
restabilit Vasile Bogdan în funcția de operator de supraveghere video în cadrul SC
„Trans Cargo Terminal” SRL de la data concedierii din 11 septembrie 2015; s-a
încasat de la SC „Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul lui Vasile Bogdan
salariul mediu, calculat pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă în
perioada 11 septembrie 2015 – prezent, în sumă de 161273,20 de lei; în partea
restabilirii lui Vasile Bogdan în funcția de operator de supraveghere video în cadrul
SC „Trans Cargo Terminal” SRL și încasării a unui salariu mediu în mărime de
3665,30 de lei, decizia adoptată se execută imediat; s-a încasat de la SC „Trans
Cargo Terminal” SRL în beneficiul lui Vasile Bogdan cheltuielile de judecată sub
formă de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 de lei; s-a încasat de la
SC „Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
4838,20 de lei; în rest în partea încasării prejudiciului moral acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată.
2
La 27 iunie 2019 SC „Trans Cargo Terminal” SRL a declarat recurs împotriva
deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a indicat că decizia contestată este neîntemeiată și
pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.
În contextul dat, recurentul a susținut că concluziile expuse de către instanța de
apel în decizia contestată referitor la lipsa probelor ce confirmă faptul că Vasile
Bogdan ar fi avut încălcări grave în exercitarea funcției deținute sunt neîntemeiate
din motiv că la dosar au fost anexate un șir de înscrisuri care demonstrează
încălcările comise de către salariat și anume fumatul pe teritoriul întreprinderii în
afara locurilor special amenajate, somnul în timpul orelor de lucru și lipsa de la locul
de muncă pe o perioadă îndelungată de timp (5-6 ore), fapt pentru care lui Vasile
Bogdan i-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, după cum urmează: note
informative, rapoarte și lămuriri parvenite de la colegii de serviciu a lui Vasile
Bogdan cu privire la faptele comise de către acesta (f.d. 74, 75, 76, 79, etc, vol. I);
înregistrările video și pozele care dovedesc faptele comise de intimat (f.d. 82-86,
vol. I); fișa de post al intimatului și a Regulamentul intern al SC „Trans Cargo
Terminal” SRL, care stabilește faptele comise de către intimat în calitate de încălcări
nemijlocite a disciplinei muncii și securității de muncă (f.d. 103-105, vol. I); actul
de petrecere a anchetei de serviciu din 10.09.2015, în care au fost stabilite încălcări
ale obligațiilor de muncă în sensul pct. 10.4 m), 10.4 p) din Regulamentul intern,
pct. 2.2.1, 2.2.3, 2.2.4, 2.2.5 din contratul individual de muncă și pct. 2.1, 2.2, 2.3,
2.4 și 4.1, 4.3, 4.4 din fișa de post al intimatului (f.d. 148-149, vol. I); trei Acte de
constatare a gradului ridicat de risc, care confirmă că SC „Trans Cargo Terminal”
SRL reprezintă un obiect industrial periculos, iar fumatul pe teritoriul întreprinderii
și lipsa îndelungată de la locul de muncă (absența de la postul de supraveghere video)
constituie o încălcare deosebit de gravă a securității pe teritoriul întreprinderii (f.d.
106-109, vol. I). Astfel, constatarea instanței de apel precum că nu au fost comise
anumite încălcări grave dovedește doar faptul că au fost apreciate în mod arbitrar
probele anexate, fără a intra în esența faptelor comise în concordanță cu
circumstanțele în care faptele date au fost comise.
De asemenea, recurentul a declarat că instanța de apel a concluzionat că
ordinele de sancționare a apelantului cu mustrare aspră, cât și ordinul de concediere
nu conțin cele două elemente obligatorii, impuse de legiuitor și anume nu este
prevăzut termenul în care sancțiunea poate fi contestată de salariat, ceea ce în opinia
angajatorului este o constatare absolut greșită, deoarece în conținutul ordinelor se
indică despre termenul de contestare a acestora. Mai mult, în toate ordinele de
sancționare sus-menționate au fost indicate motivele de fapt a aplicării sancțiunii, în
afară de motivele de drept, însă neindicarea în ordinele nr. 14 din 15.06.2015 și nr.
20 din 03.07.2015 a motivelor de drept sau indicarea lor cu greșeli tehnice nu
exclude faptul încălcărilor comise și depistate, și nici nu poate duce la anularea
sancțiunii aplicate.
La 31 iulie 2019, tradus în limba de stat la 29 august 2019, Vasile Bogdan a
declarat recurs împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău
solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel în partea
respingerii capătului de pretenție privind încasarea prejudiciului moral, cu încasarea
3
de la intimat în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei; în
rest decizia contestată de a menține fără modificări.
În susținerea cererii de recurs s-a indicat că instanță de apel neîntemeiat a
respins cerința privind repararea prejudiciului ca rezultat al eliberării nelegitime de
la serviciu, ori, rezultând din dispozițiile art. 9 din Codul muncii, se atestă că în cazul
restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din
serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.
În aceste ordine de idei, Vasile Bogdan a declarat că instanță de apel urma să
admită și solicitarea privind compensarea prejudiciului moral, ori constatarea
ilegalității emiterii ordinelor cu anularea acestora atrage după sine încasarea din
contul SC „Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul salariatului a mijloacelor
bănești, care în opinia recurentului constituie suma de 20000 de lei, ca rezultat al
suferințelor psihice și morale ce le-a suportat în perioada cuprinsă între 11
septembrie 2015 pînă la 17 septembrie 2015.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 14 mai 2019 și a fost
expediată în adresa participanților la proces la 21 iunie 2019.
Colegiul precizează că recursurile declarate de către SC „Trans Cargo
Terminal” SRL și de Vasile Bogdan la 27 iunie 2019 și respectiv la 31 iulie 2019
sunt în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora în
fond de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul
declarat de Vasile Bogdan, va admite recursul declarat de SC „Trans Cargo
Terminal” SRL, va casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei
instanțe și în partea casată va pronunța o hotărâre nouă, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța, după ce
judecă recursul, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină decizia instanței
de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu
recurs; b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel
și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre; f) să admită recursul, să
caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.
4
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Actele cauzei atestă că prin cererea de chemare în judecată depusă împotriva
SC „Trans Cargo Terminal” SRL, Vasile Bogdan a solicitat anularea ordinului nr.
14 din 15 iunie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de
mustrare aspră, a ordinului nr. 17 din 24 iunie 2015 privind completarea ordinului
nr. 14 din 15 iunie 2015, a ordinului nr. 20 din 03 iulie 2017 cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, a ordinului nr. 31 din 10
septembrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare
aspră, a ordinului nr. 32 din 11 septembrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de concediere; restabilirea la locul de muncă; încasarea
prejudiciului material și moral.
Judecând cauza, prima instanță a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare
în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva Societății Comerciale „Trans Cargo
Terminal” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la anularea ordinelor,
restabilirea la locul de muncă, încasarea prejudiciului material și moral, precum și a
cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea actului de dispoziție contestat
de către Vasile Bogdan, a casat hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva SC „Trans Cargo Terminal”
SRL cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul de muncă, încasarea
prejudiciului material și moral; a anulat ordinul nr. 14 din 15 iunie 2015 cu privire
la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinul nr. 17 din
24 iunie 2015 privind completarea ordinului nr. 14 din 15 iunie 2015, ordinul nr. 20
din 03 iulie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare
aspră, ordinul nr. 31 din 10 septembrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinul nr. 32 din 11 septembrie 2015 cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere; a restabilit
salariatul Vasile Bogdan în funcția de operator de supraveghere video în cadrul SC
„Trans Cargo Terminal” SRL de la data concedierii din 11 septembrie 2015; a
încasat de la SC „Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul lui Vasile Bogdan
salariul mediu, calculat pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă în
perioada 11 septembrie 2015 – prezent, în sumă de 161273,20 de lei; în partea
restabilirii lui Vasile Bogdan în funcția de operator de supraveghere video în cadrul
SC „Trans Cargo Terminal” SRL și încasării a unui salariu mediu în mărime de
3665,30 de lei, decizia adoptată urmează a fi execută imediat; a încasat de la SC
„Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul lui Vasile Bogdan cheltuielile de judecată
sub formă de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 de lei; a încasat de
la SC „Trans Cargo Terminal” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
4838,20 de lei; în rest în partea încasării prejudiciului moral acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată.
5
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de
judecată.
În corespundere cu prevederile art. 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, la
deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei
și admisibilitatea acțiunii.
Din conținutul normei enunțate se deduce că, hotărârea judecătorească trebuie
să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței,
arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat
cererile părților.
În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa
argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu
privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze,
pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile
legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar hotărârea se va
considera lipsită de suport probator și legal, și pronunțată cu nerespectarea
prevederilor legale.
Așadar, verificând legalitatea și temeinicia deciziei atacate, prin prisma
prevederilor legale, argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul constată că
instanța de apel, la examinarea cauzei, a interpretat și a aplicat eronat prevederile
legale, concluziile expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei,
iar aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară.
Conform art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în
limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și
aplicarea legii în primă instanță.
Raportând normele enunțate la circumstanțele cauzei din speță, Colegiul
constată că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe greșit a apreciat materialul probator prezent la actele cauzei.
Astfel, din materialele cauzei rezultă că Vasile Bogdan activat în funcția de
operator supraveghere video în cadrul SC „Trans Cargo Terminal” SRL începând cu
data de 01 octombrie 2013.
Prin ordinul nr. 14 din 15 iunie 2015, completat prin ordinul nr. 17 din 24 iunie
2015, în privința lui Vasile Bogdan a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă
de mustrare aspră.
Prin ordinul nr. 20 din 03 iulie 2017 în privința lui Vasile Bogdan a fost aplicată
sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, pe motiv că a fumat și a dormit
la locul de muncă.
Prin ordinul nr. 31 din 10 septembrie 2015 lui Vasile Bogdan i-a fost aplicată
sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră pe motivul absenței în fața
monitorului mai mult de 6 ore pe data de 09 august 2015 și 5 ore pe data de 13 august
2015.
6
Prin ordinul nr. 32 din 11 septembrie 2015 în privința lui Vasile Bogdan i-a fost
aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere în baza art. 86 alin. (1), lit.
g) Codul muncii.
Conform art. 206 alin. (1) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de
muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni
disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în
temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)).
Aliniatul (5) al aceluiași articol prevede că la aplicarea sancțiunii disciplinare,
angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte
circumstanțe obiective.
În contextul normei de drept precitate, Colegiul reține ca fiind întemeiate
concluziile primei instanțe referitor la constatarea admiterii de către salariat a
încălcărilor disciplinei muncii, iar ca rezultat angajatorul corect a dispus emiterea
ordinelor emise în vederea aplicării sancțiunii disciplinare lui Vasile Bogdan.
Colegiul menționează că la baza emiterii ordinelor de sancționare disciplinară
au stat un șir de înscrisuri, care demonstrează acțiunile ilicite ale salariatului în
timpul orarului de muncă efectuat.
În speța dată, Colegiul accentuează că prima instanță corect a precizat că
ordinile au fost emise legal, fiind însoțite de probe veridice și care justifică aplicarea
salariatului a sancțiunilor disciplinare, ori, la baza emiterii acestora au stat: nota
informativă a șefului serviciului securitate Hutiev R.H., pozele care dovedesc cu
certitudine încălcarea disciplinei în muncă (somnul în timpul orelor de muncă), cât
și normele de securitate în muncă (fumatul la locul de muncă), prevederile pct. 4.4
a fișei de post, care expres prevăd încălcarea regimului de muncă și normelor de
securitate în muncă, precum și securitatea antiincendiară (somnul în timpul orelor
de muncă, fumatul la locul de muncă, părăsirea locului de muncă), deoarece pe
teritoriul întreprinderii, în localitatea Giurgiulești, se află complexul cerealier în care
se păstrează și ulterior se transportă cerealele, care conform anexei nr. 1 al Legii
privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase reprezintă
„obiecte industriale periculoase”. Astfel, faptul că salariatul a fumat pe teritoriul
întreprinderii și anume în afara spațiilor special amenajate pentru fumători,
constituie o încălcare deosebit de gravă și pune în pericol securitatea antiincendiară
a SC „Trans Cargo Terminal” SRL.
Mai mult, conform raportului anchetei de serviciu și în baza înregistrărilor
video, salariatul Vasile Bogdan a neglijat atribuțiile de serviciu stabilite în fișa de
post și anume s-a constatat că la data de 10 septembrie 2015 reclamantul a lăsat fără
supraveghere obiectul încredințat spre pază, fapt ce a dus la emiterea ordinului nr.
31 din 10 septembrie 2015.
În contextul dat, Colegiul consideră că instanță de apel eronat a reținut că în
speță nu au fost admise anumite încălcări grave de către salariat, ori, înscrisurile
enumerate supra demonstrează comportamentul iresponsabil al lui Vasile Bogdan în
timpul orelor de muncă prin încălcarea regulamentului intern, ordinelor și
dispozițiilor legale ale angajatorului, fapt ce a generat emiterea a mai multor ordine
de sancționare disciplinară a salariatului.
La fel, Colegiul consideră că instanța de apel neîntemeiat a constatat că ordinele
de sancționare emise în privința lui Vasile Bogdan cu mustrare aspră, cât și ordinul
de concediere nu conțin cele două elemente obligatorii impuse de legiuitor și anume
7
nu este prevăzut termenul în care sancțiunea poate fi contestată de salariat și organul
în care sancțiunea poate fi contestată.
Cu referire la lipsa indicării în ordinele de sancționare emise în privința
salariatului a termenului de contestare și a organului în care urmează a fi contestat,
Colegiul reține ca relevante supozițiile SC „Trans Cargo Terminal” care justifică
includerea în ordinele nr. 14 din 15 iunie 2015, completat prin ordinul nr. 17 din 24
iunie 2015, nr. 20 din 03 iulie 2017, nr. 31 din 10 septembrie 2015 și nr. 32 din 11
septembrie 2015 a termenului de contestare a acestora, precum și organul în care
sancțiunea poate fi contestată.
De asemenea, este irelevantă și ipoteza instanței de apel referitor constatarea
faptului că la emiterea ordinului nr. 32 din 11.09.2015 a fost încălcată procedura de
aplicare a sancțiunii disciplinare – concedierea, întrucât nu au fost respectate
prevederile art. 208 alin. (1) Codului muncii cu privire la modul de modul de aplicare
a sancțiunilor disciplinare și anume că până la aplicarea sancțiunii disciplinare
angajatorul era obligat să solicite, în scris, de la salariat o explicație privind fapta
comisă, ori, SC „Trans Cargo Terminal” SRL a justificat și poziția sa referitor la
legalitatea emiterii ordinului respectiv prin faptul că la dosar au fost anexate
explicațiile/lămuririle salariatului în privința faptelor comise la 09.08.2015 și la
13.08.2015. (f.d. 146, vol. I)
În aceste ordine de idei, Colegiul consideră că circumstanțele reținute de către
instanța de apel în vederea ignorării de către angajator a prevederilor ce stabilesc
modul de aplicare a sancțiunii disciplinare au fost combătute prin probe justificative
în vederea întrunirii de către angajator a cerințelor stabilite de către legiuitor în art.
208 din Codul muncii.
În consecință, luând în considerare natura litigiului și marja de apreciere a
instanței de judecată, Colegiul conchide că prima instanță a examinat principalele
întrebări juridice puse în prezenta acțiune și s-a pronunțat în mod detaliat în privința
fiecărui argument invocat pe marginea cererii de chemare în judecată, însă referitor
la respingerea cerinței lui Vasile Bogdan privind anularea ordinului nr. 14 din 15
iunie 2015, instanța de judecată neîntemeiat a constatat netemeinicia pretenției date,
în condițiile în care în ordinul respectiv lipsesc temeiului de drept ce au stat la baza
emiterii acestuia, ori, rezultând din dispozițiile art. 210 alin (1), din Codul muncii,
se atestă că sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin, în care se indică în mod
obligatoriu: a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în
care sancțiunea poate fi contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.
Pe când, în ordinul nr. 14 din 15 iunie 2015 emis în privința lui Vasile Bogdan
cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră astfel de
temeiuri lipsesc.
Mai mult, lipsa temeiurilor de drept în ordinul nr. 14 din 15 iunie 2015 a fost
confirmată și de către SC „Trans Cargo Terminal” SRL, fapt ce justifică anularea
ordinului respectiv, ca fiind emis contrar legii, ori indicarea temeiurilor de drept la
emiterea ordinului de aplicare a sancțiune este condiție obligatorie ce urmează a fi
indicată de către angajator la aplicarea sancțiunii disciplinare.
Din considerentele expuse supra, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de
Vasile Bogdan, va admite recursul declarat de SC „Trans Cargo Terminal” SRL, va
8
casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei instanțe și în partea
casată va pronunța o hotărâre nouă, în rest va menține hotărârea primei instanțe.
Recursul lui Vasile Bogdan, Colegiul îl va respinge ca urmare a admiterii
recursului declarat de SC „Trans Cargo Terminal” SRL și din aceste motive
argumentele invocate de către Vasile Bogdan nici nu urmează a fi dezbătute.
În conformitate art. art. 445 alin. (1) lit. a), b), f), 445 alin.(3) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Vasile Bogdan.
Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „Trans Cargo Terminal”
Societate cu Răspundere Limitată.
Se casează integral decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Bogdan împotriva
Societății Comerciale „Trans Cargo Terminal” Societate cu Răspundere Limitată cu
privire la anularea ordinelor, restabilirea la locul de muncă, încasarea prejudiciului
material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată.
Se casează parțial hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru în partea în care a fost respinsă cererea de chemare în judecată privind
anularea ordinului nr. 14 din 15 iunie 2015 emis în privința lui Vasile Bogdan cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră și în această
parte se pronunță o nouă hotărâre prin se admite acțiunea și se anulează ordinul nr.
14 din 15 iunie 2015 emis în privința lui Vasile Bogdan cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.
În rest, hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se
menține.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Galina Stratulat
Victor Burduh
9