2ra-1696/19 — încasarea datoriei

2ra-1696/19 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1696/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Volontîri Serghei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Batîr Fetinia

împotriva lui Volontîri Serghei cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională a lui Volontîri

Serghei împotriva Fetiniei Batîr cu privire la declararea nulității contractului de

împrumut,

împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 05 decembrie 2016 Batîr Fetinia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Volontîri Serghei cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 02 august 2014 a

împrumutat pârâtului suma de 3 000 euro pe un termen de până la data de 02

noiembrie 2014, împrumutul a fost fără o careva dobândă de întârziere.

Reclamanta a menționat că, tranzacția de împrumut a fost confirmată prin

încheierea și semnarea contractului de împrumut nr.3304, autentificat notarial la

data de 02 august 2014.

A indicat că, banii au fost transmiși pârâtului până la semnarea contractului de

împrumut, în biroul notarului Adrian Popovici, în prezența acestuia.

Partea reclamantă a relatat că, ajungând în termenul de restituire a împrumutului,

pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiunile contractuale asumate, nerestituind suma

împrumutului.

A specificat că la data de 03 decembrie 2014 a înaintat o somație privind

restituirea împrumutului, care însă a fost ignorată de către pârât.

1

Batîr Fetinia a solicitat, încasarea în beneficiul său de la Volontîri Serghei a

datoriei în Mărime de 3 000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 1 519,27

de euro și a cheltuielilor de judecată.

La data de 08 iunie 2017 Volontîri Serghei a depus cerere de chemare în judecată

reconvențională solicitând declararea nulității contractului de împrumut a

mijloacelor bănești nr. 3304 din 02 august 2014 .

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că în luna august 2014, între Batîr

Fetinia și Volontîri Serghei a fost negociată vânzarea-cumpărarea automobilului de

model Dacia Logan, anul producerii 2009 cu nr./î BL DJ 570, la prețul de 4 300 de

euro, cu achitarea integrală a prețului în rate, în termen de 3 luni.

Reclamantul a menționat că pentru a legaliza tranzacția respectivă, au mers la

notarul public Popovici Adrian, unde i-a transmis lui Batîr Fetinia cu titlu de avans

suma de 1 300 de euro.

Respectiv, a specificat că pentru a asigura drepturile ambilor părți s-a ajuns la o

concluzie unică privind întocmirea concomitentă a două acte notariale și anume:

procura eliberată de către Batîr Fetinia pe numele lui Volontîri Serghei cu privire la

transmiterea în gestiune a automobilului menționat, cât și contractul de împrumut

pentru suma restantă de 3 000 de euro, în ambele acte, fiind stabilit același termen

scadent de 3 luni.

De asemenea, reclamantul a mai susținut că Batîr Fetinia i-a transmis

automobilul și cheile, iar la data de 24 august au mers la compania de asigurare

pentru perfectarea actelor, unde a încheiat cu SA „Moldova-Astrovaz” contractul

de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

pe un termen de un an de zile.

Totodată, reclamantul a mai invocat că pentru achitarea integrală a prețului

pentru automobilul menționat, a mers la bancă pentru a primi un împrumut, însă din

cauza că nu a avut un loc de muncă stabil pe teritoriul RM și nu a dispus de bunuri

pentru a fi gajate, i-a fost refuzată eliberarea creditului bancar.

A susținut că deoarece nu a reușit să adune suma necesară de bani, la intervenirea

termenului scadent, a solicitat prelungirea acestuia, însă Batîr Fetinia categoric i-a

refuzat și a ridicat automobilul și actele, explicându-i totodată că suma de 1 300 de

euro nu-i va fi restituită, deoarece a fost transmisă cu titlu de avans, iar tranzacția

nu a avut loc din vina lui.

Reclamantul a indicat că tot atunci, au stabilit că nu vor avea careva pretenții.

Consideră că contractul de împrumut nr.3304 din 02 august 2014 este lovit de

nulitate și urmează a fi declarat nul, fiind un act juridic simulat, încheierea acestuia

având drept scop asigurarea achitării prețului integral a automobilului.

Totodată, reclamantul a precizat că automobilul i-a fost transmis imediat după

semnarea contractului, și ținând cont că el l-a folosit, este evident că a avut intenția

de a achita prețul integral al automobilului în sumă de 3 000 de euro în momentul

perfectării contractului de asigurare pe un termen de 1 an.

Volontîri Serghei a solicitat declararea nulității contractului de împrumut a

mijloacelor bănești nr.3304 din 02 august 2014.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2018 a judecătoriei Bălți, sediul central cererea

de chemare în judecată depusă de Batîr Fetinia împotriva lui Volontîri Serghei cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată a

fost respinsă.

2

S-a admis cererea reconvențională depusă de Volontîri Serghei împotriva

Fetiniei Batîr, intervenient accesoriu notarul Popovici Adrian cu privire la

declararea nulității contractului de împrumut.

S-a declarat nul contractul de împrumut nr.3304 din 02 august 2014 încheiat

între Batîr Fetinia și Volontîri Serghei.

Prin decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admisă cererea de

apel depusă de Batîr Fetinia s-a casat integral hotărârea din 10 octombrie 2018 a

judecătoriei Bălți, sediul central, și a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins

acțiunea înaintată de Batîr Fetinia împotriva lui Volontîri Serghei privind încasarea

datoriei la contractul de împrumut și a cheltuielilor de judecată, și cererea

reconvențională a lui Volontîri Serghei împotriva lui Fetinia Batîr privind

constatarea nulității absolute a contractului de împrumut din data de 02 august 2014.

La 24 iunie 2019, Volontîri Serghei a declarat recurs împotriva deciziei din 21

martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat și apreciat în mod

eronat legea, normele dreptului procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a apreciat în mod arbitrat

probele, iar în consecință a admis erori care au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților sale fundamentale, garantate de art. 6 § 1 CEDO.

Suplimentar, recurentul Volontîri Serghei a susținut că în urma încheierii

contractului de împrumut menționat, nu a primit careva mijloace bănești, iar

automobilul de model Dacia Logan i s-ar fi cuvenit cu titlu de bun, în urma

încheierii contractului de vânzare cumpărare.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 22 aprilie 2019 și recepționată de către recurent la data de 30 aprilie 2019

conform avizului de recepție anexat (f.d. 164).

Astfel, recursul declarat la data de 24 iunie 2019, este în termen.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Volontîri Serghei împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel

Bălți, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

3

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de Volontîri Serghei urmează a fi admis, cu dispunerea casării

deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și trimiterea cauzei spre rejudecare

în aceeași instanță, în alt complet de judecători, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În concordanță cu art. 373 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde

argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul

celor invocate în primă instanță

Din materialele cauzei rezultă că la 05 decembrie 2016 Batîr Fetinia a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Volontîri Serghei cu privire la încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

La data de 08 iunie 2017 Volontîri Serghei a depus cerere de chemare în judecată

reconvențională solicitând declararea nulității contractului de împrumut a

mijloacelor bănești nr. 3304 din 02 august 2014 .

Judecând prezenta cauză, prima instanță a ajuns la concluzia că acțiunea depusă

de Batîr Fetinia împotriva lui Volontîri Serghei cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă, iar cererea reconvențională depusă de Volontîri Serghei împotriva Fetiniei

Batîr, intervenient accesoriu notarul Popovici Adrian cu privire la declararea

nulității contractului de împrumut, este întemeiată și urmează a fi admisă. Astfel, a

declarat nul contractul de împrumut nr.3304 din 02 august 2014 încheiat între Batîr

Fetinia și Volontîri Serghei.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat cu apel de Batîr Fetinia,

instanța de apel a admis cererea de apel depusă de Batîr Fetinia, a casat integral

hotărârea din 10 octombrie 2018 a judecătoriei Bălți, sediul Central și a emis o nouă

hotărâre prin care s-a respins acțiunea înaintată de Batîr Fetinia împotriva lui

Volontîri Serghei privind încasarea datoriei la contractul de împrumut și a

cheltuielilor de judecată, și cererea reconvențională a lui Volontîri Serghei

împotriva lui Fetinia Batîr privind constatarea nulității absolute a contractului de

împrumut din data de 02 august 2014.

În susținerea soluției date, instanța de apel a reținut că concluziile primei instanțe

sunt vădit neîntemeiate, deoarece contravin circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost

soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Colegiul analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că se impune

necesitatea casării deciziei recurate, deoarece au fost încălcate prevederile art. 376

alin. (1) coroborat cu art. 238 Cod de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

La capitolul dat, Colegiul relevă că decizia instanței de apel poartă un caracter

contradictoriu rezultând din următoarele circumstanțe.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești prezumă că între dispozitiv și

motivare trebuie să existe concordanță, iar în cazul în care o atare concordanță nu

există, această hotărâre urmează a fi anulată.

Colegiul reține că instanța de apel, examinând cauza, în dispozitivul deciziei

inițial a decis: “a admite cererea de apel depusă de Batîr Fetinia, a casa integral

hotărârea din 10 octombrie 2018 a judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care se admite acțiunea înaintată de Batîr Fetinia, se încasează

de la Volontîri Serghei în beneficiul Fetiniei Batîr datoria la contractul de împrumut

din 02 august 2014 în sumă de 3000 de euro și dobânda de întârziere în sumă de

1519,27 de euro, calculați în lei moldovenești la cursul oficial de schimb stabilit de

Banca Națională a Moldovei la data executării hotărârii, se încasează de la Volontîri

Serghei în folosul statului taxa de stat, în sumă de 2 923,06 lei. S-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea reconvențională a lui Volontîri Serghei împotriva Fetiniei

Batîr cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de împrumut din data

de 02 august 2014” (f.d.152-153), iar ulterior, contrar celor expuse în dispozitivul

deciziei, în dispozitivul deciziei motivate a concluzionat că ,, se admite cererea de

apel depusă de Batîr Fetinia, se casează integral hotărârea din 10 octombrie 2018 a

judecătoriei Bălți, sediul Central și se emite o nouă hotărâre prin care se respinge

acțiunea înaintată de Batîr Fetinia împotriva lui Volontîri Serghei privind încasarea

datoriei la contractul de împrumut și a cheltuielilor de judecată, și cererea

reconvențională a lui Volontîri Serghei împotriva lui Fetinia Batîr privind

constatarea nulității absolute a contractului de împrumut din data de 02 august

2014” (f.d.154-159), adică inițial la pronunțarea dispozitivului deciziei a emis o

nouă hotărâre prin care a dispus a admite acțiunea înaintată de Batîr Fetinia, iar

ulterior în dispozitivul deciziei motivate a dispus respingerea acțiunii înaintate de

Batîr Fetinia.

Deci, concluziile instanței de apel sunt contradictorii, motiv pentru care recursul

urmează a fi admis din alte motive decât cele indicate în cererea de recurs cu casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare.

Iar, în atare situație, Colegiul conchide că instanța de apel a încălcat prevederile

art. 376 alin. (1) coroborat cu art. 238 Cod de procedură civilă, or rezultatul

deliberării se consemnează în hotărîrea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de

toți judecătorii care au participat la deliberare, inclusiv de judecătorul care are

opinie separată. Modificările operate în cuprinsul hotărîrii se consemnează mai sus

5

de semnăturile judecătorilor. După semnarea hotărîrii, nici un judecător nu poate

reveni asupra opiniei sale.

În conformitate cu art. 241 alin. (6) Cod de procedură civilă, dispozitivul

cuprinde concluzia instanței judecătoreștii privind admiterea sau respingerea

integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și

termenul de atac al hotărârii.

Or, conform normelor de drept enunțate în motivarea hotărârii instanța trebuie

să indice care circumstanțe de fapt și care raporturi de drept se consideră constatate

și din ce motiv s-a ajuns la o astfel de concluzie.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că aceste aspecte necesită a fi

verificate la rejudecarea cauzei, or, determinarea acestora reprezintă o circumstanță

necesară examinării complete și obiective a cauzei.

Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale enunțate

supra, Colegiul conchide că examinarea cauzei în ordine de apel s-a produs în mod

arbitrar, incomplet și evaziv.

Or, rezultând din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunțarea de către instanțele

judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului

fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței

judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea

sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz împotriva Spaniei, 21 ianuarie 1999).

Concomitent, este de menționat că conform prevederilor Recomandării nr. R(84)

privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 februarie

1984, hotărârea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă într-un

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Din considerentele menționate supra și pornind de la faptul că această eroare

admisă la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de

instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Volontîri Serghei.

Se casează decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Batîr Fetinia împotriva lui Volontîri

Serghei cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de

6

judecată și cererea reconvențională a lui Volontîri Serghei împotriva Fetiniei Batîr

cu privire la declararea nulității contractului de împrumut, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare, la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Galina Stratulat

7