2ra-1553/19 — incasarea arvunei

2ra-1553/19 — incasarea arvunei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1553/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bîscu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „V.D.-Gruptrans”, Victor Glineanov,

Denis Pimonov, intervenienți accesorii Tatiana Glineanova, Vladimir Pimonov

privind încasarea arvunei,

împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 martie 2016, Vitalie Bîscu, reprezentat de avocatul Anatolie Barbacar, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „V.D.-Gruptrans”, Victor

Glineanov, Denis Pimonov cu privire la încasarea dublei arvune și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Vitalie Bîscu a indicat că la 30 octombrie 2014

între SRL „V.D.-Gruptrans”, în persoana administratorului – asociatului Victor

Glineanov și Vladimir Pimonov, împuternicit prin procura din 23 octombrie 2014, de

către asociatul Denis Pimonov, numiți în continuare vânzători și Vitalie Bîscu, numit

în continuare cumpărător, a fost încheiat un contract prealabil de vânzare-cumpărare

a cotelor sociale a asociaților.

Reclamantul Vitalie Bîscu a menționat că conform pct. 1.1 al contractului,

obiectul contractului constituie intenția cumpărătorului de a procura de la vânzători

cotele sociale în mărime de 100%, din fondul statutar al SRL „V.D.-Gruptrans”,

inclusiv domeniul de activitate, ceea ce constă din ruta de autobuz Chișinău,

Republica Moldova – Belgorod, Federația Rusă, conform orarului stabilit.

A invocat că conform pct. 2.1 al contractului, pentru asigurarea încheierii

contractului de vânzare-cumpărare a cotelor sociale reclamantul a achitat vânzătorilor

o arvună în sumă de 5 000 euro la momentul semnării prezentului contract prealabil.

1

A relatat că conform pct. 2.2 al Contractului prealabil, încheierea contractului de

vânzare-cumpărare a cotelor sociale urma să aibă loc până la data de 15 decembrie

2014, însă nu a avut loc din vina vânzătorilor.

A menționat că potrivit pct. 2.3 al contractului, în cazul refuzului ori eschivării

perfectării contractului de vânzare-cumpărare, în termenul stabilit de părți în pct.1.3.

al prezentului contract, vânzătorii restituie cumpărătorului suma dublă a arvunei

primite.

A declarat că la solicitările sale de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a

cotelor-sociale, vânzătorii se eschivau neîntemeiat, insinuând diverse motive precum

că încă nu au fost perfectate actele necesare încheierii contractului de vânzare-

cumpărare.

A susținut că a executat integral obligația asumată și a transmis suma de 5000

euro cu titlu de arvună, inclusiv a fost disponibil pentru încheierea contractului de

vânzare-cumpărare până la data de 15 decembrie 2014, dar contractul de vânzare-

cumpărare nu a fost încheiat din vina părții care a primit arvuna, astfel pârâții fiind

obligați să restituie dublul arvunei.

Reclamantul Vitalie Bîscu a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la pârâții

SRL „V.D.-Gruptrans”, Victor Glineanov, Denis Pimonov în beneficiul său a sumei

de 5000 euro, ceea ce constituie suma arvunei achitate și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-

a admis cererea lui Denis Pimonov, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov și au

fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Tatiana Glineanova și

Vladimir Pimonov în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie

Bîscu împotriva SRL „V.D.-Gruptrans”, Victor Glineanov, Denis Pimonov cu privire

la încasarea dublei arvune și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bîscu

împotriva SRL „V.D.-Gruptrans”, Victor Glineanov, Denis Pimonov, intervenienți

accesorii Tatiana Glineanova, Vladimir Pimonov cu privire la încasarea arvunei în

sumă de 5000 euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Vitalie Bîscu și s-a menținut hotărârea din data de 16

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Vitalie Bîscu împotriva SRL „V.D.-Gruptrans”, Victor

Glineanov, Denis Pimonov, intervenienți accesorii Tatiana Glineanova, Vladimir

Pimonov cu privire la încasarea dublei arvune și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de avocatul Anatolie Barbacar.

S-a casat decizia din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bîscu împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „V.D.-Gruptrans”, Victor Glineanov, Denis Pimonov,

intervenienți accesorii Tatiana Glineanova, Vladimir Pimonov cu privire la încasarea

dublei arvune și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de avocatul Anatolie Barbacar și s-a menținut

hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că din actele cauzei s-a stabilit

că conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare a cotelor sociale a asociaților

din 30 octombrie 2014, încheiat între SRL „V.D.-Gruptrans”, în persoana

administratorului – asociatului Glineanov Victor și Pimonov Vladimir, împuternicit

prin procura din 23 octombrie 2014, de către asociatul Denis Pimonov, numiți în

continuare vânzători și Vitalie Bîscu, numit în continuare cumpărător, obiectul

contractului îl constituie intenția cumpărătorului de a procura de la vânzători cotele

sociale în mărime de 100%, din fondul statutar al SRL „V.D.-Gruptrans”, inclusiv

domeniul de activitate, ceea ce constă din ruta de autobuz Chișinău Republica Moldova

– Belgorod Federația Rusă, conform orarului stabilit.

A reținut că, reclamantul/apelant invocă că a executat integral obligația asumată

și a transmis suma de 5000 euro cu titlu de arvună, inclusiv a fost disponibil pentru

încheierea contractului de vânzare-cumpărare până la data de 15 decembrie 2014, însă

contractul de vânzare-cumpărare nu a fost încheiat din vina părții care a primit arvuna,

consideră că pârâții/intimați sânt obligați să restituie dublul arvunei.

Totodată, Colegiul civil a subliniat că, în ședința de judecată a instanței de apel

Vladimir Pimonov, cât și reprezentantul lui Denis Pimonov au invocat faptul că nu au

primit suma de 5000 euro cu titlu de arvună. Astfel, Colegiul civil a remarcat că, deși

contractul prealabil din 30 octombrie 2014 a fost semnat de către SRL „V.D.-

Gruptrans”, în persoana administratorului-asociatului Victor Glineanov și Vladimir

Pimonov, împuternicit prin procura din 23 octombrie 2014, de către asociatul Denis

Pimonov, iar apelantul/reclamant solicită încasarea sumei de 5000 euro cu titlu de

arvună, în mod solidar de la aceștia, nu a probat transmiterea mijloacelor bănești. Cu

atât mai mult că, reprezentantul/apelantul a declarat în ședința instanței de apel că,

pârâții/intimați nu au negat primirea sumei de 5000 euro, acest fapt este combătut de

răspunsul la somația lui Vitalie Bîscu, prin care se indică că, nu au fost achitate sumele

prevăzute în contractul din 30 octombrie 2014.

Instanța de apel a reiterat că, deși pct. 2.1 al contractului prealabil de vânzare-

cumpărare a cotelor sociale a asociaților din 30 octombrie 2014, statuează că, pentru

asigurarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a cotelor sociale cumpărătorul

achită vânzătorilor o arvună în sumă de 5000 euro în momentul semnării prezentului

contractului, nu a fost probat faptul transmiterii arvunei de 5000 euro, în contul SRL

„V.D.-Gruptrans” , Victor Glineanov și Denis Pimonov.

Totodată, Colegiul civil a punctat că, potrivit pct. 2.5. al contractului prealabil de

vânzare-cumpărare a cotelor sociale a asociaților din 30 octombrie 2014, cumpărătorul

(Bîscu Vitalie) se obligă să achite costul total al contractului de vânzare-cumpărare în

etapele stabilite de părți: I etapă – 5000 euro, până la 1 aprilie 2015; II etapă – 5 000

euro, până la 1 august 2015.

În acest sens, la actele cauzei se regăsește doar somația din 24 februarie 2016,

semnată de către Vitalie Bîscu prin care solicită încasarea dublului arvunei de 10 000

euro de la Victor Glineanov și Denis Pimonov, iar alte probe pertinente și admisibile

care să justifice argumentele acestuia privind refuzul sau eschivarea intimaților/pârâți

de la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare nu au fost prezentate. Astfel,

ținând cont de recomandările Curții Supreme de Justiție care prin decizia din 06

februarie 2019, având în vedere pretențiile înaintate de Vitalie Bîscu, urma să verifice

refuzul sau eschivarea nu doar a vânzătorilor dar și a cumpărătorului, de la perfectarea

contractului de vânzare-cumpărare în termenul stabilit de părți. Or, pct. 2.4 al

3

contractului prealabil de vânzare-cumpărare a cotelor sociale a asociaților din 30

octombrie 2014 prevede că cumpărătorul nu poate pretinde restituirea sumei plătite în

calitate de arvună în cazul refuzului sau eschivării cumpărătorului de la perfectarea

contractului de vânzare-cumpărare în termenul stabilit de părți.

Prin urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiate pretențiile reclamantului

cu privire la încasarea arvunei în mărime de 5000 euro, în condițiile în care nu a fost

dovedită culpa pârâților/intimați la neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare pe

de o parte, și intenția apelantului/reclamant de a încheia contractul, pe de altă parte.

La 13 iunie 2019 Vitalie Bîscu, reprezentat de avocatul Anatolie Barbacar, a

declarat recurs prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei

hotărîri noi prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a), b), c) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel în mod eronat a interpretat

cadrul legal aplicabil la caz, or se atestă cu certitudine că reclamantul și-a onorat

obligațiunile asumate pe deplin, pe când contractul de vînzare-cumpărare propriu zis

nu a fost încheiat anume din culpa intimaților, cota parte din capitalul social al

întreprinderii fiind înstrăinat unei alte persoane.

A menționat că instanțele de judecată incorect au ajuns la concluzia respingerii

acțiuni, invocînd că vinovat pentru neexecutarea condițiilor convenite prin

antecontractul din 30 octombrie 2014 se face Vitalie Bîscu.

A indicat că instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a îndeplinit indicațiile

instanței de recurs date prin decizia din 06 februarie 2019 or, rezultând din textul

deciziei instanței de apel, se atestă faptul că instanța de apel s-a expus doar asupra

faptului că Vladimir Pimonov și reprezentantul lui Denis Pimonov nu a primit suma

de 5000 euro cu titlu de arvună, dar nu s-a expus asupra faptului dacă Victor

Glineanov a primit suma de 5000 euro.

A susținut că decizia instanței de apel este contradictorie. În decizie în mod vădit

eronat a fost indicat asupra faptului că Vitalie Bîscu urma să achite prima rată din

contract până la 01 aprilie 2015 și a doua rată pînă la data de 01 august 2015. După

cum rezultă din prevederile contractuale, achitarea acestor două rate în sumă totală de

10 000 euro, constituie restanța la contract după achitarea arvunei de 5000 euro.

Faptul achitării de către Vitalie Bîscu a sumei de 5000 euro în calitate de arvună și

primirii acesteia de către Vladimir Glineanov și Vladimir Pimonov este dovedită prin

contractul prealabil de vînzare-cumpărare a cotelor sociale a asociaților din 30

octombrie 2014, prin declarațiile intimaților date în ședințele de judecată și referința

întocmită și semnată de către V.Glineanov nr.16-23 din 19 aprilie 2016.

Totodată instanța de apel în mod eronat a interpretat pretenția nr.16-18 din 24

februarie 2016 or, suma indicată se referă la diferența de preț.

A indicat că încheierea contractului de vînzare-cumpărare propriu-zis a cotelor

sociale urma să aibă loc pînă la 15 decembrie 2014. La 05 decembrie 2014, potrivit

procesului-verbal nr.18 a adunării generale a asociaților SRL „V.D.-Gruptrans”,

12,5% din cota socială a fost înstrăinată cet.Glineanov Tatiana. Potrivit deciziei

Camerei Înregistrării de Stat din 18 decembrie 2014, prin cererea depusă la data de 11

decembrie 2014, au fost introduse modificări în actele de constituire a SRL „V.D.-

Gruptrans” prin diminuarea cotei sociale a asociatului Victor Glineanov și includerea

4

asociatului Glineanova Tatiana. Toate modificările au fost tăinuite și nu au fost

comunicate lui Vitalie Bîscu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 11 aprilie 2019

(f.d.36, vol.II). Astfel, recursul declarat la 13 iunie 2019 de Vitalie Bîscu, reprezentat

de avocatul Anatolie Barbacar, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

5

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr.199, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în

prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de avocatul

Anatolie Barbacar.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vitalie Bîscu, reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7