2ra-270/20 — Demolarea constructiei, încasarea prejudiciului moral

2ra-270/20 — Demolarea constructiei, încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra–270/20

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni), (jud. V. Olărescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, O. Cojocaru, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul

Pascal Veronica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Staver Petru

și Staver Antonina împotriva lui Coceban Valeriu, intervenient accesoriu Primăria

s. Malcoci, r. Ialoveni cu privire la demolarea construcției neautorizate,

compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul

Pascal Veronica și menținută hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei

Hâncești (sediul Ialoveni),

con st ată:

La 10 iunie 2016, Staver Petru și Staver Antonina s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Coceban Valeriu, intervenient accesoriu

Primăria s. Malcoci, r. Ialoveni cu privire la demolarea construcției neautorizate,

compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că, la 31 decembrie

2009, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare au devenit proprietari ai

terenului cu nr. cadastral XXXX, situat în r. XXXX, s. XXXX. Contractul a fost

perfectat la biroul notarului privat Elena Mocanu, fiind înregistrat în modul

corespunzător în Registrul Bunurilor Imobile.

Reclamanții au menționat că, au achiziționat un bun imobil individualizat,

având parametrii cantitativi și calitativi strict determinați, iar de către pârât prin

1

intermediul reprezentantului desemnat, în adresa reclamanților a fost expediată o

somație prin care s-a solicitat aplicarea semnăturii pe un act de stabilire a hotarelor

pentru înregistrarea bunului imobil atribuit pârâtului în baza deciziei Consiliului

sătesc Malcoci nr.02/06 din 05 martie 2009. Totodată reclamanții prin aceeași

somație, au fost îndemnați să manifeste un comportament adecvat, în caz contrar

vor fi acționați în judecată și ca consecință vor fi nevoiți să mai suporte și careva

cheltuieli le judecată.

Analizând actele somației remise, reclamanții au identificat refuzul OCT

Ialoveni privind elaborarea planului geometric în scopul autentificării dreptului

deținătorului de teren atribuit lui Coceban Valeriu conform deciziei nr.02/06 din 05

martie 2009, acest refuz fiind motivat prin faptul că terenul măsurat se suprapune

cu terenul ce aparține cu drept de proprietate reclamanților. Fiind examinate datele

din actul de stabilire a hotarelor a cărei coordonare sa solicitat și planul cadastral al

bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate reclamanților, ultimii au stabilit

că parametrii indicați în acesta sunt în contradicție și nu corespund parametrilor și

configurației atribuite la înregistrarea primară și curentă a bunului imobil cu nr.

cadastral XXXX.

Reieșind din schița prezentată și având în vedere și concluzia OCT Ialoveni

expusă în speță, reclamanții au conchis asupra faptului că suprapunerea terenului

lui Coceban Valeriu cu terenul cu nr. cadastral XXXX a fost generată de faptul

edificării de către pârât a unei construcții în mod neautorizat în lipsa coordonării

acestui fapt cu administrația publică locală, mai exact contrar prevederilor

normelor imperative redate de Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor

de construcție.

Solicitarea expusă în somația înaintată este una ilegală care poate fi calificată

ca o tentativă de a perturba exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra

terenului cu nr. cadastral XXXX, în parametrii cu care a fost achiziționat.

Reclamanții au adresat o solicitare către o persoană autorizată („Geotop

Grup” SRL), în vederea elaborării actului de constatare pe teren, pentru

confirmarea sau infirmarea influențelor inadmisibile asupra sectorului vizat. În

rezultatul cercetării s-a stabilit că pe terenul cu nr. cadastral XXXX se extinde o

construcție, efectuată neautorizat de vecin, suprafața de extindere a acesteia pe

terenul reclamanților fiind de 55,7 m2.

Astfel, demararea procesului de edificare a unei construcții presupune

obținerea în prealabil a unor acte permisive. În acest sens, reclamanții au menționat

că la 23 decembrie 2015 au adresat o cerere către Primăria s. Malcoci, prin care au

solicitat să fie informați dacă pârâtului i-au fost eliberate careva acte administrative

prin care i s-ar permite edificarea unei construcții capitale pe terenul atribuit.

Prin răspunsul la petiția înaintată nr. 40 din 12 mai 2016, reclamanții au fost

informați despre faptul că Primăria s. Malcoci nu a emis careva acte permisive în

vederea edificării de către pârât a construcției pe terenul atribuit în baza deciziei

2

nr.02/06 din 05 martie 2009, fapt ce probează caracterul neautorizat al construcției

ce se extinde pe terenul reclamanților. Or, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, construcțiile executate în

lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentației de proiect și a

autorizației de construire se consideră construcții neautorizate.

În fața instanței de judecată reclamanții Staver Petru și Staver Antonina au

solicitat demolarea construcției edificată de pârât în mod neautorizat ce se extinde

pe terenul ce se află în proprietatea reclamanților, situat în r. Ialoveni, s. Malcoci,

identificat prin nr. cadastral XXXX, încasarea din contul pârâtului în beneficiul

reclamanților a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei, și a cheltuielilor de

judecată în mărime de 7 450 de lei.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul

Ialoveni) cererea de chemare în judecată înaintată de către Staver Petru și Staver

Antonina împotriva lui Coceban Valeriu, intervenient accesoriu Primăria s.

Malcoci, r. Ialoveni cu privire la demolarea construcției neautorizate, compensarea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.

A fost obligat Coceban Valeriu să demoleze construcția neautorizată, ce se

extinde pe terenul ce se află în proprietatea a lui Staver Petru și Staver Antonina,

identificat prin nr. cadastral XXXX.

A fost încasat de la Coceban Valeriu în beneficiul lui Staver Petru și Staver

Antonina prejudiciul moral cauzat în sumă de 5 000 de lei, cheltuieli de judecată

compuse din plata taxei de stat în sumă de 455 de lei, cheltuieli pentru executarea

raportului de constatare în sumă de 2 500 de lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în sumă de 4 500 de lei.

Prin decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronica și

menținută hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul

Ialoveni).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, potrivit

planului cadastral geometric, planului de încadrare în zonă, actului de constatare pe

teren, actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării

planului geometric, schemei de stabilire a hotarului sectorului de teren, întocmite

de către SRL „Geotop Grup”, se atestă cu certitudine că, Coceban Valeriu a

efectuat construcția bunului imobil, pe o parte a terenului ce aparține lui Staver

Petru și Staver Antonina, fără a avea un temei legal sau permisiunea în acest sens,

fapt confirmat prin răspunsul nr. 40 din 12 mai 2016 eliberat de Primăria s.

Malcoci.

Instanțele au relevat în hotărârile sale că, pârâtul Coceban Valeriu a încălcat

dreptul proprietarului terenului cu suprafața de 0,14 ha, numărul cadastral XXXX

situat în s. XXXX, r. XXXX, or, a edificat construcția pe un teren ce nu îi aparține,

încălcând astfel, drepturile lui Staver Petru și Staver Antonina.

3

Totodată, pe parcursul dezbaterilor judiciare, Coceban Valeriu nu a prezentat

probe pertinente și admisibile, care ar confirma că, dispune de dreptul de

proprietate înregistrat legal, asupra lotului de teren pe care a fost edificată

construcția, probe precum că construcția ar fi fost edificată în baza actelor

permisive prevăzute de lege, fapt ce confirmă suplimentar temeinicia cerințelor

reclamanților.

La 16 decembrie 2019, Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal

Veronica, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu

remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată precum, a interpretat în mod eronat legea,

a aplicat în mod eronat analogia legii și analogia dreptului.

La 17 februarie 2020, Staver Petru și Staver Antonina, reprezentați de

avocatul Litvinenco Igor, au depus o referință la recursul declarat de către Coceban

Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronica, solicitând considerarea acestuia

ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronicaa fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 17

septembrie 2019, expediată părților la 22 octombrie 2019, însă date referitoare la

recepționarea acesteia de către părți la materialele cauzei nu se regăsesc, ceea ce

denotă faptul că recursul declarat la 16 decembrie 2019 a fost depus cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al

Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca

obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și

4

nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă

instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în

fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronica

întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei recurate și a

hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și emiterea în

această parte a unei hotărâri noi, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

În partea ce ține de pretenția cu privire la demolarea construcției neautorizate,

Colegiul consideră că această cerință corect a fost admisă de către instanțele

ierarhic inferioare. În favoarea concluziei enunțate, Colegiul notează prevederile

art. 46 din Constituție potrivit căruia, dreptul la proprietate privată, precum și

creanțele asupra statului, sunt garantate, iar potrivit art. 374 alin. (1) al Codului

civil (în vigoare la data relevantă speței), proprietarul este în drept să-și revendice

bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, reclamanții Staver Petru și Staver Antonina sunt proprietarii

terenului cu nr. cadastral XXXX, situat în r. XXXX, s. XXXX, pe o parte din care

pârâtul Coceban Valeriu, fără acte permisive în acest sens, a edificat o construcție

neautorizată, care la rândul ei încalcă dreptul reclamanților la inviolabilitatea

proprietății. Astfel, instanța de recurs evidențiază că pentru a nu face repetări

inutile, se vor însuși constatările instanțelor inferioare ce țin de statutul construcției

neautorizate și cu privire la atentarea acesteia la proprietatea reclamanților, or din

materialele cauzei o altă situație nu se atestă.

Totuși, deși au constatat existența încălcării drepturilor reclamanților,

instanțele inferioare, examinând pretenția cu privire la prejudiciu moral, au

interpretat în mod eronat legea și anume prevederile art. 1422 alin. (1) al Codului

civil (în vigoare la data relevantă speței).

Astfel, instanțele inferioare eronat au ajuns la concluzia că, reclamanții sunt în

drept să pretindă de la Coceban Valeriu repararea prejudiciului moral. În susținerea

acestei teze, instanța de recurs evidențiază că, în speță a avut loc o atentare la

dreptul de proprietate a reclamanților Staver Petru și Staver Antonina, drept care în

sine este un drept patrimonial.

Potrivit art. 1422 alin. (1) al Codului civil (în vigoare la data relevantă speței)

în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau

5

fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și

în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul lărgit precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei

fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține

de libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică

toate formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.

Așadar, lui Staver Petru și Staver Antoninei le-a fost lezat un drept

patrimonial, însă compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor

patrimoniale se admite numai în cazurile prevăzute expres de lege. Ținând cont de

faptul că, alte temeiuri prevăzute de lege pentru repararea prejudiciului moral nu se

atestă, pretenția este neîntemeiată.

Este important de evidențiat că deși persoana trece prin suferințe în multe

situații din viață, inclusiv în cazul faptelor ilicite la care este expusă, aceasta încă

nu o îndreptățește să solicite despăgubiri. Persoana o poate cere doar în cazurile

prevăzute de lege și în condițiile legale privind răspunderea.

Cu referire la celelalte critici din recurs, ținând cont de faptele din speță, de

argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a

examinat principalele întrebări juridice puse în cauză și că nu este necesar să se

pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursul formulat de Coceban

Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronica.

De fapt, motivele recursului declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de

avocatul Pascal Veronica sunt inadmisibile în esența lor și nu au forță juridică de a

influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil

Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse

Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea

17 iulie 2014, § 156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul Pascal Veronica, de

a casa decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 21

decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni) în partea încasării

prejudiciului moral și în această parte a emite o nouă hotărâre de respingere a

acestei pretenții, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe.

6

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Coceban Valeriu, reprezentat de avocatul

Pascal Veronica.

Se casează parțial decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), emise în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Staver Petru și

Staver Antonina împotriva lui Coceban Valeriu, intervenient accesoriu Primăria s.

Malcoci, r. Ialoveni cu privire la demolarea construcției neautorizate, compensarea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării de la

Coceban Valeriu a prejudiciului moral și în această parte se emite o nouă hotărâre

prin care:

Se respinge pretenția lui Staver Petru și Staver Antoninei înaintată împotriva

lui Coceban Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

7