2rh-116/19 — dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune

Dosarul nr. 2rh-116/2019

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. M. Macar)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, V. Burduh, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Ion Mitru, reprezentat de avocatul

Lilian Osoianu,

la cererea depusă de Ion Mitru, persoană interesată Inspectoratul Fiscal de Stat

Hîncești cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune,

împotriva încheierii din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 04 august 2017, Ion Mitru, persoană interesată Inspectoratul Fiscal de Stat

Hîncești a depus cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În motivarea acțiunii Ion Mitru a relatat că la XXXXX a decedat bunelul său,

Constantin Isachi, iar la XXXXX și bunica sa, Maria Isachi, fapt confirmat prin

certificatele de deces eliberate de Primăria Cotul Morii, r-nul Hîncești în data de 08

decembrie 2011 și respectiv în data de 14 decembrie 2011.

Petiționarul a menționat că după decesul buneilor, mama sa, care era unica

moștenitoare, a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral formată din casă și

terenuri pe care la folosit și administrat, astfel acceptând tacit moștenirea.

La fel, a relevat că la XXXXX a decedat mama sa, iar din această dată el a

intrat în posesiunea patrimoniului succesoral și a acceptat tacit moștenirea, așa cum

un testament în acest sens nu a fost scris, iar alții copii cu excepția sa nu sunt.

A precizat că la 19 aprilie 2011 la notar s-a deschis succesiunea unde i s-a

eliberat certificat de moștenitor legal a terenurilor cu nr. cadastral XXXXX - 0,2081

ha, nr. cadastral XXXXX - 0,5429 ha și nr. cadastral XXXXX - 0,3369 ha.

Tot aici, a accentuat că a acceptat moștenirea prin prisma faptului că s-a

comportat ca stăpân și proprietar al averii succesorale. Însă, deși prin acțiunile sale

a acceptat în mod tacit moștenirea, notarul a refuzat să-i elibereze certificat de

moștenire asupra terenurilor agricole cu nr. cadastral XXXXX - 0,7512 ha; nr.

cadastral XXXXX - 0,3448 ha; nr. cadastral XXXXX - 0,1385 ha; nr. cadastral

XXXXX - 0,7516 ha; nr. cadastral XXXXX - 0,3448 ha; nr. cadastral XXXXX -

0,1385 ha, din motiv că a expirat termenul de acceptare a succesiunii.

1

Petiționarul a susținut că a suportat cheltuielile de înmormântare atât a buneilor

cât și a părinților săi, iar terenurile agricole enunțate au fost și sunt prelucrate de el

de aproximativ 20 de ani, pentru care a achitat impozitele până la momentul actual,

motiv din care consideră că instanța de judecată urmează să admite solicitarea

privind constatarea faptei de acceptare a succesiunii asupra terenurilor agricole

sus-indicate în baza dispozițiilor art.332 Cod civil.

La 04 decembrie 2017, Ion Mitru a depus cerere de concretizare a pretențiilor

prin care a solicitat aplicarea măsurilor indicate în cererea privind dobândirea

dreptului de proprietate prin uzucapiune conform art. 330, 332 Cod civil.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Ion Mitru, persoană interesată

IFS Hîncești privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

La 30 ianuarie 2018, Ion Mitru a declarat apel împotriva hotărârii instanței de

fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din

17 ianuarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de Ion Mitru cu casarea hotărârii din 17 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre sub formă de

încheiere de scoatere de pe rol a cererii depuse de Ion Mitru privind dobândirea

dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că hotărârea instanței de

fond este neîntemeiată și adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept

procedural. Or, prin concretizarea acțiunii, reclamantul/apelant a solicitat

dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, care se judecă în procedură

contencioasă generală și nu face parte din lista cauzelor care se judecă în procedură

specială, enumerate exhaustiv de lege.

La caz, având în vedere că dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune

urmează a fi examinată în procedură de contencios general, cu respectarea dreptului

la un proces echitabil, una din garanțiile căruia constituie și dreptul la apărare a

participanților la proces, nu a fost introdus pârâtul acțiunii împotriva căruia se

îndreaptă pretenția de dobândire a dreptului de proprietate, astfel încât, ultimul nu a

dispus de posibilitatea de a-și apăra drepturile și interesele legitime în proces, motiv

din care Colegiul a ajuns la concluzia de a admite apelul, cu casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri sub formă de încheiere prin care se scoate de

pe rol cererea înaintată de Mitru Ion privind dobândirea dreptului de proprietate prin

uzucapiune.

La 18 martie 2019, Ion Mitru, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Ion Mitru, reprezentat de avocatul Lilian Osoian,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Pentru a soluționa astfel, instanța de recurs, prin prisma art. 75, 80-81 din Codul

de procedură civilă, art. 60 al Legii cu privire la avocatură și Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova, a considerat recursul ca inadmisibil, ca fiind depus de o

persoană care nu este împuternicită, în cazul în care la actele cauzei a fost prezentată

2

doar copia mandatului avocatului seria MA nr. 0992970 (f.d. 81-82), fără a fi anexat

la actele cauzei și versoul mandatului avocatului seria MA nr. 0992970.

La 26 iulie 2019, Ion Mitru, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, a depus

cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea încheierii din 03 iulie 2019 a Curții

Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a indicat încheierea instanței de recurs este

neîntemeiată deoarece, la materialele cauzei a fost anexată o copie a mandatului

avocatului seria MA nr. 0992970 din 23 aprilie 2018, în baza căruia avocatul Lilian

Osoian a participat și a pledat în fața instanței de apel și pe versoul mandatului a fost

specificat dreptul avocatului de a depune recurs.

Verificând încheierea supusă revizuirii în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă pentru motivele ce se succed.

În conformitate cu prevederile art. (3) din Codul de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă, care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă.

Astfel, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a

stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 446, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de

încetare a procesului conform art. 265, lit. c) și d) precum și cele prin care se respinge

acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința

acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a

revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Materialele dosarului atestă că prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții

Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat Ion Mitru,

reprezentat de avocatul Lilian Osoian, împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, încheierea din 03 iulie 20190 a Curții Supreme de Justiție nu se

supune revizuirii, ori prin încheierea, a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs

nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar existența temeiurilor de

admisibilitate a recursului.

Astfel fiind, Curtea Supremă de Justiție nu este competentă de a examina

cererea de revizuire formulată de Ion Mitru, reprezentat de avocatul Lilian Osoian,

3

împotriva încheierii din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiției, ori aceasta nu se

supune revizuirii.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Instanța reține că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță

de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă. Totuși, această dispoziție legală, dar și practica judiciară stabilesc

că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă

în temeiurile și termenele prevăzute la art. 449-450 din Codul de procedură civilă

sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă când nu sunt respectate condițiile

de formă din art. 451, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă sau nu este depusă

la instanța competentă. Mai nou, urmând logica sus - enunțată, instanța de revizuire

poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este

depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Reieșind din cele expuse Colegiul consideră necesar a declara cererea de

revizuire depusă de Ion Mitru, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446, alin. (2), art. 453, alin. (1), lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Mitru,

reprezentat de avocatul Lilian Osoianu, împotriva încheierii din 03 iulie 2019 a

Curții Supreme de Justiție, la cererea depusă de Ion Mitru, persoană interesată

Inspectoratul Fiscal de Stat Hîncești cu privire la dobândirea dreptului de proprietate

prin uzucapiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4