2ra-2075/19 — demolarea constructiei neautorizate pe teren cu destinatie publica

2ra-2075/19 — demolarea constructiei neautorizate pe teren cu destinatie publica (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-2075/2019

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Jechiu în interesele

minorului xxxxxx și Mihail Jechiu, reprezentanți de avocatul Veaceslav Roșca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Jechiu, în

interesele minorului xxxxx împotriva lui Serghei Petrașco, intervenienți accesorii

Primăria s.Mileștii Mici, r-nul Ialoveni și Aliona Petrașco privind demolarea

construcției neautorizate pe teren cu destinație publică,

împotriva deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 octombrie 2014 Ana Jechiu, în interesele minorului xxxxxxa adresat

cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Petrașco, intervenienți

accesorii Primăria s.Mileștii Mici, r-nul Ialoveni privind demolarea construcției

neautorizate pe teren cu destinație publică.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 10 septembrie 2012 prin contractul de

donație nr.xxxxx, donatorul Mihail Jechiu a donat necondiționat nepotului minor

Iulian Jechiu, următoarele bunuri: construcție accesorie „xxxxxx”, număr cadastral

xxxxxx ce constă din sarai cu suprafața la sol de 46,5 m.p. și lotul de pământ de

lângă casă, număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 0,0243 ha.

Potrivit clauzelor contractului de donație Ana Jechiu a acceptat donația pentru

fiul minor, xxx, născut la xxxxxx de la Mihail Jechiu.

La 10 septembrie 2012 contractul de donație a fost înregistrat la Oficiul

Cadastral Ialoveni.

Totodată Mihail Jechiu deține cu drept de coproprietar terenul cu suprafața de

0,012 ha, destinat pentru construcție, număr cadastral xxxxxx, alăturat terenului

care a fost donat minorului.

Potrivit planului cadastral, pentru zona cadastrală xxxxx, sectorul cadastral

xxx, cu situația la 14 august 2013, în perimetrul caselor ce aparțin reclamanților și

pîrîtului există o stradelă, drum de utilitate publică, număr cadastral xxxxxx, cu

1

suprafața de 0,039 ha, care a delimitat hotarele bunurilor imobile a părților

litigante.

Pe parcursul anului 2013 pîrîtul fără a obține vreun acord legal din partea

autorităților abilitate și fără a obține acordul vecinului, interesele căruia puteau fi

atinse, a construit un gard capital din plăci betonate, prin ce a micșorat distanța

dintre hotarele bunurilor imobile ce aparțin reclamantului și pîrîtului cu

aproximativ 1 m în lățime. Astfel stradela potrivit planului cadastral la nivelul de

intrare a avut lățimea de aproximativ 3,40 m, iar la finele drumului lățimea de circa

3,20 m.

După efectuarea construcției pîrîtul a micșorat distanța între bunuri de pînă la

2,5 metri la intrarea în stradelă și pînă la 2 m la finele drumului, fapt prin care a

limitat accesul reclamanților în direcția bunului ce le aparține, pe motiv că s-a

micșorat dimensiunile stradelei.

La 01 martie 2014 s-au adresat Primăriei s.Mileștii Mici, solicitând

investigarea cazului de ignorare a normelor urbanistice de către pîrît, însă pînă în

prezent autoritatea publică locală s-a limitat doar la avizul nr.67 din 25 aprilie 2014

potrivit căruia s-au obligat să întreprindă măsurile necesare pentru soluționarea

cazului conform legii.

La fel și Inspecția de stat în construcții a întocmit la 06 iunie 2014 procesul-

verbal cu privire la contravenție în privința pîrîtului în temeiul art. 179 Cod

contravențional, stabilind încălcările comise de pîrît la construcția gardului de

protecție, cu recomandarea către instanța judecătorească de a aplica în privința

pîrîtului o amendă în mărime de la 100 la 150 unități convenționale, cu demolarea

construcției.

Anterior Primăria s.Mileștii Mici a expus acest teren public la licitație,

urmărind scopul de a înstrăina terenul aflat în litigiu.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2013 a Judecătoriei Ialoveni, decizia

Consiliului comunal Mileștii Mici, Ialoveni nr.7/14 din 18 iulie 2012 a fost

anulată. Hotărârea în cauză a devenit definitivă și executorie la 05 februarie 2014.

Solicită reclamanții obligarea lui Serghei Petrașco să demoleze pe cont

propriu construcția neautorizată – gardul betonat, situat în xxxxxx, construit parțial

pe teren cu destinație publică, cu suprafața de 0,039 ha, număr cadastral xxxxxx și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 02 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a

atras în calitate de intervenient accesoriu Aliona Petrașcu.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Jechiu Ana, în interesele

minorului xxxxxxx

S-a obligat Serghei Petrașcu să demoleze construcția neautorizată (gardul din

beton) amplasată pe terenul cu destinație publică în xxxxx pe cont propriu.

S-a încasat de la Serghei Petrașcu în beneficiul Anei Jechiu suma de 150 de

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat că casa de locuit ce

aparține lui Mihail Jechiu și bunul imobil ce aparține lui Iulian Jechiu, se află în

vecinătate cu casa de locuit a lui Serghei Petrașcu, fiind separate prin drum public

care este proprietatea administrației publice locale. Serghei Petrașcu a construit un

gard din beton în mod neautorizat, ieșind din hotarele lotului său, pe o porțiune de

2

teren ce aparține administrației publice locale, fapt constatat de către Inspecția de

Stat în Construcții și Primăria c.Mileștii Mici, r-nul Ialoveni, astfel încâlcind

drepturile vecinilor Mihail Jechiu și Iulian Jechiu.

Prin decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Serghei Petrașcu și Aliona Petrașcu, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 26 septembrie 2018 și s-a pronunțat o hotărâre nouă,

prin care cererea de chemare în judecată depusă de Ana Jechiu, în interesele

minorului xxxxxx împotriva lui Serghei Petrașcu, intervenienți accesorii Primăria

Mileștii Mici și Aliona Petrașcu, cu privire la demolarea construcției neautorizate

pe teren cu destinație publică, s-a respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat referitor la netemeinicia

soluției judecătorești, aplicarea eronată a normelor de drept material cu referire la

prevederile Legii cu privire la administrația publică locală.

Instanța de apel a constatat că terenurile deținute de către Jechiu Iulia și

Petrașcu Serghei se mărginesc cu terenul public în litigiu, care aparține autorității

publice locale Mileștii Mici, însă terenul deținut de către Jechiu Mihail nu este

mărginit cu terenul public, dar are cale de acces la drumul principal. Totodată s-a

stabilit că terenul cu numărul cadastral xxxxxx la care au făcut referire reclamanții

și au invocat construcția parțială a gardului de către Serghei Petrașcu, nu este

înregistrat în Registrul bunurilor imobile și în baza de date grafică nu există bunul

imobil cu numărul cadastral menționat.

Instanța a menționat că în cauza dată competența demolării construcției

neautorizate pe terenul cu destinație publică aparține doar Primarului s.Mileștii

Mici, exercițiul căruia nu poate fi acordat altei persoane și nu poate constitui obiect

al admiterii acțiunii în prezenta cauza, având în vedere că se pretinde demolarea

unei construcții construite neautorizat pe teren cu destinație publică.

Instanța de apel a specificat că pentru a invoca încălcarea dreptului de

vecinătate, trebuiau să fie întrunite mai multe elemente și anume normele dreptului

de vecinătate se aplică numai între proprietarii terenurilor sau a bunurilor vecine.

Vecin se consideră orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influențe

reciproce. Respectiv, vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite

drepturi și obligații pentru proprietarii terenurilor sau a altor bunuri imobile de

unde se produc influențe reciproce. Prin urmare un criteriu delimitativ la aplicarea

dreptului de vecinătate este posibilitatea producerii unei influențe reciproce. La

caz, în condițiile în care se pretinde că gardul construit neautorizat a fost edificat

parțial pe o porțiune de teren public, în sarcina reclamanților a fost obligația de a

demonstra faptul depășirii hotarelor, suprafața depășită și modul prin care situația

dată de fapt încalcă dreptul de vecinătate al acestora. Însă probe pertinente și

admisibile, care în mod cert să confirme circumstanțele invocate nu au fost

prezentate.

Instanța a evidențiat că unul din elementele esențiale și importante ce urma a fi

constatat pe marginea obiectului cauzei, sunt hotarele în natură a terenurilor în

litigiu, pentru a putea pretinde și raționaliza asupra depășirii hotarului de către

pîrîți la construcția gardului litigant, or reclamanții nu au prezentat nici planul

geometric al terenurilor acestora, nici actul de constatare pe teren a hotarelor fixe,

nici o schemă a situației de fapt, care să arate exact eventuala depășire de hotar cu

suprafața depășită.

3

La 09 septembrie 2019 Ana Jechiu, în interesele xxxxx reprezentați de avocatul

Veaceslav Roșca, au declarat recurs solicitând casarea deciziei din 06 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 26 septembrie 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.b), c) alin. (3)

lit.b) Cod de procedură civilă, și anume instanța a aplicat o lege care nu trebuia să

fie aplicată; a interpretat eronat legea și cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată.

În motivarea recursului a indicat că la examinarea cererii de apel recurenții au

fost lipsiți de posibilitatea de avea susținerea din partea unui avocat, așa cum

avocatul Veaceslav Roșca în acea perioadă susținea examenele de admitere în

profesia de avocat, obținând dreptul de activitate profesională în avocatură doar

după 03 iulie 2019. Totodată instanța de apel nu a citat legal recurenții, lipsind

dovada citării legale a acestora, fiind expediată citația doar în adresa fostului

reprezentant.

Astfel din materialele cauzei rezultă că nu au fost întrunite condițiile legale de

citare a recurenților, iar instanța de fond nejustificat și fără o argumentare

pertinentă a judecat cauza în absența unor participanți la proces, fiindu-le încălcat

dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 20 din Constituție și art. 6 CEDO.

Au menționat că urmare a dezbaterilor judiciare s-a constatat prin înscrisurile

prezentate de Primăria s.Mileștii Mici că Serghei Patrașco prin construcția gardului

a diminuat cu un metru terenul public și respectiv distanța dintre hotarul terenurilor

recurenților în raport cu intimatul Lilian Jechiu căruia îi este limitat accesul la

bunurile imobile ce îi aparțin, fiindu-i violat dreptul la proprietatea privată.

Mențiunea instanței de apel la competența autorităților publice locale și la

Legea cu privire la administrația publică locală nu este relevantă cazului, așa cum

primarul c.Mileștii Mici nu a reacționat sub nici o formă la problemă, decât a

constatat faptul diminuării suprafeței de drum ce îi aparține și nu a înaintat o

acțiune separată.

Au susținut că argumentul instanței de apel precum că în sarcina recurenților

se impunea demonstrarea prin probe depășirea de către intimat a suprafeței

terenului nu este întemeiat, or la dosar este anexat certificatul nr.67 din a.2014

eliberat de Primăria s.Mileștii Mici cu titlu de proprietar al terenului, potrivit căruia

odată cu edificarea construcției de către Serghei Patrașcu, suprafața terenului în

partea opusă s-a diminuat de la 3,5 m de pînă la 2,5 m.

Au invocat că la caz au aplicare prevederile art. 377, 379, 389 Cod civil, care

prevede dreptul de vecinătate și modalitatea de apărare a drepturilor încălcate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 06 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 11 iulie 2019

(f.d. 199), însă lipsește confirmarea recepționării acesteia.

Prin urmare, recursul declarat de Ana Jechiu, în interesele minorului xxxxxx

reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca la 09 septembrie 2019, a fost depus în

termenul prevăzut de lege.

4

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana Jechiu, în interesele

minorului xxxxxx, reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, este inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana Jechiu, în interesele

minorului xxxxxx, reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ana Jechiu, în

interesele minorului xxxxxx, reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă și respectiv este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Jechiu, în interesele

minorului xxxxxxx și Mihail Jechiu, reprezentați de avocatul Veaceslav Roșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7