2r-650/19 — incasarea datoriei, a dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.2r-650/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Martînenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton) DECIZIE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând recursul declarat de Ala Pînzari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” împotriva Alei Pînzari cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Ala Pînzari împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al ședinței de reconvocare a adunării generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” din 04 februarie 2016, împotriva încheierii din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Ala Pînzari, c o n s t a t ă: La 27 aprilie 2017, Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Pînzari solicitând încasarea datoriei în sumă de 6920,42 de lei și cheltuielilor de judecată.

La 23 mai 2017, Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea datoriei în sumă de 7933,70 de lei și cheltuielilor de judecată. La 10 august 2017, Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea datoriei în sumă de 8660, 34 de lei, dobânzii de întârziere în sumă de 2554,39 de lei și cheltuielilor de judecată. La 14 februarie 2018, Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea datoriei în sumă de 10184,18 lei, dobânzii de întârziere în sumă de 3196, 57 de lei și taxei de stat în sumă de 401, 42 de lei.

La 14 februarie 2018, Ala Pînzari a înaintat acțiune reconvențională împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al ședinței de reconvocare a adunării generale a 1 membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” din 04 februarie 2016 și compensarea de către Mihail Izman a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea protocolară din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a admis spre examinare acțiunea reconvențională într-o procedură cu acțiunea inițială.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” și s-a încasat de la Ala Pînzari în beneficiul Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” datoria pentru serviciile locativ-comunale prestate pentru perioada de până la data de 01 ianuarie 2018 în sumă de 10184, 18 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 305,52 de lei, iar în total suma de 10489,70 de lei; în rest s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea solicitării cu privire la încasarea dobânzii de întârziere; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Ala Pînzari împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al ședinței de reconvocare a adunării generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” din 04 februarie 2016; s-a încasat de la Ala Pînzari în beneficiul statului suma de 15,10 lei cu titlu de cheltuieli de judecare a pricinii constituite din cheltuielile de înștiințare și chemare a părților.

La 21 noiembrie 2018, Ala Pînzari a înregistrat apel împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, solicitând casarea acesteia, a încheierii de primire pe rol a acțiunii și a încheierii prin care s-a respins scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată ca fiind semnată de o persoană neîmputernicită cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie scoasă de pe rol sau respinsă ca fiind nefondată și tardivă, emiterea unei decizii privind nulitatea actelor juridice.

Prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Ala Pînzari împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana; s-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 304, 14 lei, acordându-i un termen de 20 zile calendaristice calculat din momentul comunicării încheierii; totodată, s-a explicat părții apelante că în caz de nelichidare a neajunsurilor indicate în încheiere în termenul acordat de instanță, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele va fi restituită. La 09 ianuarie 2019, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.74-88), Ala Pînzari a expediat apelul motivat împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 10 ianuarie 2019, Ala Pînzari a înregistrat apelul motivat la Curtea de Apel Chișinău, fiind anexat și ordinul de plată a taxei de stat (Vol.II, f.d.90-104). Prin încheierea din 10 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelul declarat de Ala Pînzari împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din motivul neînlăturării depline în interiorul termenului acordat de instanță a neajunsurilor indicate în încheierea din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău; s-a remis apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate; s-a explicat apelantei că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată în modul și termenul stabilit a 2 aceluiași apelant cu cerere de apel împotriva aceleași hotărâri, cu același obiect și temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile indicate.

La 28 ianuarie 2019, Ala Pînzari a declarat recurs împotriva încheierii din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel și încheierii din 10 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a restituit cererea de apel. Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Ala Pînzari și s-au menținut încheierea din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 10 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 17 ianuarie 2019, Ala Pînzari a depus cerere de repunere în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, pentru a fi examinată cauza în instanța de apel.

Prin încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea Alei Pînzaru privind repunerea în termenul de declarare a apelului; s-a restituit cererea de apel depusă de Ala Pînzari; s-a încetat procedura în ordine de apel și s-a explicat că nu se mai admite de a se adresa cu o altă cerere de apel; s-a remis Alei Pînzaru cererea de apel cu toate documentele anexate. La 28 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.44), Ala Pînzari a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii cu privire la repunerea în termen și restituirea cererii de apel, constatarea apelului ca fiind declarat în termen și dispunerea examinării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că în calitatea de consumator al pretinselor servicii prestate de către Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393”, cât și de reclamant în cererea reconvențională, acționează în cauza civilă dată în vederea protecției drepturilor sale de consumator și în baza art. 85 alin.(1) Cod de procedură civilă urma a fi scutită de la plata taxei de stat. Astfel, obligarea sa la plata taxei de stat pentru declararea apelului contravine prevederilor art. 85 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, conform cărora reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor consumatorilor se scutesc de la plata taxei de stat. În opinia sa, prestarea serviciilor de către Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393”, inclusiv încasarea sumelor pentru prestarea serviciilor sunt guvernate de legislația privind protecția consumatorilor și prin prisma art. 2 din Legea privind protecția consumatorilor.

Stabilirea unei obligații suplimentare de plata a taxei de stat este ilegală, în condițiile în care în acțiunea reconvențională înaintată la 14 februarie 2018 avea și calitatea de reclamant. Respectiv prin încheierea din 13 iunie 2019, Curtea de Apel Chișinău a aplicat și a interpretat eronat atât prevederile art. 85 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, cât și prevederile art. 116 alin.(1) Cod de procedură civilă. Totodată, a menționat că chiar și în situația în care nu era necesar de a achita taxa de stat, a prezentat instanței de apel probe suficiente ce au generat omiterea termenului de plata a taxei de stat. Or, a confirmat că tatăl său este bolnav, fiind precară starea sănătății, argument ce se încadrează în prevederile art.116 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă și justifică repunerea în termen.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 13 iunie 2019, iar Ala Pînzari a declarat recurs la 28 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.44), ceea ce denotă că recursul este în termen. 3 Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de Ala Pînzari și va menține încheierea contestată, din următoarele motive. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. În sensul art. 116 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). În contextul prevederilor art. 374 alin. (4) lit.a) Cod de procedură civilă, după primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanța de apel constată că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere în termen. Colegiul notează că încheierea din 13 iunie 2019 a instanței de apel, contestată cu prezentul recurs, a fost emisă în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, având în vedere că apelul a fost declarat în afara termenului legal, iar instanța a respins cererea de repunere în termen.

Or, în baza art. 369 alin. (1) lit.b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Corelând normele de drept procedural citate supra cu situația de fapt, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în termen și restituirea cererii de apel cu încetarea procedurii în ordine de apel. În susținerea soluției enunțate, Colegiul consideră necesar de a cita prevederile art. 110 Cod de procedură civilă care stipulează că termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de 4 instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice Subsecvent, Colegiul notează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, însă prin prisma art. 116 Cod de procedură civilă, repunerea în termenul de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzută.

Colegiul învederează că repunerea în termenul de procedură omis reprezintă recunoașterea de către instanța de judecată a existenței dreptului la îndeplinirea actelor de procedură corespunzătoare, care a fost pierdut ca rezultat al omiterii de către persoană interesată a termenului de procedură ce a fost stabilit de lege pentru îndeplinirea lui, din motive recunoscute de instanță ca fiind întemeiate. Repunerea în termenul de procedură este admisă de legiuitor în scopul acordării protecției titularului dreptului de îndeplini actul de procedură și persoana poate fi repusă în termenul de procedură numai dacă există motive întemeiate de omitere. Sunt întemeiate motivele de omitere dacă s-a produs din cauza unor circumstanțe obiective neimputabile persoanei interesate și dacă circumstanțele obiective au putut împiedica în mod real titularul dreptului de a îndeplini actul de procedură.

La acest capitol, Colegiul reține constatarea instanței de apel precum că Ala Pînzari a solicitat repunerea în termenul de apel fără anumite motive plauzibile și acceptabile și fără a prezenta probe în confirmarea temeiniciei cererii de repunere în termen. Or, la caz nu au fost stabilite anumite circumstanțe obiective neimputabile apelantei/recurentei care ar fi determinat omiterea termenului sau alte circumstanțe care ar fi putut împiedica în mod real de a îndeplini actul de procedură în termen. De altfel, recurenta a mai declarat anterior apel în prezenta cauză civilă.

Cu referire la extrasele din fișa medicală a bolnavului-tatăl apelantei/recurentei Alexandru Bleandur, anexate la materialele cauzei, care în opinia recurentei justifică omiterea termenului de a prezenta dovada plății taxei de stat la depunerea apelului, Colegiul relevă că în textul acestora se identifică că în perioada 03 decembrie 2018- 11 decembrie 2018 tatăl recurentei a fost internat în spital, iar la 01 martie 2019 s-a solicitat acordarea asistenței medicale urgente (Vol.II, f.d.205-206). Deși, aceste împrejurări confirmă poziția recurentei referitor la starea sănătății tatălui său, nicidecum nu pot fi reținute în justificarea repunerii în termenul de declarare a apelului conform cererii din 17 ianuarie 2019. Totodată, aceste extrase din fișa medicală conțin date calendaristice care nu au împiedicat apelanta de a se conforma prevederilor legale în termenul acordat de instanța de judecată la depunerea cererii de apel anterior.

Aici este de precizat că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 26 octombrie 2018 (Vol.II, f.d.49), iar Ala Pînzari a înregistrat apelul la 21 noiembrie 2018 (Vol.II, f.d.54). Adițional, Colegiul reiterează că prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelantei i-a fost acordat un termen de 20 de zile de la recepționarea încheierii pentru prezentarea apelului motivat și dovada plății taxei de stat (Vol.II, f.d.69-70).

Ala Pînzari a primit la data de 20 decembrie 2018, conform mențiunii efectuate în recipisă, copia încheierii din 13 decembrie 2018 prin care nu 5 s-a dat curs cererii de apel (Vol.II, f.d.73), însă nu a lichidat integral neajunsurile în termenul acordat, ceea ce a generat restituirea cererii de apel prin încheierea din 10 ianuarie 2019. Colegiul relevă că atât încheierea instanței de apel din 13 decembrie 2018 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, cât și încheierea instanței de apel din 10 ianuarie 2019 prin care s-a restituit cererea de apel în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, au fost contestate cu recurs de către Ala Pînzari și menținute de către instanța ierarhic superioară, fiind reliefat faptul că apelanta în termenul acordat nu a înlăturat pe deplin neajunsurile indicate în încheierea de nu da curs cererii de apel.

În această ordine de idei, arătând aceste acte judecătorești, Colegiul punctează că nu se încearcă rediscutarea soluției anterioare definitive, doar se evidențiază că aceste împrejurări fortifică aserțiunea instanței de apel precum că apelanta a cunoscut despre hotărârea pronunțată, însă a contestat-o peste termenul acordat de lege. Prin cererea depusă la 17 ianuarie 2019, deși, s-a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului motivând prin starea precară a sănătății tatălui său, Colegiul reiterează că aceste extrase medicale nu acoperă și nici nu legitimează perioada omisă de către apelantă la declararea apelului în speță. Aici este de remarcat că din încheierea din 18 aprilie 2019 a instanței de apel se distinge că părțile au fost convocate în ședință de judecată pentru identificarea unor aspecte referitor la cererea din 17 ianuarie 2019 depusă de Ala Pînzari.

În ședința de judecată a instanței de apel, apelanta Ala Pînzari a concretizat că cererea depusă la 17 ianuarie 2019 este o nouă cerere de apel (Vol.II, f.d.217 verso), aspect reflectat și în procesul-verbal al ședinței de judecată din 18 aprilie 2019 (Vol.II, f.d.215). În ceea ce vizează argumentele recurentei precum că a acționat în instanța de judecată pentru protecția drepturilor sale în calitate de consumator și în virtutea legii este scutită de la plata taxei de stat, însă i-ar fi fost stabilită o obligație suplimentară de plată a taxei de stat de către instanța de apel, Colegiul menționează că atât încheierea din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel și i s-a acordat termen apelantei inclusiv pentru plata taxei de stat, cât și încheierea instanței de apel din 10 ianuarie 2019 prin care s-a restituit cererea de apel au fost contestate cu recurs de către Ala Pînzari.

Respectiv legalitatea acestor încheieri prin prisma criticilor recurentei aduse în recursul anterior a fost deja verificată de către instanța superioară și astfel instanța de recurs nu este în drept de a reveni asupra legalității acestor acte judecătorești prin intermediul căilor de reformare, în situația în care deja există o decizie irevocabilă. În atare circumstanțe necesitatea achitării sau neachitării taxei de stat la depunerea cererii de apel impusă prin încheierea din 13 decembrie 2018, nu poate fi verificată prin prisma criticilor aduse în recursul declarat împotriva încheierii din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Mai mult, prin recursul declarat se contestă încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în temeiul art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, însă nicidecum încheierile instanței de apel din 13 decembrie 2018 și din 10 ianuarie 2019. Prezintă relevanță și faptul că legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în 6 special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a- l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.

Din alegațiile invocate de recurentă nu se disting anumite încălcări sau interpretări/aplicări eronate ale normelor de drept procedural care ar fi fost admise de instanța de apel la respingerea cererii de repunere în termen și restituirea cererii de apel prin încheierea din 13 iunie 2019. Or, aserțiunile expuse în cererea de recurs nu justifică soluția solicitată de recurentă și nu pot fi reținute întru casarea actului contestat, în condițiile în care recurenta nu a invocat anumite motive sau temeiuri ce ar justifica repunerea în termen.

Art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, circumstanțele reliefate supra, denotă că recurenta și-a neglijat obligațiile sale procedurale pentru a-și valorifica drepturile procedurale în termen. În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ala Pînzari.

Se menține încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” împotriva Alei Pînzari cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Ala Pînzari împotriva Asociației de Coproprietari în 7 Condominiu „nr.55/393” cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al ședinței de reconvocare a adunării generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu „nr.55/393” din 04 februarie 2016. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 8