2ra-1057/17 — încasarea dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Drochia Dosarul nr. 2ra-1057/17 Judecător: V. Zaporojan Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz Î N C H E I E R E 07 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Sofronie Fortuna prin intermediul avocatului Snejana Brînză, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sofronie Fortuna împotriva Galinei Fortuna privind încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Sofronie Fortuna și a fost casată parțial hotărârea Judecătoriei Drochia din 26 iulie 2016 cu încetarea procesului în partea casată, c o n s t a t ă: La 20 octombrie 2015 Fortuna Sofronie a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Fortuna privind încasarea dobânzii de întârziere.

În motivarea cererii a invocat, ca prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 12.02.2009 s-a încasat de la pârâta in beneficiul său datoria aferentă contractului de împrumut în mărime de 2590 dolari SUA. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21.04.2015 pârâta a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.5 Cod penal și s-a dispus încasarea de la ea în beneficiul lui Sofronie Fortuna a sumei de 2500 dolari SLA cu titlu de prejudiciu material cauzal prin infracțiune. Susține reclamantul, ca până la moment datoria de 2590 dolari nu a fost restituită de către Fortuna Galina, nefiind executată hotărârea judecătorească irevocabilă, de aceea consideră că urmează să-i fie compensată și dobânda de întârziere de 2091,05 dolari SUA.

La 04 februarie 2016 Sofronie Fortuna a înaintat cererea de chemare în judecată suplimentară, solicitând încasarea de la Galina Fortuna în beneficiul său și prejudiciul moral de 20 000 lei. În motivarea cererii suplimentare reclamantul a invocat, că prin acțiunile pârâtei i-au fost cauzate suferințe sufletești, dânsul a fost nevoit să se adreseze timp îndelungat la diferite organe de resort și în instanțe de judecată. Fiind de vârstă înaintata, bolnav, nu are posibilitatea de a se folosi do sursele sale bănești pentru a-și întreține viață sa și a familiei. Consideră, că prin aceste acțiuni pârâta i-a cauzat un prejudiciu moral de 20 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 26 iulie 2016 acțiunea înaintată de Sofronie Fortuna împotriva Galinei Fortuna privind încasarea dobânzii de întârziere și cererea suplimentară înaintată de Sofronie Fortuna împotriva Galinei Fortuna privind încasarea prejudiciului moral s-au respins ca neîntemeiate (f.d.75, f.d.79- f.d.82). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat de Sofronie Fortuna, a fost casată parțial hotărârea Judecătoriei Drochia din 26 iulie 2016, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Fortuna Sofronie către Fortuna Calina privind încasarea dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral în partea ce ține de încasarea dobânzii de întârziere și în partea dată s-a dispus încetarea procesului.

În partea ce ține de respingerea acțiunii de recuperare a prejudiciului moral hotărârea se menține (f.d. 147-151). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 24 martie 2017, în termenul prevăzut de lege, Sofronie Fortuna prin intermediul avocatului Snejana Brînză (mandat nr.0815700) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017 și, după caz a hotărârii Judecătoriei Drochia din 26 iulie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond au încălcat și au aplicat eronat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sofronie Fortuna prin intermediul avocatului Snejana Brînză nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sofronie Fortuna prin intermediul avocatului Snejana Brînză ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Sofronie Fortuna prin intermediul avocatului Snejana Brînză se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druță