3rh-42/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-42/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: M. Pitic, Iu. Bejenaru, N. Craiu)

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Ilia Donica,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ilia Donica împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care

recursul depus de către Ilia Donica a fost declarat inadmisibil,

constată:

La data de 08 februarie 2018, Ilia Donica a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 26 decembrie 2017,

conform art. 31 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie

1998, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chișinău

cerere de pensionare anticipată, anexând toate actele necesare, în special copia

carnetului de muncă, diploma de studii, livretul militar, buletinul de identitate și

brevetul „Gloria Muncii”.

A susținut că cererea de stabilire anticipată a pensiei pentru limită de vârstă a

fost depusă în temeiul art. 151 din Legea privind sistemul public de pensii, introdus

prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 01 ianuarie 2017.

La data de 29 decembrie 2017 a recepționat răspunsul CTAS Botanica nr.

X.01/09-8729 din 28 decembrie 2017, prin care i s-a comunicat că potrivit art. 151

alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii, asiguratul care a realizat stagiul

complet de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) poate solicita stabilirea anticipată a

pensiei pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard

de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și femei. Astfel, în cazul lui dreptul la pensie

anticipată apare începând cu data de 01 august 2018 la atingerea vârstei de 60 de ani.

1

Ilia Donica a invocat că la 05 ianuarie 2018, conform art. 40 alin. (1) din Legea

nr. 156 din 14 octombrie 1998, a contestat la Casa Națională de Asigurări Sociale

refuzul în stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă. La 25 ianuarie 2018,

Casa Națională de Asigurări Sociale a respins contestația din aceleași motive.

Consideră că decizia CNAS nr. D-31/18 din 25 ianuarie 2018 este neîntemeiată,

în condițiile în care la data depunerii cererii de pensioare - 26 decembrie 2017, a atins

vârsta de 59 ani 4 luni și 25 de zile și conform art. 41 din Legea privind sistemul public

de pensii, vârsta standard de pensionare pentru anul 2017 este 62 ani și 4 luni.

Totodată, la data de 26 decembrie 2017 stagiul personal de cotizare înregistrat era de

37 de ani.

Astfel, sunt întrunite condițiile pentru obținerea pensiei anticipate pentru limită

de vârstă prevăzute de art. 151 din Legea privind sistemul public de pensii și anume,

stagiul de cotizare și vârsta standard de pensionare.

A afirmat că pârâta a interpretat eronat prevederile art. 151 din Legea privind

sistemul public de pensii, în special termenul de vârstă standard de pensionare „de 63

de ani”, or, art. 41 alin. (1) din aceeași Lege prevede expres că vârsta standard de

pensionare de 63 de ani pentru bărbați se stabilește începând cu 01 iulie 2019, iar în

anul 2017 vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 62 ani 4 luni.

Reclamantul a notat că art. 41 alin. (1) este o normă specială și în cazul existenței

unul conflict între două norme, norma specială se aplică prioritar, care în speță vine să

completeze prevederile art. 151 din Legea privind sistemul public de pensii, prin

instituirea intrării în vigoare a vârstei standard de pensionare începând cu 01 iulie

2019.

A solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-31/18

din 25 ianuarie 2018 privind refuzul stabilirii anticipate a pensiei pentru limită de

vârstă, cu obligarea pârâtei să accepte cererea privind acordarea pensiei anticipate

pentru limită de vârstă.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de către Ilia Donica a fost admisă integral și a fost recunoscută ca

fiind neîntemeiată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-31/18 din 25

ianuarie 2018, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i acorde lui Ilia

Donica pensia anticipată pentru limită de vârstă conform art. 151 din Legea privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 21 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care

acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de către Ilia Donica a fost declarat inadmisibil.

La data de 04 septembrie 2019 Ilia Donica a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea

încheierii din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție și deciziei din 24 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 21 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, după emiterea încheierii din 29

mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, i-au devenit cunoscute fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior și anume, nicio cerere de

2

apel nemotivată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale nu este înregistrată

în registrul de depunere a cererilor a primei instanțe și nu este inclusă în fișa de

evidență a dosarului. În acest sens, s-a adresat la Casa Națională de Asigurări Sociale

cu solicitarea de a-i fi eliberate cererile de apel nemotivate, însă a primit refuz,

intimata motivând că toate cererile se păstrează în dosar.

A invocat că luând cunoștință de materialele cauzei, a depistat că au fost depuse

două cereri de apel nemotivate de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la 04

iulie 2018 și 24 iulie 2018.

Consideră că intimata Casa Națională de Asigurări Sociale a omis termenul de

declarare a apelului, care de fapt a fost depus abia la 24 iulie 2018 și nu la 04 iulie

2018.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă,

art.169–171.

La caz, se constată că procedura administrativă a fost inițiată până la 01 aprilie

2019 și respectiv, se vor aplica dispozițiile legale anterioare intrării în vigoare a

Codului administrativ, care reglementează revizuirea hotărârilor instanțelor

judecătorești și anume, prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea

de revizuire, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești

aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri,

3

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

stabilesc că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile

irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele

prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții

Supreme de Justiție, recursul depus de către Ilia Donica a fost declarat inadmisibil,

deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu

prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nicio referire cu privire la

fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă

denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost

depusă în termenele prevăzute la art. 450 din Codul de procedură civilă sau a fost

depusă de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când

nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art. 451 alin. (1) și (3) din

Codul de procedură civilă. Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de

revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care

revizuirea este depusă împotriva unui act care nu se supune revizuirii.

Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile

de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270, 446, 453 alin.

(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ilia

Donica împotriva încheierii din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ilia

Donica împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5