2rc-146/19 — cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii
2rc-146/19 — cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rc-146/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Legilux” în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Asito Direct” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Legilux” cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare împotriva încheierii din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Legilux” și remisă cu toate anexele constată: La 29 martie 2019, SA „Asito Direct” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Legilux”, intervenient accesoriu Boris Poculeac cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.
Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398, 1415 Cod civil, art. 39, 84, 118, 116, 167 CPC, art. 17 alin. (2) din Legea cu privire la asigurări, art. 2, 15, 29 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse de autovehicule, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Legilux” în beneficiul SA „Asito Direct” a despăgubirii de asigurare în sumă de 3 700,73 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 564 de lei, a cheltuielilor de judecată legate de plata taxei de stat în sumă de 270 de lei și a altor cheltuieli de judecată. Prin hotărârea din 4 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost admisă acțiunea.
A fost încasată de la SRL „Legilux” în beneficiul SA „Asito Direct” despăgubirea de asigurare în sumă de 3 700,73 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 564 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 270 de lei. 1 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, SRL „Legilux” a contestat-o cu apel. Prin încheierea din 13 august 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de SRL „Legilux”, comunicat apelantei despre necesitatea prezentării la Curtea de Apel Bălți a cererii de apel în care să fie indicate esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului și a bonului de plată a taxei de sat în mărime de 202,50 de lei, fiindu-i stabilit termen până la 3 septembrie 2019 ora 16:00.
Prin încheierea din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită cererea de apel depusă de SRL „Legilux” și remisă cu toate anexele. La 4 octombrie 2019, SRL „Legilux” a declarat recurs împotriva încheierii din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei în Curtea de Apel Bălți la etapa primirii cererii de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o neîntemeiată. A remarcat că sediul întreprinderii este în or. Bălți str. Bulgară Centură, iar pe avizul de recepție nu există ștampila întreprinderii și numele persoanei care a recepționat-o, ceea ce pune la îndoială veridicitatea avizului.
A considerat că instanța de apel incorect a apreciat avizele de recepție anexate la materialele cauzei, deoarece acestea sunt semnate de către o persoană neidentificată, fără indicarea funcției deținute în cadrul SRL „Legilux”, nefiind aplicată ștampila întreprinderii. Astfel, aceste erori și carențe vădite contravin prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit din următoarele considerente. În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită cererea de apel depusă de SRL „Legilux” și remisă cu toate anexele (f. d. 56-57).
2 Tot materialul probator atestă că copia încheierii nominalizate a fost expediată la 9 septembrie 2019 în adresa SRL „Legilux” - mun. Bălți str. Conev 34 A, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 58), fiind recepționată de SRL „Legilux” la 12 septembrie 2019, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 59). Drept urmare, termenul de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC pentru declararea recursului și-a început curgerea la data de 13 septembrie 2019 și a expirat la data de 27 septembrie 2019. Cu toate acestea, recursul împotriva încheierii din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat de SRL „Legilux” doar la 4 octombrie 2019, prin urmare, în afara termenului legal.
În circumstanțele descrise important este de notat că o solicitare cu privire la repunerea recursului în termen, în ordinea stabilită la art. 116 CPC, SRL „Legilux” nu a înaintat și nu a prezentat probe care ar justifica omiterea acestui termen. Instanța de recurs relevă ca lipsit de suport argumentul recurentei precum că SRL „Legilux” nu a cunoscut despre examinarea prezentei cauze, iar avizele de recepție a actelor expediate de prima instanță nu au fost semnate de un angajat al societății dat fiind faptul că SRL „Legilux” și-a schimbat adresa juridică. Or, din actele cauzei rezultă că adresa juridică a SRL „Legilux” este mun.
Bălți str. Conev 34 A, fapt ce reiese din polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCA) nr. RCA-001204603 din 19 noiembrie 2014, cât și din antetul procurii eliberate pe numele lui Boris Poculeac pentru a reprezenta interesele întreprinderii la companiile de asigurări din RM (f. d. 18, 19). Probe care ar confirma că adresa juridică a întreprinderii a fost modificat instanței de recurs nu au fost prezentate. Mai mult că corespondența expediată la adresa nominalizată a fost recepționată, nefiind restituită cu mențiunea că persoana juridică nu activează pe adresa dată. Astfel fiind, este indubitabil că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că ține în primul rând marja de apreciere a instanțelor naționale de a decide cu privire la prelungirea termenului de recurs, însă această marjă de apreciere nu este nelimitată, din moment ce părțile ar trebui să ia măsuri la intervale rezonabile pentru a solicita informații cu privire la evoluția procedurilor judiciare în care sunt implicate. Or, motivele pentru extinderea unui termen pentru recurs ar putea justifica ingerința în principiul autorității de lucru judecat, în special, în cazul în care legislația internă nu limitează marja discreționară a instanțelor în privința timpului sau a motivelor prelungirii termenului de prescripție (cauza Bodiu contra Republicii Moldova, 18 iunie 2019, nr. 7516/10).
3 În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de SRL „Legilux”, ca fiind depus în afara termenului legal. În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie ca fiind depus în afara termenului legal recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Legilux” împotriva încheierii din 4 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Asito Direct” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Legilux” cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat 4
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.