2rh-102/19 — incasarea prejudiciului material si moral

2rh-102/19 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2rh-102/19

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clevadî, V. Bogoroș)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (V. Macinskaia, V. Tataru, S. Novac, T. Chișca-

Doneva, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de Igor Calentiev și Irina Cocu,

reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Dacina,

Alexandra Șireaeva, Igor Calentiev și Irina Cocu împotriva Ministerului de Interne al

RM, Ministerului Finanțelor al RM cu privire la restituirea pagubelor,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 15 noiembrie 2002 Aurelia Dacina, Alexandra Șireaeva, Irina Cocu și Igor

Calentiev au depus cereri de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova solicitând restituirea

pagubelor cauzate са rezultat al xxxxx, de către colaboratorii Ministerului Afacerilor

Interne (Caracuian Sergiu și Bojenin Oleg), а fiului lui Calentiev Igor și а soțului

Irinei Cocu.

Prin încheierile din 02 decembrie 2002 a Curții de Apel a Republicii Moldova,

cererile de chemare în judecată depuse de Aurelia Dacina, Alexandra Șireaeva, Irina

Cocu și Igor Calentiev împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea

pagubelor au fost strămutate spre judecare la Judecătoria Centru, or. Chișinău.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2003 a Judecătoriei Centru, or. Chișinău au fost

conexate într-un proces cererile de chemare în judecată depuse de Aurelia Dacina,

Alexandra Șireaeva, Irina Cocu și Igor Calentiev împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea

pagubelor.

Prin hotărârea din 18 martie 2003 a Judecătoriei Centru, or. Chișinău s-a încasat

de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova prejudiciul material în

beneficiul Alexandrei Șireaeva – 3704 lei, Aureliei Dacina – 62760 de lei, Irinei Cocu

– 27340 de lei și lui Igor Calentiev – 56050 de lei; în rest acțiunile au fost respinse; au

fost respinse și acțiunile înaintate împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii

1

Moldova; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4489,62 de lei.

Prin decizia din 16 septembrie 2003 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Aurelia

Dacina, Alexandra Șireaeva, Irina Cocu și Igor Calentiev; a fost casată hotărârea din

18 martie 2003 a Judecătoriei Centru, or. Chișinău și remisă cauza la rejudecare în

aceiași instanță de judecată, în altă componență.

Prin hotărârea din 21 iunie 2004 a Judecătoriei Centru, or. Chișinău s-au admis

parțial acțiunile reclamanților; s-au încasat de la Caracuianu Sergiu și Bojenin Oleg, în

mod solidar, prejudiciul material în beneficiul Aureliei Dacina - 62760 de lei, Irinei

Cocu – 27343,50 de lei, Alexandrei Șireaeva – 3354 de lei și lui Igor Calentiev –

47190 de lei; în rest, acțiunile reclamanților au fost respinse; au fost respinse cerințele

Aureliei Dacina, Alexandrei Șireaeva, Irinei Cocu și ale lui Igor Calentiev înaintate

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea pagubelor; s-a încasat de la

Caracuianu Sergiu și Bojenin Oleg, în mod solidar, în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 4219,41 de lei.

Prin decizia din 05 octombrie 2004 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Irina Cocu, Aurelia Dacina, Alexandrei Șireaeva și Igor

Calentiev și a fost menținută hotărârea din 21 iunie 2004 a Judecătoriei Centru, or.

Chișinău.

Prin decizia din 22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Irina Cocu, Aurelia Dacina, Alexandrei Șireaeva și Igor

Calentiev; au fost casate decizia din 05 octombrie 2004 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 21 iunie 2004 a Judecătoriei Centru, or. Chișinău, cu dispunerea încetării

procesului.

La 16 august 2019 și ulterior la 04 octombrie 2019, Irina Cocu și Igor Calentiev,

reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu, au declarat revizuire împotriva deciziei din

22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei contestate, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că la data de 16 mai 2005, revizuenții

Igor Calentiev și Irina Cocu s-au adresat Curții Europene а Drepturilor Omului cu

сеrеrе prin саrе au pretins violarea articolului 6 paragraful 1 din Convenție, pe motiv

că prin adoptarea deciziei din 22 decembrie 2004, Curtea Supremă de Justiție а încălcat

dreptul lоr de ассеs la un tribunal, precum și s-a admis violarea articolului 1 Protocol

nr. 1, din motiv că au fost lipsiți de proprietatea lor din cauza refuzului Curții Supreme

de Justiție de а ехаmina acțiunea lor civilă privind rесuреrаrеа prejudiciului material și

moral. Prin hotărârea Curții Europene а Drepturilor Omului din 09 aprilie 2019 (cauza

Cocu și Calentiev împotriva Republicii Moldova), Curtea а constatat violarea

articolului 6 paragraful 1 din Соnvenție, acordând reclamaților a câte 3000 de euro cu

titlu de prejudiciu moral și 1260 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Revizuenții au menționat că din interpretarea articolului 449 lit. h) Cod de

procedură civilă rezultă cu certitudine сă pentru а putea declara revizuire în temeiul

prevederii date urmează а fi întrunite 2 condiții cumulative: Сurtеа Еurореаnă а

Drepturilor Omului să constate о încălcare а drepturilor sau libertăților fundamentale

ale revizuentului; dreptul sau libertatea fundamentală să poată fi remediată, cel puțin

parțial, prin anularea hotărârii а cărei revizuire se solicită.

Cu referire la prima condiție revizuenții au susținut că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului prin hotărârea pronunțată a constatat violarea art. 6 paragraful 1

2

din Соnvenție din perspectiva încălcării în privința revizuenților a dreptului de acces la

justiție. Curtea a considerat că reclamanții au fost lipsiți, în urma deciziei din 22

decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție, de orice posibilitate de recuperare a

prejudiciului cauzat, iar decizia de încetare a procesului nu a asigurat un raport

rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit de către

instanța supremă națională. În aceste condiții, declară că nu există niciun dubiu în

privința existenței unei hotărâri CtEDO care constată încălcarea dreptului la un proces

echitabil al revizuenților, respectiv statuarea Curții Europene cu privire la încălcarea

unui drept sau libertăți fundamentale ale omului, nu poate fi negată de instanța

competentă să se pronunțe asupra revizuirii, ori hotărârile și deciziile Curții Europene

sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Referitor la cea de-a doua condiție, revizuenții au reținut că prin decizia din 22

decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție nu s-a soluționat fondul cauzei, ci doar s-a

încetat procesul pe faptul că există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la

un litigiu între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri. În acest

sens, reclamanții au precizat că în fața Curții Europene reclamanții s-au plâns anume

pe faptul îngrădirii dreptului de acces la justiție. Conform jurisprudenței constante a

Curții, dreptul de acces la o instanță este afectat în însăși esența sa atunci există un

obstacol care împiedică justițiabilul să solicite soluționarea anume pe fond a litigiului

de către instanța competentă. În consecință, prin anularea deciziei date va fi redeschisă

procedura încetată, iar acțiunea reclamanților urmează să primească o soluție asupra

fondului cauzei, fiind astfel respectat dreptul de acces la justiție, implicit remediată

încălcarea constatată de Curtea Europeană.

Părțile revizuente au mai declarat că unul din aspectele fundamentale ale

preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca atunci

când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să

solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare

de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției,

dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu

este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată

doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios

(Josan v. Moldova, nr. 374З1/02, § 25; Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61;

Rуаbуkh v. Rusia, nr. 52854/99, § 52). Astfel, solicitarea remedierii încălcării

dreptului la un рrосеs echitabil, încălcare constatată prin hotărârea CtEDO în nici

într-un caz nu poate fi interpretată са un „apel camuflat” sau са „existența а două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune”. Din contra, aceasta constituie,

conform jurisprudenței CtEDO și а legislației naționale, un temei de revizuire а

hotărârii judecătorești irevocabile.

În conformitate cu art. 450 lit. f) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii sau deciziei Curții Europene a

Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă.

Din materialele cauzei se atestă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

emis hotărârea la 09 aprilie 2019, iar cererea de revizuire a fost depusă de Irina Cocu și

Igor Calentiev, reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu, la 16 august 2019, adică în

termenul legal de contestate.

3

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră cererea de revizuire urmează a fi admisă, rezultând din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de

revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Astfel, revizuenții Irina Cocu și Igor Calentiev, reprezentați de avocatul Nicolae

Frumosu, și-au întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. h) Cod de procedură

civilă, anexând la cererea de revizuire hotărârea din 09 aprilie 2019 a Curții Europene

a Drepturilor Omului, în cauza Cocu și Calentiev v. Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre,

fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Această normă de drept stabilește expres posibilitatea declarării revizuirii în

situația când Curtea Europeană constată o încălcare a drepturilor protejate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, iar

această încălcare poate fi remediată prin anularea hotărârii revizuite.

În acest context, revizuenții au menționat că în hotărârea din 09 aprilie 2019 a

Curții Europene a Drepturilor Omului s-a indicat cert prin ce act s-a produs lezarea

drepturilor revizuenților, iar unicul remediu național în această privință este

desființarea acestui act judecătoresc național, care a fost emis cu violarea drepturilor și

garanțiilor consfințite prin Convenție și menținerea actelor judecătorești adoptate de

instanțelor inferioare.

Din hotărârea din 09 aprilie 2019 a Curții Europene a Drepturilor Omului

rezultă că în cauza Cocu și Calentiev v. Republicii Moldova a avut loc încălcarea art. 6

taxă care poate fi percepută, cu titlu de prejudiciu moral și 1260 de euro, în comun, cu

titlu de costuri și cheltuieli, sume ce urmează a fi convertite în lei moldovenești la rata

aplicabilă la data transferului în termen de trei luni.

Drept urmare, având la bază hotărârea din 09 aprilie 2019 a Curții Europene a

Drepturilor Omului, Irina Cocu și Igor Calentiev, reprezentați de avocatul Nicolae

Frumosu, prin prezenta cerere de revizuire, au solicitat solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei din 22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Din perspectiva celor expuse și rezultate din hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului pronunțate în cauza Cocu și Calentiev v. Republicii Moldova,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că în speța dată este justificată reexaminarea cauzei, deoarece art.

449 lit. h) Cod de procedură civilă, prevede expres posibilitatea remedierii încălcării

4

drepturilor sau libertăților fundamentale stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului prin hotărârea din 09 aprilie 2019. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a concluzionat că prin încetarea procesului Curtea Supremă de Justiție nu a dat

explicații în ceea ce privește identitatea părților de obiect și de cauză cu acțiunile civile

intentate în fața instanțelor penale, precum și nici nu a efectuat o apreciere nici sumelor

alocate în dreptul penal de către Curtea de Apel a Republicii Moldova pentru

prejudiciile materiale, nici competenței de a exercita un recurs în cadrul procedurii

civile în vederea obținerii îndemnizațiilor pentru alte prejudicii.

Totodată, Curtea Europeană a considerat că reclamanții au fost privați de orice

posibilitate de a beneficia de restul sumelor solicitate în calitate de prejudiciu material

ca urmare a refuzului Curții Supreme de Justiție ca acțiunile lor civile să fie examinate

în cadrul unei proceduri de fond în fața instanțelor civile. De asemenea, Curtea a

constatat că reclamanții nu au fost obligați să epuizeze căile de recurs penale

disponibile, întrucât ei dispuneau de un recurs accesibil și eficient în față instanțelor de

judecată.

Într-un final, Curtea a constatat că prin decizia de încetare a procesului, Curtea

Supremă de Justiție a vrut să mențină un raport de proporționalitate rezonabil între

mijloacele utilizate și obiectivul vizat, fapt ce a dus la violarea articolului 6 § 1 din

Convenție.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că o hotărâre judecătorească în care

se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei, garantate de Constituție

și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare

consecințele astfel încât să restabilească atât cât e posibil situația existentă înaintea

încălcării.

În conformitate cu art. 453 alin. (6) Cod de procedură civilă, în cazul în care o

hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite,

după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare.

Astfel fiind, în situația reținută, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide oportunitatea reexaminării

cauzei în ordine de recurs întru verificarea în detaliu a pretențiilor formulate de către

Irina Cocu și Igor Calentiev prin prisma probelor administrate, dând apreciere acestora

în coroborare cu prevederile legislației naționale, cât și celei internaționale.

Din considerentele menționate și prin prisma art. 6 § 1 a Convenției, art. 449 lit.

h) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire

depusă de Irina Cocu și Igor Calentiev, reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu, de a

casa decizia din 22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție și de a reține în Curtea

Supremă de Justiție, prezenta cauză civilă, pentru rejudecarea recursului declarat de

Irina Cocu și Igor Calentiev împotriva deciziei din 05 octombrie 2004 a Curții de Apel

Chișinău.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că redeschiderea procedurilor la nivel intern și

remedierea încălcările comise în drepturile fundamentale ale omului, poate avea loc

doar în privința persoanei a cărei drepturi se pretind a fi încălcate.

În conformitate cu art. art. 453 alin. (1) lit. b), 453 alin. (6) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

5

Se admite cererea de revizuire depusă de Igor Calentiev și Irina Cocu,

reprezentați de avocatul Nicolae Frumosu.

Se casează decizia din 22 decembrie 2004 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Dacina, Alexandra

Șireaeva, Igor Calentiev și Irina Cocu împotriva Ministerului de Interne al RM,

Ministerului Finanțelor al RM cu privire la restituirea pagubelor și se reține în Curtea

Supremă de Justiție, prezenta cauză civilă, pentru rejudecarea recursului declarat de

Irina Cocu și Igor Calentiev împotriva deciziei din 05 octombrie 2004 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

6