2ra-1241/19 — dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune

Dosarul nr. 2ra-1241/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. M. Macar)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Mitru reprezentat de

avocatul Lilian Osoian,

în cauza civilă, la cererea depusă de Ion Mitru, persoană interesată Inspectoratul

Fiscal de Stat Hîncești cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin

uzucapiune,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Ion Mitru și s-a casat hotărârea din 17 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 04 august 2017, Ion Mitru, persoană interesată Inspectoratul Fiscal de Stat

Hîncești a depus cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În motivarea acțiunii, Ion Mitru a relatat că, la 19 noiembrie 1997 a decedat

bunelul său Constantin Isachi, iar la 30 noiembrie 1996 și bunica sa Maria Isachi,

fapt confirmat prin certificatele de deces eliberate de Primăria Cotul Morii,

r-nul. Hîncești la data de 08 decembrie 2011 și respectiv 14 decembrie 2011.

Petiționarul a menționat că după decesul buneilor, mama sa, care era unica

moștenitoare, a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral formată din casă și

terenuri pe care la folosit și administrat, astfel acceptând tacit moștenirea.

La fel, a relevat că, la 04 aprilie 2009 a decedat mama sa, iar din această dată

el a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral și a acceptat tacit moștenirea, așa

cum un testament în acest sens nu a fost scris, iar alții copii cu excepția sa nu sunt.

A precizat că la 19 aprilie 2011 la notar s-a deschis succesiunea unde i s-a

eliberat certificat de moștenitor legal a terenurilor cu nr.cad.XXXXXX ha,

XXXXXX ha și XXXXXX ha.

Tot aici, a accentuat că a acceptat moștenirea prin prisma faptului că s-a

comportat ca stăpân și proprietar al averii succesorale. Însă, deși prin acțiunile sale

a acceptat în mod tacit moștenirea, notarul a refuzat să-i elibereze certificat de

moștenire asupra terenurilor agricole cu nr. cad. XXXXXX ha; XXXXXX ha;

1

XXXXXX ha; XXXXXX ha; XXXXXX ha; XXXXXX ha, din motiv că a expirat

termenul de acceptare a succesiunii.

Petiționarul a susținut că a suportat cheltuielile de înmormântare atât a buneilor

cât și a părinților săi, iar terenurile agricole enunțate au fost și sunt prelucrate de el

de aproximativ 20 de ani, pentru care a achitat impozitele până la momentul actual,

motiv din care consideră că instanța de judecată urmează să admite solicitarea

privind constatarea faptei de acceptare a succesiunii asupra terenurilor agricole

sus-indicate în baza dispozițiilor art.332 Cod civil.

La 04 decembrie 2017, Ion Mitru a depus cerere de concretizare a pretențiilor

prin care a solicitat aplicarea măsurilor indicate în cererea privind dobândirea

dreptului de proprietate prin uzucapiune conform art.330, 332 Cod civil (f.d.55).

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Ion Mitru, persoană interesată

IFS Hîncești privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune

(f.d.69-72).

La 30 ianuarie 2018, Ion Mitru a declarat apel împotriva hotărârii instanței de

fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din

17 ianuarie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.67)

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de Ion Mitru cu casarea hotărârii din 17 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central și emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere

de scoatere de pe rol a cererii depuse de Ion Mitru privind dobândirea dreptului de

proprietate prin uzucapiune.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că hotărârea instanței de

fond este neîntemeiată și adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept

procedural. Or, prin concretizarea acțiunii, reclamantul/apelant a solicitat

dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, care se judecă în procedură

contencioasă generală și nu face parte din lista cauzelor care se judecă în procedură

specială, enumerate exhaustiv de lege.

La caz, având în vedere că dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune

urmează a fi examinată în procedură de contencios general, cu respectarea dreptului

la un proces echitabil, una din garanțiile căruia constituie și dreptul la apărare a

participanților la proces, nu a fost introdus pârâtul acțiunii împotriva căruia se

îndreaptă pretenția de dobândire a dreptului de proprietate, astfel încât, ultimul nu a

dispus de posibilitatea de a-și apăra drepturile și interesele legitime în proces, motiv

din care Colegiul a ajuns la concluzia de a admite apelul, cu casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri sub formă de încheiere prin care se scoate de

pe rol cererea înaintată de Mitru Ion privind dobândirea dreptului de proprietate prin

uzucapiune.

La 18 martie 2019, Ion Mitru reprezentat de avocatul Lilian Osoian a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat dispozițiile art. 6 §1 și art.13

CEDO, menționând că decizia instanței de apel este neîntemeiată și urmează a fi

casată. Or, instanța ierarhic inferioară a aplicat eronat normele de drept material și

2

procedural, astfel încât s-a expus referitor la procedura examinării litigiului și

nicidecum la circumstanțele acestuia, neexaminând fondul cauzei. Or, la caz se

impune o altă soluție decât cea adoptată de Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, a opinat că circumstanțele menționate pot fi considerate motive

întemeiate de admitere a cereri de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 11 decembrie 2018 și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

14 ianuarie 2019, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Ion Mitru reprezentat de avocatul

Lilian Osoian la 18 martie 2019, se consideră în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Mitru reprezentat de avocatul

Lilian Osoian, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În conformitate cu art. 437 alin (3) Codul de procedură civilă, în cazul când

recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și

documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în

dosar lipsește o astfel de împuternicire.

În conformitate art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de

a avea avocat.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Articolul 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de

a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

3

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din

19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1 ), b) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.158

din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din

12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și prenumele

clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite

conform art.81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul

mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit

de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în

locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în

procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

La caz, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție subliniază că recursul împotriva deciziei din 11 decembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău este semnat și depus de către avocatul Lilian Osoian, în

interesele lui Ion Mitru, însă la materialele cauzei lipsește documentul, legalizat în

modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia de a reprezenta interesele

ultimului (f.d. 168-173).

În condițiile enunțate, instanța de recurs menționează că avocatul Lilian Osoian

nu este în drept de a declara recurs în interesele lui Ion Mitru împotriva deciziei din

11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece avocatul nu dispune de

împuternicirea de a contesta actele judecătorești. Or, dreptul de a ataca hotărârea

judecătorească urmează a fi prevăzut expres în mandatul avocatului sub sancțiunea

nulității.

Prin urmare, recursul declarat de către Ion Mitru reprezentat de avocatul Lilian

Osoian, este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare și urmează

a fi declarat inadmisibil.

Curtea Constituțională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în

garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare și la asistență juridică calificată,

statul promovează politicile care asigură această garanție, instituind pârghiile prin

care asistența juridică calificată în instanțele judecătorești să fie asigurată de către

avocați.

Instituirea restricțiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor

constituționale și celor internaționale, precum și regulilor generale ale unei societăți

democratice.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că recursul declarat de

Ion Mitru reprezentat de avocatul Lilian Osoian, este depus de către o persoană care

nu este în drept să-l declare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Mitru reprezentat de avocatul

Lilian Osoian împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5