2ra-2000/19 — cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2000/19 Prima instanță: Judecătoria Ungheni sediul central (jud. M. Ulinici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță) DECIZIE 4 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh Ala Cobăneanu examinând recursului declarat de către Arteom Boev, reprezentat de avocatul Vladilen Călugăreanu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oxanei Tataru împotriva lui Arteom Boev cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Arteom Boev, casată integral hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Ungheni sediul central și emisă o nouă hotărâre constată: La 5 iulie 2018, Oxana Tataru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arteom Boev cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că activează în cadrul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, iar la 23 mai 2018, ÎS ,,Portul Fluvial Ungheni” a recepționat adresarea Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM nr. Col - 166/18-03-5184 din 17 mai 2018, la care a fost anexată petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018, iar la 23 mai 2018, în perioada aflării sale în concediu, a aflat, prin intermediul administrației ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, că este vizată personal în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018. Astfel, în respectiva petiție care ar fi fost semnată de Arteom Boev, Iurie Proțap și Irina Starciuc se pretinde că: 1 - „Suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderii”; - „Toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; - „[...] folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj [...]”.

A învederat că tot la 23 mai 2018, a explicat telefonic și echipei desemnate de Ministrul Economiei și Infrastructurii al RM despre absurditatea faptelor, circumstanțelor și informațiilor cuprinse în petiția menționată. A considerat că prin petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018, cu care a luat cunoștință la 23 mai 2018, sunt răspândite informații false care lezează onoarea, demnitatea și reputația ei profesională, iar faptele, circumstanțele și informațiile expuse în petiție sunt în esență false.

Reieșind din cele relatate și în conformitate cu prevederile art. 15-16 Cod civil și art. 7, 10, 12, 15 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, la 6 iunie 2018, a expediat lui Arteom Boev o cerere prealabilă prin care a solicitat ultimului să dezmintă informația defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, printr-o adresare în formă scrisă înregistrată la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM, să îi compenseze prejudiciul moral cauzat în rezultatul răspândirii informației defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională în sumă de 10 000 de lei, iar despre rezultatele examinării cererii prealabile și acțiunile întreprinse, să o informeze la adresa mun.

Ungheni str. A. Bernardazii 11 ap. 24. A menționat că până în prezent nu a primit răspuns la cererea prealabilă din 6 iunie 2018. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 27, 56,166-167 CPC, art. 17, 26 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea lui Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM și anume, - „Suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderii”; - „Toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; - „[...] folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în 2 concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj [...]”.

Totodată, reclamanta a solicitat și încasarea din contul lui Arteom Boev în beneficiul ei a prejudiciului moral cauzat în rezultatul răspândirii informației defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională în sumă de 10 000 de lei și a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Ungheni sediul central, a fost admisă acțiunea integral. A fost recunoscută ponegritoare pentru onoarea, demnitatea și reputație personală a Oxanei Tataru informația expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM.

A fost obligat Arteom Boev, din cont propriu, să dezmintă informația defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și reputația personală a Oxanei Tataru expusă în petiția Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM prin adresarea în scris la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM în decurs de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. A fost încasat de la Arteom Boev în beneficiul Oxanei Tataru prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 400 de lei, iar în total suma de 10 400 de lei. Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Arteom Boev, casată integral hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Ungheni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea.

A fost obligat Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și reputația personală a Oxanei Tataru expusă în petiția nr. Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM și anume: „suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderi; toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj...”.

A fost încasat de la Arteom Boev în beneficiul Oxanei Tataru prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 400 de lei. La 3 septembrie 2019, Arteom Boev, reprezentat de avocatul Vladilen Călugăreanu a declarat recurs împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești contestate, considerându-le neîntemeiate și pasibile de casare. A comunicat că el ca fost angajat al Portului Fluvial Ungheni, împreună cu Iurie Proțap și Irina Starciuc au depus o petiție colectivă către Ministerul Economiei 3 și Infrastructurii al RM cu privire la ilegalitatea acțiunilor administrației ÎS „Portul Fluvial Ungheni”.

A accentuat că Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, prin art. 8 lit. c), a stabilit expres categoriile de relații ce se bucură de imunitate în raport cu procesele de defăimare pentru declarațiile făcute în cererile, scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor și a intereselor legitime, expediate autorităților publice pentru examinare. Astfel, imunitatea conferită de art. 8 lit. c) din legea menționată se referă la toate tipurile de adresări (cereri, scrisori, plângeri etc.) către autorități pentru a examina și soluționa diferite aspecte legate de încălcarea unor drepturi și interese legitime, fiind irelevant dacă scrisoarea a fost satisfăcută sau nu.

Important este ca scrisoarea să fie adresată unei autorități publice, chiar dacă aceasta nu este competentă de a o soluționa. A evidențiat că astfel de aspecte au fost abordate de jurisprudența CtEDO, care a reiterat că posibilitatea cetățeanului de a putea înștiința autoritățile de stat competente despre funcționarii publici a căror conduită li se pare a fi ilegală și neregulamentară este una din condițiile statului de drept. A menționat că el, Iurie Proțap și Irina Starciuc, prin semnarea și transmiterea petiției colective către organul ierarhic superior Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM (ministrului Chiril Gaburici), au urmărit intenția de verificare a legalității acțiunilor administrației și totodată nu au mediatizat poziția sa prin surse de informare în masă (tv, radio, presă), astfel, în acest caz, este evident că scopul petiționarului a fost doar de a solicita organelor competente să-și facă datoria și nicidecum mediatizarea poziției sale.

La 3 decembrie 2019, Oxana Tataru, reprezentată de avocatul Adrian Lungu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Arteom Boev, reprezentat de avocatul Vladilen Călugăreanu. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 3 septembrie 2019 împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de dispozițiile legale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, relevante în această materie, apreciază că recursul este fondat pentru considerentele ce vor succede. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. 4 În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum denotă actele cauzei, Oxana Tataru înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Arteom Boev, a solicitat obligarea lui Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM și anume, - „Suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderii”; - „Toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; - „[...] folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj [...]”.

Totodată, reclamanta a solicitat și încasarea din contul lui Arteom Boev în beneficiul ei a prejudiciului moral cauzat în rezultatul răspândirii informației defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională în sumă de 10 000 de lei și a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis integral acțiunea, a recunoscut ponegritoare pentru onoarea, demnitatea și reputație personală a Oxanei Tataru informația expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, obligat Arteom Boev, din cont propriu, să dezmintă informația defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și reputația personală a Oxanei Tataru expusă în petiția Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM prin adresarea în scris la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM în decurs de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii și a fost încasat de la Arteom Boev în beneficiul Oxanei Tataru prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 400 de lei, iar în total suma de 10 400 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că informațiile comunicate prin petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM nu au avut un caracter izolat, întrucât au fost comunicate tuturor persoanelor care au luat cunoștință cu petiția și au avut un mesaj care era în sensul existenței unor suspiciuni apropiate de certitudine că reclamanta Oxana Tataru ar fi săvârșit fapte ilegale și penale în exercitarea funcției de contabil șef în cadrul ÎS „Portul Fluvial Ungheni” și anume, că ar fi comis abuz de serviciu, furt, delapidare.

Judecând apelul declarat de către Arteom Boev, instanța de apel a admis apelul, a casat integral hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Ungheni sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea și l-a obligat pe Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și 5 reputația personală a Oxanei Tataru expusă în petiția nr. Col - 166/2018 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM și anume: „suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderi; toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj...” și a încasat de la Arteom Boev în beneficiul Oxanei Tataru prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 400 de lei.

Instanța de apel a considerat că hotărârea primei instanțe este întemeiată, însă obligându-l pe Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a Oxanei Tataru, expusă în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, prima instanță a comis o eroare care nu poate fi corectată decât prin casarea hotărârii și anume, nu a fost indicat expres care informație lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională și deci urmează a fi dezmințită. Instanța de recurs constată, însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare la adoptarea hotărârilor sale au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație. La fel, și art. 16 Cod civil alin. (1) și (2) în vigoare la acel moment, stipulează că orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației sale profesionale.

Orice persoană este în drept să ceară dezmințirea informației ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională dacă cel care a răspândit-o nu dovedește că ea corespunde realității. Așadar, din interpretarea juridică a dispozițiilor legale precitate, care, indubitabil, au aceeași concepere, este de înțeles că Legea cu privire la libertatea de exprimare este o lege organică care cuprinde norme juridice speciale, iar având în vedere că această lege a fost adoptată după intrarea în vigoare a Codului civil, conținutul art. 16 din Codul civil urmează a fi interpretat prin prisma prevederilor legii menționate.

În raport de aceste precizări, instanța de recurs va reține și prevederile art. 8 lit. c) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, potrivit cărora nu poate fi intentată o acțiune cu privire la defăimare pentru declarația făcută în cererile, 6 scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor și a intereselor legitime, expediate autorităților publice pentru examinare.

Prin urmare, din textul normei date se desprinde cu claritate că legiuitorul a stabilit o categorie de relații de ordinea răspândirii informațiilor care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, ce se bucură de imunitate în raport cu procesele de defăimare, și nu vor putea fi judecate prin prisma Legii cu privire la libertatea de exprimare, respectiv și a art. 16 Cod civil, or, articolul 8 lit. c) din legea enunțată, enumeră exhaustiv aceste categorii, în șirul cărora se includ și cerințele despre dezmințirea informațiilor ce se referă la toate tipurile de adresări (cereri, scrisori, plângeri etc.) către autorități pentru a examina și soluționa diferite aspecte legate de încălcarea unor drepturi și interese legitime.

În acest context, în speță, instanța de recurs notează că Oxana Tataru a înaintat prezenta acțiune împotriva lui Arteom Boev cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, ca urmare a înaintării de către Arteom Boev, Iurie Proțap și Irina Starciuc în adresa Ministrului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a petiției nr. Col-166/18 din 18 aprilie 2018 prin care se pretinde că în aceasta s-a indicat că: - „Suma de 158 439,69 lei, primiți tot din bugetul de stat pentru sectorul tehnic, prin abuz de serviciu este ridicată de pe contul Trezorerii de Stat și transferată pe contul întreprinderii”; - „Toate hoțiile sale criminale el (administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”) le comite în cârdășie cu „prietena” sa contabilul - sef Tataru Oxana”; - „[...] folosește în interese personale cele trei mașini de serviciu (un automobil de serviciu, permanent este non-stop la el acasă, fiind chiar și în concediu), una pentru ca să aducă și să o ducă pe soție și „prietenă” la serviciu, alta de plecat la capitală, a treia de plecat la braconaj [...]”.

Drept urmare, se atestă incontestabil că raportului juridic existent în prezenta cauză nu sunt relevante dispozițiile art. 7 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, cât și a art. 16 Cod civil. Or, prin înaintarea petiției nr. Col-166/18 din 18 aprilie 2018 în adresa Ministrului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, inclusiv de către Arteom Boev, a fost realizat un drept constituțional al cetățeanului de a adresa cereri și petiții organelor statale și autorităților publice întru examinarea și verificarea unor fapte. Mai mult că din prevederile art. art. 52-53 din Constituția Republicii Moldova, rezultă cert că orice persoană dispune de dreptul de a adresa cereri sau petiții organelor statale și autorităților publice locale, care, în limitele competenței lor și în termenele stabilite, sunt obligate de a examina cererile și petițiile respective și de a răspunde motivat la acestea.

Astfel că, invocările sub formă de critică aduse, inclusiv de către Arteom Boev în petiția adresată autorității publice nu este restricționată prin lege, dimpotrivă această critică este necesară într-o societate democratică și este proporțională cu scopul legitim urmărit. 7 Or, după cum a fost deja menționat, informațiile conținute în aceste petiții nu pot fi considerate ca defăimătoare, chiar dacă nu corespund adevărului, în aceste cazuri fiind realizat un drept constituțional al cetățenilor, astfel că aceste mijloc de apărare nu se consideră ca răspândire a informației care nu corespunde realității, ca urmare nu lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a persanei și nu servește temei de compensare a prejudiciului moral.

În acest context, se constată a fi eronată reținerea de către instanța de apel ca temei de admitere a acțiunii că cele menționate în petiție nu s-au adeverit, în aceste categorii de dosare fiind irelevant faptul dacă petiția a fost satisfăcută sau nu. De altfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare într-un mod ambiguu au reținut și faptul că informațiile comunicate prin petiția cu nr. Col-166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, nu au avut un caracter izolat, întrucât au fost comunicate tuturor persoanelor care au luat cunoștință cu petiția și despre petiția dată au aflat inclusiv angajații întrepinderii și alți cetățeni ai r-nului Ungheni.

Or, la caz, petiția dată a fost adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM și nu a fost publicată, răspândită, folosită în discursuri publice și mediatizată prin surse de informare în masă (tv, radio, presă), în sensul prevăzut de art. 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 și art. 16 Cod civil, în vigoare la acel moment, de către Arteom Boev, fiind cert că prin semnarea și transmiterea petiției colective către organul ierarhic superior Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, Arteom Boev a urmărit intenția de verificare a legalității acțiunilor administrației.

Sub aspectul celor relatate, nu pot fi admise cerințele Oxanei Tataru cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, prin obligarea lui Arteom Boev să dezmintă informația defăimătoare care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională expusă de Arteom Boev în petiția nr. Col - 166/18 din 18 aprilie 2018 adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al RM, precum și încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, acestea urmând a fi respinse ca neîntemeiate, fapt ce dictează casarea atât a hotărârii primei instanței cât și deciziei instanței de apel. Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Arteom Boev, reprezentat de avocatul Vladilen Călugăreanu. Se casează integral decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Ungheni sediul central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oxanei Tataru împotriva lui Arteom Boev cu 8 privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre nouă prin care: Se respinge integral cererea de chemare în judecată a Oxanei Tataru împotriva lui Arteom Boev cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh Ala Cobăneanu 9