3ra-1390/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1390/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1390/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gheorghe Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi)

ÎNCHEIERE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

reprezentat de Tatiana Danuța,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Constantin Fulger împotriva Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la obligarea recalculării și

stabilirii pensiei pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat integral hotărârea din 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o deciziei nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă

de Constantin Fulger,

constată:

La 23 martie 2016, Constantin Fulger a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne

și Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la obligarea recalculării și

stabilirii pensiei pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii a invocat că, în perioada anilor 1997-2014 a activat în

cadrul sistemului penitenciar și izolatorului de detenție provizorie a organelor

afacerilor interne.

În baza ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 315-f, la 29 mai 2014,

a fost concediat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiindu-i calculată la 10

septembrie 2015 vechimea în muncă inclusiv serviciul militar de 17 ani 02 luni și

07 zile.

La 10 februarie 2016, s-a adresat Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prealabilă, și în temeiul pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 a solicitat efectuarea

recalculării vechimii în muncă în baza datelor înscrise în carnetul de muncă după

cum urmează: 06 noiembrie 1995 – 31 mai 1997 serviciul militar în Forțele

Armate ale Republicii Moldova; 20 noiembrie 1997 – 14 decembrie 1998 serviciul

în cadrul sistemului penitenciar al Ministerului Justiției; 09 decembrie 2002 – 28

1

ianuarie 2008 serviciul în cadrul sistemului penitenciar al Ministerului Justiție; 29

ianuarie 2008 – 29 mai 2014 MAI, polițist al izolatorului de detenție provizorie.

Totodată a solicitat la stabilirea vechimii în muncă să se țină cont de

prevederile ordinului MAI nr. 5 din 05 ianuarie 2004 precum și Avizul consultativ

al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014 pe dosarul nr. 4ac-

16/14 la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Didenco împotriva

Ministerului Afacerilor Interne privind recalcularea vechimii în muncă și stabilirea

pensiei.

La 04 martie 2016, a recepționat răspunsul Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3- F32/16 din 29 februarie 2016, prin care

i s-a comunicat că cererea înaintată este imposibil de realizat din lipsa temeiului

legal, necorespunderea cerințelor art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Consideră că răspunsul contravine prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și Ordinului MAI nr. 5 din 05 ianuarie

2004, care prevăd expres calcularea vechimii în muncă cu avantaje calculându-se

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul sistemului

penitenciar și izolatorului de detenție provizorie din care a activat.

Constantin Fulger a solicitat instanței de judecată obligarea Ministerului

Afacerilor Interne să-i recalculeze și stabilească pensia pentru vechime în muncă

cu avantajele de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul

sistemului penitenciar și izolatorului de detenție provizorie.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Fulger.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze și să stabilească

pensia pentru vechimea în muncă cu avantaje două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu pentru perioadele: 06 noiembrie 1995 – 30 mai 1997 serviciul

militar în forțele armate; 20 noiembrie 1997 – 14 decembrie 1998 serviciul în

cadrul sistemului penitenciar; 09 decembrie 2002 – 28 ianuarie 2008 serviciul în

cadrul sistemului penitenciar; 29 ianuarie 2008 – 29 mai 2014 serviciul în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne (vol. I, f.d. 58, 60-65).

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 92, 93-99).

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat decizia din 25 mai

2017 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecată (vol. I, f.d. 117-123).

Prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea din 17 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a

admis parțial acțiunea depusă de Constantin Fulger.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției să

recalculeze lui Constantin Fulger și să-i stabilească pensia pentru vechimea în

muncă cu avantaje două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru

perioada de la 29 ianuarie 2008 până la 29 mai 2014, serviciul în cadrul

2

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției (vol. I, f.d.

148, 149-165).

Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al

Poliției și Constantin Fulger, s-a casat decizia din 22 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet

de judecată (vol. I, f.d. 202-208).

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne.

S-a casat hotărârea din 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o decizie nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă

de Constantin Fulger.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze și să stabilească lui

Constantin Fulger pensia pentru vechimea în muncă cu avantaje două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioadele: 06 noiembrie 1995 – 30 mai

1997 serviciul militar în forțele armate; 20 noiembrie 1997 – 14 decembrie 1998

serviciul în cadrul sistemului penitenciar; 09 decembrie 2002 – 28 ianuarie 2008

serviciul în cadrul sistemului penitenciar; 29 ianuarie 2008 – 29 mai 2014 serviciul

în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

S-au respins ca neîntemeiate pretențiile lui Constantin Fulger formulate

împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI (vol. II, f.d. 12-13, 14-27).

La 22 octombrie 2019, Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de Tatiana

Danuța a depus la Curtea Supremă de Justiție recurs motivat împotriva deciziei din

12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea decizie recurate și a hotărârii din 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Constantin Fulger (vol. II, f.d. 40-42).

În motivarea recursului a invocat inter alia că nu i-a fost notificată decizia din

12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 04 februarie 2019, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru cerere

prin care a solicitat eliberarea copiei deciziei instanței de apel, însă până la data

declarării recursului nu i-a fost eliberată copia deciziei.

Despre decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a aflat abia

la 08 octombrie 2019, când a fost depusă spre executare de către Constantin

Fulger.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

reprezentat de Tatiana Danuța, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

3

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Însă, având în vedere că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 12

decembrie 2018, până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,

admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi examinată prin prisma prevederilor

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

Articolul 433 din Codul de procedură civilă prevede la lit. b) că cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din materialele dosarului rezultă că, la 12 decembrie 2018, a fost pronunțată

decizia Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Ministerul

Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea din 17 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a pronunțat o deciziei nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea

depusă de Constantin Fulger (vol. II, f.d. 12-13, 14-27).

Extrasul din cutia poștală electronică (mailbox) cu adresa

„valentin.vatavu@justice.md” atestă indutabilis că, la 15 ianuarie 2019, ora 19.07,

decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Ministerului Afacerilor Interne la adresa de e-mail „mai@mai.gov.md” și

Inspectoratului General al Poliției al MAI la adresele de e-mail „igp@igp.gov.md”

și „marina.birlea@igp.gov.md” (vol. II, f.d. 28).

Din conținutul informației plasate pe portalul instanțelor naționale de judecată

se atestă că, decizia motivată din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a

fost plasată și publicată la 16 ianuarie 2019 [https://cac.instante.justice.md/ro/court-

decisions?dossier_number=02-3a-20717-09102018&type=Any&apply_filter=1].

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web

menționată supra, urmează a fi precizat că această modalitate este prevăzută expres

în punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie

2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.

4

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor

de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil

pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată

și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru

judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații

relevante pentru justițiabili.

Punctul 17 din același Regulament stipulează că, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul

Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în

regim real.

Posibilitatea de a notifica hotărârile judecătorești prin publicarea lor pe

portalul instanțelor naționale de judecată este instituită și la articolul 389 alin. (4)

din Codul de procedură civilă, care în redacția în vigoare la 12 decembrie 2018

statua că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de Tatiana Danuța, demonstrând o

neglijență a drepturilor procedurale, a declarat recurs împotriva deciziei din 12

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău abia la 22 octombrie 2019, în afara

termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta fiind

unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului că, decizia din 12 decembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău a parvenit la Ministerul Afacerilor Interne abia la 08

octombrie 2019, când a fost depusă spre executare de creditorul Constantin Fulger.

Din amprenta sigiliului aplicată pe partea din față a copertei dosarului rezultă

că, la 17 ianuarie 2019, acesta a parvenit pentru arhivare de la Curtea de Apel

Chișinău la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin scrisoarea Judecătoriei Chișinău nr. bir.217 din 25 ianuarie 2019 în

adresa Ministerului Afacerilor Interne a fost expediată copia deciziei din 12

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, pentru executare conform Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (vol. II, f.d. 30).

Conform avizului de recepție a corespondenței DS2035135974AS, decizia din

12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Ministerului

Afacerilor Interne la 30 ianuarie 2019 (vol. II, f.d. 31).

Indiferent de temeiurile invocate de către părți sau participanții la proces, în

cazul în care există dovada comunicării hotărârii/deciziei integrale, recursul

declarat după expirarea termenului de două luni se consideră inadmisibil, ca fiind

depus cu omiterea termenului prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, nerespectarea termenului de declarare a recursului se

datorează în exclusivitate comportamentul pasiv și indiferent al recurentului.

Ministerul Afacerilor Interne trebuia să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află

prezentul litigiu, în care are calitatea de pârât și apelant în procedura în apel.

În acest context sunt relevante prevederile art. 56 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, care stipulează că părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

5

În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor și obligațiilor procedurale, prezumă

că partea trebuie la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și la intervale

rezonabile de timp să se intereseze despre decizia motivată a instanței de apel, întru

respectarea termenelor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de a ataca

decizia instanței de apel.

Prin urmare, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de

Tatiana Danuța împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău nu se încadrează în termenul de 2 luni prevăzut de lege, care este un

termen de decădere și nu poate fi restabilit, ceea ce constituie temei, în

conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, de a considera

recursul inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei

căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să

respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete

din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina că, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În atare circumstanțe, declararea recursului Ministerul Afacerilor Interne,

reprezentat de Tatiana Danuța împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise și ar leza, în acest mod,

principiul securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților,

cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui

voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în

vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de

Tatiana Danuța.

Conform art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270,

art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de Tatiana

Danuța, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

7