3ra-945/19 — constatarea faptului lezării dreptului la primirea informației oficiale și obligarea examinării cererii prealabile

Dosarul nr. 3ra-945/19 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: D. Fujenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă) ÎNCHEIERE 04 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Andrei Șurîghin, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Șurîghin împotriva șefului Oficiului Poștal Cahul 3905, Tamara Zaporojenco, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea faptului lezării dreptului la primirea informației oficiale prin neexaminarea cererii și obligarea examinării cererii, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de către Andrei Șurîghin și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și încheierea din 19 octombrie 2016 Judecătoriei Cahul, c o n s t a t ă: La data de 22 iulie 2015, Andrei Șurîghin a depus cerere de chemare în judecată împotriva șefului Oficiului Poștal Cahul 3905, Tamara Zaporojenco cu privire la constatarea faptului lezării dreptului la primirea informației oficiale prin neexaminarea cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 24 iunie 2015, a expediat în adresa șefului Oficiului Poștal Cahul 3905 o cerere, prin care a solicitat eliberarea informației oficiale despre motivele nerecepționării de către Valeriu Maftei a plicului nr. 46029, la care nu a primit răspuns în termenele stabilite de Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. A solicitat constatarea faptului lezării dreptului la primirea informației oficiale prin neexaminarea cererii din 24 iunie 2015 și obligarea pârâtului să examineze cererea din 24 iunie 2015. Prin încheierea din 19 octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu ÎS „Poșta Moldovei”.

1 Prin hotărârea din 19 iunie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea depusă de către Andrei Șurîghin a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de către Andrei Șurîghin și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și încheierea din 19 octombrie 2016 Judecătoriei Cahul. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Tamara Zaporojenco nu poate avea calitatea de pârât în prezenta cauză, motiv din care acțiunea a fost respinsă. Astfel, conform art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cererea de chemare în judecată poate fi formulată și împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în cazul în care se solicită despăgubiri.

La caz însă, deși în cadrul examinării cauzei în prima instanță Andrei Șurîghin a depus o cerere prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 300 de lei, ulterior în ședința de judecată în mod verbal a renunțat la această cerință, fapt menționat în procesul-verbal al ședinței de judecată. La data de 16 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Șurîghin a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei Curții de Apel Cahul, care i-a comunicată la 05 februarie 2019. A indicat că prima instanță corect a constatat că șeful Oficiului Poștal Cahul, Tamara Zaporojenco putea fi atrasă doar în calitate de copârât, iar pârâtul în cauza dată este ÎS „Poșta Moldovei”, însă instanțele ierarhic inferioare intenționat au omis să indice acest fapt. Or, Tamara Zaporojenco nu poate fi implicată în proces separat, deoarece activează în cadrul ÎS „Poșta Moldovei”, care de fapt este și pârât în cauza dată. Recurentul a menționat că în cadrul examinării cauzei, prima instanță a atras în proces ÎS „Poșta Moldovei” în calitate de intervenient accesoriu și nu în calitate de pârât, Judecătoria Cahul, sediul Central acordând incorect calitatea ÎS „Poșta Moldovei” în prezentul proces.

La data de 09 iulie 2017, șeful Oficiului Poștal Cahul, Tamara Zaporojenco a depus referință, solicitând declararea recursului inadmisibil. La data de 24 iulie 2017 și ÎS „Poșta Moldovei” a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de 2 contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. Prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă stipulează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din materialele cauzei rezultă că, decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost expediată în adresa lui Andrei Șurîghin la data de 25 ianuarie 2019, conform scrisorii de însoțire anexate la dosar (f.d. 45, volumul II). La 09 aprilie 2019, Andrei Șurîghin a depus la Curtea de Apel Cahul cerere de recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 (f.d. 52-55, volumul II). Prin scrisoarea nr. 1132 din 12 aprilie 2019, Curtea de Apel Cahul i-a restituit lui Andrei Șurîghin cererea de recurs împreună cu documentele anexate în temeiul prevederilor art. 436 alin. (2) din Codul de procedură civilă, din motivul că recursul urma a fi depus la Curtea Supremă de Justiție (f.d.

51 verso, volumul II). La 16 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 59, volumul II), Andrei Șurîghin a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În cererea de recurs, Andrei Șurîghin a indicat expres că a recepționat decizia motivată a Curții de Apel Cahul la data de 05 februarie 2019 (f.d. 50, volumul II).

Reieșind din circumstanțele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost depus de către Andrei Șurîghin după expirarea termenului stabilit la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, termenul de 2 luni de contestare a deciziei a expirat la 05 aprilie 2019, pe când cererea de recurs a fost depusă la 16 aprilie 2019. Deci, se atestă cu certitudine că prezentul recurs a fost depus de către Andrei Șurîghin în afara termenului legal, ceea ce condiționează declararea recursului ca fiind inadmisibil.

3 Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor înserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Pe cale de consecință, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea pronunțată în cauza Ponomaryov versus Ucraina (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008), în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare reprezintă o decizie, care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Andrei Șurîghin, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Andrei Șurîghin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 4