3ra-977/19 — anularea autorizatiei de construire si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea autorizatiei de construire si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursurilor
3ra-977/19 — anularea autorizatiei de construire si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-977/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: D. Sîrbu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
4 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul municipal Chișinău,
Societatea Comercială „Interfon-Lux” Societate cu Răspundere Limitată și Societatea
cu Răspundere Limitată „Reconscivil”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Tripav” împotriva Primăriei municipiului
Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Societatea
Comercialeă „Interfon-Lux” Societate cu Răspundere Limitată și Societatea cu
Răspundere Limitată „Reconscivil” cu privire la anularea autorizației de construire și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost
admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Tripav”, a fost casată
hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă
o hotărâre nouă,
constată:
La 19 februarie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Tripav” (în continuare
SRL „Tripav”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului
Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii, Societatea
Comercială „Interfon-Lux” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC
„Interfon-Lux” SRL) și Societatea cu Răspundere Limitată „Reconscivil” (în
continuare „Reconscivil” SRL) cu privire la anularea autorizației de construire și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, compania „Tripav” este proprietarul imobilului
cu nr. cadastral 0100514.457.01 și a terenului pentru construcții cu nr. cadastral
0100514.457, amplasate în mun. Chișinău, str. Alba Iulia 6/3.
A susținut că, la 6 decembrie 2017, SRL „Tripav”a recepționat copia autorizației
de construire nr. 466-c/17 din 24 octombrie 2017, expediată de „Reconscivil” SRL.
Astfel, societății i-a fost adus la cunoștință că Primăria mun. Chișinău a autorizat
executarea lucrărilor de construire a unui bloc de locuințe cu obiective de menire
1
social-culturală și comercială la parter și parcare subterană în limitele terenului privat
cu nr. cadastral 0100514015, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Alba Iulia 6/4.
A precizat, că „Reconscivil” SRL intenționează să execute lucrări de excavare si
de construcție a blocului de Consiliului municipal Chișinău locuit cu multe etaje, lângă
fundamentul imobilului ce aparține reclamantei, ceea ce poate genera surparea și
respectiv pune sub amenințare viața și siguranța angajaților și clienților societății.
La fel, a semnalat că SRL „Tripav” pentru petrecerea lucrărilor respective nu a
dat acord și că autorizația de construire nr. 466-c/17 din 24 octombrie 2017 a fost
eliberată contrar deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.6/4 din 18 iulie 2017 „cu
privire la unele limitări la executarea lucrărilor de construcție”.
In opinia reclamantei, lucrările de construcție sunt ilegale și reprezintă pericol
pentru integritatea SRL „Tripav”.
A mai declarat, că la 29 ianuarie 2018 a recepționat răspunsul eliberat de Primăria
și Consiliul municipal Chișinău din 25 ianuarie 2018, prin care i-a fost comunicat că
cererile prealabile din 3 ianuarie 2018 și 4 ianuarie 2018 sunt respinse, ca fiind depuse
tardiv.
Reclamanta SRL „Tripav” a solicitat, anularea autorizației de construire nr. 466-
c/17 din 24 octombrie 2017 emisă de Primăria municipiului Chișinău, Consiliul
municipal Chișinău , și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 16 noiembrie 2018, SRL „Tripav” a depus cerere de chemare în judecată
concretizată prin care a schimbat calitatea procesuală a pârâților „Reconscivil” SRL și
SC „Interfon-Lux” SRL, în intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Tripav” cu privire la anularea
autorizației de construire emisă de Primăria municipiului Chișinău, Consiliul
municipal Chișinău nr. 466-c/17 din 24 octombrie 2017 și compensarea cheltuielilor
de judecată a fost respinsă, ca nefondată.
Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat
de SRL „Tripav” a fost casată hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă. A fost anulată autorizația de construire
emisă de Primăria municipiului Chișinău, nr. 466-c/17 din 24 octombrie 2017, prin
care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a unui bloc de locuințe cu obiective
de menire social-culturală și comercială la parter și parcare auto-subterană în limitele
terenului privat cu nr. cadastral 0100514015 amplasat în mun. Chișinău, sect. Buiucani,
str. Alba Iulia 6/4, ca ilegală.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Primăria municipiului Chișinău
a eliberarat autorizația de construire nr. 466-c/17 din 24 octombrie 2017, conform
certificatului de urbanism pentru proiectare nr.827/11 din 3 octombrie 2011. Potrivit
certificatului dat, termenul de valabilitate a acestuia are 12 luni, însă, la cererea
titularului, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare poate
fi prelungit o singură dată, pe un termen de pînă la 12 luni.
Astfel, instanța de apel a conchis că certificatul de urbanism pentru proiectare
nr.827/11 din 3 octombrie 2011, eliberat la solicitarea SA „Maib Leasing” a expirat la
4 octombrie 2012.
Prin urmare, instanța de apel a punctat că autorizația de construire nr. 466-c/17
din 24 octombrie 2017 a fost eliberată în lipsa certificatului de urbanism pentru
proiectare valabil, ceea ce contravine normelor de drept.
2
A susținut că, beneficiarul certificatului de urbanism a fost SA „Maib Leasing”
însă, autorizația de construire din 6 august 2012 cu nr. 465 a fost eliberată pe numele
SC „Interfon-Lux” SRL.
Instanța de apel a subliniat că, pornind de la faptul că, obiectivul pentru care s-a
solicitat eliberarea autorizației de construire urmează a fi amplasat în zona
restricționată, iar careva date ce ar confirma faptul începerii lucrărilor de construcție nu
se regăsesc, la eliberarea certificatului de urbanism urma a fi luată în considerare și
decizia Consiliului municipal Chișinău nr.6/4 din 18 iulie 2017.
La 21 iunie 2019, Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău
au depus recurs împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
au solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii instanței de fond.
În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată.
Sub acest aspect, recurenții au remarcat că, certificatul de urbanism pentru
proiectare și autorizația de construire se elaborează și se eliberează de catre Primăria
municipiului Chișinau în condițiile prevăzute de Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 „privind
autorizarea executării lucrărilor de construcție”.
Au susținut că, conform autorizației de construire nr. 466-c/17 din
24 octombrie 2017, eliberată SC „Interfon-Lux” SRL și „Reconscivil” SRL, a fost
autorizată construirea unui bloc de locuințe cu obiective de menire social-culturală și
comercială la parter și parcare auto subterană, în limitele terenului privat cu nr.
cadastral 0100514015.
Recurenții au mai precizat că, SC „Interfon-Lux” SRL i-a fost eliberată autorizația
de construcție, nr. 465 din 6 august 2012, în baza certificatului de urbanism pentru
proiectare nr.827/11 din 3 octombrie 2011, contractului de vânzare-cumpărare a
terenuluinr.4889 din 4 octombrie 2011 și proiectului de execuție nr.01/12, elaborat de
ATM „Mahitrav” SRL.
Însă, având în vedere petițiile din partea locatarilor blocurilor locative din str.
Alba Iulia 2, 4, 6, prin dispoziția viceprimarului municipiului Chișinau, nr. 555-d din
15 iulie 2013, au fost sistate lucrările și valabilitatea autorizației de construire. Prin
urmare, dispoziția dată a fost anulată în temeiul hotărârilor instanțelor judecătorești.
Deoarece, autorizația de construcție nr. 465 din 6 august 2012 a expirat, a fost
eliberată o nouă autorizație cu nr.466-c/17 din 24 octombrie 2017.
Recurenții au specificat, că documentația de urbanism necesară eliberării actelor
administrative contestate, solicitate de „Reconscivil” SRL este avizată favorabil în
modul stabilit de organele abilitate cu funcția de control în domeniul construcțiilor.
Astfel, anumite atingeri drepturilor reclamantului nu sunt aduse.
Ulterior, la 24 iunie 2019 și respectiv la 4 iulie 2019, SC „Interfon-Lux” SRL a
depus recurs împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a
solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,
deoarece instanța de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept material și
procedural și a apreciat superficial probele administrate.
3
Astfel, a reținut că, eliberarea autorizației de construire nr. 466-c/17 din
24 octombrie 2017, conform datelor din autorizație, a avut loc în baza certificatului de
urbanism pentru proiectare nr. 827/11 din 3 poctombrie 2011 și documentației de
proiect recoordonate la 23 mai 2017, (iar scrisoarea la care se referă instanța de apel în
decizia sa și care era pusă la baza concluziilor șresite este din 5 iunie 2017, deci
emitentul Primăria mun. Chișinău, a solicitat de la întreprindere actele care le avea și
care le-a recoordonat, fără nici o necesitate și prevedere legală), aceeași autorizație,
conține informația că documentația de proiect a fost elaborată de ATM „Mahitrav”
SRL, proiect nr. 01/12, exact același ca și în autorizație de construire nr. 465 din
6 august 2012.
Recurenta a manționat că instanța de apel a pus la baza deciziei sale acțiunile
ilegale a Primăriei mun. Chișinău, care tergiversează executarea hotărârii irevocabile
din 1 octombrie 2014.
Prin urmare a considerat că, instanța a ajuns la o concluzie greșită, că pentru
eliberarea autorizației de construire urma a fi eliberat un certificat de urbanism pentru
proiectare nou și în rezultat, incorect nu a aplicat prevederile legii nr. 163 privind
autorizarea lucrărilor de construcție din 09.07.2010.
Recurenta a accentuat că, SRL „Tripav” știa încă din anul 2011 despre construcția
blocului din str Alba Iulia, 6/4, până la procurarea acestui teren de SC „Interfon-Lux”
SRL, având relații cu beneficiarul certificatului de urbanism nr. 827/11 din
3 octombrie 2011 SA „Maib Leasing”, plus la aceasta protestele la șantier precum și
însuși construcția blocului erau mult discutate în public, sunt fapte unanim cunoscute.
La 24 iunie 2019, „Reconscivil” SRL a depus recurs împotriva deciziei din
22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat, admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată.
A menționat că, instanța de apel incorect a constatat faptul că, autorizația de
construire a fost eliberată în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare valabil,
făcând referire la faptul că, acesta a expirat la 4 octombrie 2012.
Reclamanta a susținut că, la 3 octombrie 2011 Primăria municipiului Chișinău a
eliberat SA „Maib Leasing” certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 827/11,
conform căruia a certificat elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui
bloc de locuit cu obiective de menire social-culturală și comercială la parter și parcare
auto subterană, în limitele terenului privat din mun. Chișinău, str. Alba Iulia 6 /4.
In temeiul cererii SC „Interfon-Lux” SRL, Primăria mun. Chișinău a eliberat
autorizația de construire cu nr. 465 din 6 august 2012, prin care a autorizat executarea
lucrărilor de construire a unui bloc de locuit cu obiective de menire social-culturală și
comercială la parter și parcare auto subterană, în limitele terenului privat din mun.
Chișinău, str. Alba Iulia 6/4.
Însă, în temeiul dispoziției Primăriei mun. Chișinău cu nr. 555-d din 15 iulie 2013,
au fost sistate lucrările de construcție și valabilității autorizației de construire nr. 465
din 6 august 2012.
A precizat că, societatea și Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat au
inițiat un proces judiciar, care în temeiul hotărârii, devenite irevocabile, a fost anulată
dispoziția Primăriei privind sistarea lucrările d e construcție și valabilității autorizației
4
de construire nr. 465 din 6 august 2012, dar, în acest timp a expirat și termenul de
valabilitate a autorizației de construire. La 24 octombrie 2017, Primăria mun. Chișinău
la cererea SC „Interfon-Lux” SRL și „Reconscivil” SRL S.R.L. a eliberat autorizația
de construire cu nr. 466-c/17.
Astfel, recurenta a considerat că autorizația de construcție a fost emisă în strictă
conformitate cu legislația în vigoare.
La 20 septembrie 2019, Primăria municipiului Chișinău a depus cerere prin care
a solicitat, încetarea procedurii de recurs în legătură cu retragerea recursului depus la
21 iunie 2019 împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, invocând
drept temei prevederile art. 443 Cod de procedură civilă. (f.d. 203 vol.II)
Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a dispus
încetarea procedurii în recurs intentată la cererea de recurs depusă de Primăria
municipiului Chișinău împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
în legătură cu retragerea recursului.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat
în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului
cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de recurs
menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a
Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod administrativ
al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile
instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Decizia instanței de apel din 22 mai 2019 (f.d. 73-74, 75-90 vol.II), a fost
recepționată de Consiliul municipal Chișinău, SC „Interfon-Lux” SRL la 12 iunie 2019
(f.d. 92, 93, 94 vol.II), însă confirmare privind recepționarea acesteia de SRL
„Reconscivil” la materialele dosarului lipsește.
5
Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții, s-au conformat prevederilor
legale și au depus recursurile în termen. (f.d.95-97,100-101, 104-108, 130-133)
Examinând temeiurile recursurilor depuse de Consiliul municipal Chișinău, SC
„Interfon-Lux” SRL și SRL „Reconscivil” în raport cu materialele cauzei civile,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de CNAS nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432.
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din
Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
6
În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din
recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile
depuse de Consiliul municipal Chișinău, SC „Interfon-Lux” SRL și SRL
„Reconscivil”.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și
art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursurile depuse de Consiliul municipal Chișinău, SC „Interfon-Lux” SRL și
SRL „Reconscivil”, se declară inadmisibile.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
7