2ra-2045/19 — cu privire la constatarea nulitatii contractului de donatie

2ra-2045/19 — cu privire la constatarea nulitatii contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2045/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Holban

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi

DECIZIE

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Nadejda Arnautu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Pelagheia Țîrdea

împotriva Nadejdei Arnautu, intervenienți accesorii notarul Livia Vescu și Vironica

Russu cu privire la constatarea nulității absolute a actului juridic și recuperarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins apelurile declarate de către Pelagheia Țîrdea, Nadejda Arnautu și s-a menținut

hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 02 februarie 2018 Pelagheia Țîrdea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Arnautu, intervenient accesoriu notarul privat Maria Hrolovici, prin

care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de donație din 16 decembrie

2009, încheiat între Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu, autentificat de notarul privat

Maria Hrolovici și înregistrat sub nr. 1474, radierea dreptului de proprietate a Nadejdei

Arnautu asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 0,0801 ha din

Registrul bunurilor imobile, cu înregistrarea acestui drept pe numele Pelagheii Țîrdea,

recuperarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și încasarea cheltuielilor

pentru acordarea asistenței juridice.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu soțul său, Asilev Șamali

a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,0801 ha, extravilan

cu destinație grădini în baza deciziei Consiliului orășenesc Sîngera, dreptul de

proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX.

1

După decesul soțului său, la 25 iulie 2008, a devenit proprietară asupra întregului

imobil enunțat și a îngrijit de una singură acest teren, pe care l-a folosit cu toate

drepturile și și-a onorat obligațiunile prevăzute de lege. Pentru întreținerea terenului nu

a solicitat ajutor de la nimeni.

A menționat că recent, verificând Registrul bunurilor imobile, a aflat că terenul

menționat nu-i mai aparține, dreptul de proprietate fiind înregistrat pe numele Nadejdei

Arnautu în baza contractului de donație nr. 1474 din 16 decembrie 2009.

La 15 decembrie 2017 a primit copia contractului de donație nr. 1474, din care

rezultă că la 16 decembrie 2009, Vironica Russu a semnat din numele său contractul de

donație și a donat Nadejdei Arnautu terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu

drept de proprietate.

A invocat că nu a dat consimțământul și nu a împuternicit-o pe Vironica Russu să

semneze acte din numele său, mai mult, să-i înstrăineze terenul.

Consideră că toate acțiunile întreprinse de către Nadejda Arnautu, Vironica Russu

în complicitate cu notarul privat Maria Hrolovici au fost îndreptate și au avut drept scop

de a o priva ilegal de dreptul de proprietate și de bunurile ce-i aparțineau, astfel, fiindu-

i încălcate drepturile la viață, sănătate, existență și proprietate, drepturi consfințite prin

Constituția Republicii Moldova.

Contractul de donație a fost semnat în lipsa voinței sale, în lipsa consimțământului

și fără respectarea formei actului juridic, ceea ce atrage nulitatea absolută a actului

juridic. Starea de sănătate este normală, este în stare să se deplaseze de una singură și

poate semna acte juridice, fără a împuternici pe cineva.

Careva rude apropiate, care ar fi manifestat dorința de a o susține material sau

moral după decesul soțului său, nu a avut în preajma sa, nici pe parcursul vieții sale.

Astfel, nu a fost nici un motiv și nu a avut nici odată intenția de a dona bunul imobil,

ce-i aparține cu drept de proprietate.

Pe motiv că a fost deposedată de bunul său de către Nadejda Arnautu, a suportat

mari suferințe psihice, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral, care urmează să o

despăgubească în valoare bănească, pentru restabilirea echității sociale.

Prin încheierea din 09 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

atras în proces în calitate de intervenienți accesorii notarul Livia Vescu și persoana care

a semnat contractul Vironica Russu. (f.d. 40)

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Pelagheia Țîrdea. S-a

constatat nulitatea absolută a contractului de donație din 16 decembrie 2009, încheiat

între Pelagheia Țîrdea și Natalia Arnautu, înregistrat de către notarul privat Maria

Hrolovici cu nr. 1474, prin care prima a transmis dreptul de proprietate asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0801 ha situat în extravilanul or. Sîngera,

mun. Chișinău. S-a încasat din contul Nadejdei Arnautu în beneficiul statului taxa de

stat de la care reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată în

mărime de 150 lei. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins. (f.d. 67, 75-79)

La 18 martie 2019 Pelagheia Țîrdea a declarat apel împotriva hotărârii din 18

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea

parțială a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii pretențiilor din cererea de

2

chemare în judecată și în această parte a emite o nouă hotărâre de admitere a cererii

integral. (f.d. 74, 94-96)

Cu apel, hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la

18 martie 2019 a fost contestată și de către Nadejda Arnautu, care a solicitat casarea

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi soluții de respingere a cererii de

chemare în judecată depusă de către Pelagheia Țîrdea. (f.d. 81-82, 97-99)

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile

declarate de către Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu și s-a menținut hotărârea din 18

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 112, 113-121)

Instanțele de judecată au concluzionat că din analiza contractului de donație nr.

1474 din 16.12.2009 nu se atestă semnătura donatorului Țîrdea Pelagheia, ceea ce

denotă că aceasta nu și-a manifestat voința de a încheia actul juridic în mod liber.

Au mai menționat instanțele că actul notarial-contractul de donație putea fi semnat

de o altă persoană doar în cazul când persoana care solicită îndeplinirea actului notarial,

din cauza unui defect fizic, unei boli sau din alte motive întemeiate, nu poate semna

personal actul juridic, cauză care urma a fi arătată în girul de autentificare, condiții

prevăzute în Legea nr. 1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat, ceea ce din

materialele cauzei nu se atestă.

S-a reținut că din dispozițiile Capitolului II din Codul Civil, una din condițiile de

valabilitate a unui act juridic este consimțământul, care, prin prisma art. 199 Cod Civil,

reprezintă manifestarea exteriorizată de voință a persoanei de a încheia un act juridic.

Reieșind din prevederile art. 195 Cod Civil s-a constatat că la încheierea contractului

de donație nr. 1474 din 16.12.2009 voința Pelagheii Țîrdea nu a fost îndreptată spre

încheierea unui contract de donație, or, o probă contrară în acest sens nu a fost

prezentată.

La 19 august 2019 și la 20 august 2019 Nadejda Arnautu a declarat recurs

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului,

casarea actelor judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată. (f.d. 131a-136, 138-140)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că hotărârile instanțelor

inferioare sunt neîntemeiate, ilegale, neavând suport juridic, deoarece nu s-a aplicat

legea care trebuia a fi aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că în prezenta speță, Pelagheia Țîrdea nu a demonstrat prin probe,

precum că consimțământul ei ar fi fost viciat, sau precum că ea nu și-a dat acordul la

semnarea contractului de donație.

Instanțele n-au luat în calcul că la 16 decembrie 2009 a mai fost încheiat un

contract, prin care Pelagheia Țîrdea în aceleași condiții a donat casa și terenul de pe

lângă casă și că acest contract în alt proces a fost recunoscut valabil, iar Pelagheia

Țîrdea a ascuns această informație.

A mai invocat că despre existența litigiului nu a cunoscut, iar semnătura de pe

avizele de recepție, care se conțin în materialele cauzei și care confirmă că au fost

recepționate, nu-i aparține.

3

La 16 octombrie 2019 Vironica Russu a depus cerere, prin care a susținut cererea

de recurs declarată de către Nadejda Arnautu, indicând că la solicitarea Pelagheii Țîrdea

ea a semnat toate contractele de donație încheiate la 16 decembrie 2009. (f.d. 147)

La 21 octombrie 2019 PelagheiaȚîrdea a depus referință, prin care a solicitat a

declara recursul depus de către Nadejda Arnautu inadmisibil. (f.d. 149-151)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

28 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 24 iunie 2019. Astfel,

recursul declarat de către Nadejda Arnautu la 18 august 2019, se consideră în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 noiembrie 2019 recursul depus

de către Nadejda Arnautu s-a declarat admisibil pentru a fi examinat în fond.

Articolul 441 Cod de procedură civilă stipulează că în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă instanța de recurs, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

În speță, Colegiul lărgit reține că PelagheiaȚîrdea a depus cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de donație din

16 decembrie 2009, încheiat între Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu, autentificat de

notarul privat Maria Hrolovici și înregistrat cu nr. 1474, radierea dreptului de

proprietate a Nadejdei Arnautu asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX,

suprafața de 0,0801 ha din Registrul bunurilor imobile, cu înregistrarea acestui drept pe

numele Pelagheii Țîrdea, recuperarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și

încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.

4

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Pelagheia Țîrdea. S-a

constatat nulitatea absolută a contractului de donație din 16 decembrie 2009, încheiat

între Pelagheia Țîrdea și Natalia Arnautu, înregistrat de către notarul privat Maria

Hrolovici cu nr. 1474, prin care prima a transmis dreptul de proprietate asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0801 ha situat în extravilanul or. Sîngera,

mun. Chișinău. S-a încasat din contul Nadejdei Arnautu în beneficiul statului taxa de

stat de la care reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată în

mărime de 150 lei. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 mai 2019 a respins apelurile declarate

de către Pelagheia Țărdea, Nadejda Arnautu și a menținut hotărârea din 18 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Concluzia respectivă este considerată de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit prematură din următoarele considerente.

Din suportul probatoriu al cauzei, și anume, din informația Agenției Servicii

Publice pe numele Pelagheii Țîrdea a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

bunului imobil (teren) cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău, or. Sîngera.

Dreptul de proprietate asupra bunului imobil (teren) cu suprafața de 0,0801 ha cu

nr. cadastral XXXXX aflat în or. Sîngera a fost înregistrat pe numele Pelagheii Țîrdea

în baza certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietatea comună în devălmășie nr. 322 și certificatului de moștenitor legal nr. 323,

eliberat de notarul privat Ghenadie Vacari, mun. Chișinău la 29.01.2009, înscrise în

Registrul bunurilor imobile cu nr. 0101/09/2097 și nr. 0101/09/2098 la 30.01.2009.

La data de 16 decembrie 2009 Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu au încheiat

contractul de donație nr. 1474 asupra terenului (grădină) situat în teritoriul primăriei

orașului Sîngera, în extravilan, cu suprafața de 0,0801, cu nr. cadastral XXXXX,

autentificat notarial de către notarul privat Maria Hrolovici.

În contractul menționat supra notarul privat Maria Hrolovici a indicat că la

domiciliul din mun. Chișinău, orașul Sîngera, str. Ion Creangă, nr. 36 s-au prezentat

Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu, care au cerut întocmirea prezentului contract și

după ce au citit, fiind cunoscute cu conținutul și efectele acestuia, l-au semnat în

prezența sa, indicând că Pelagheia Țîrdea, din motiv că nu poate semna personal din

cauza bolii, a împuternicit-o să semneze în numele său pe Vironica Russu, iar Nadejda

Arnautu a semnat personal, astfel părțile confirmând încheierea prezentului contract.

Instanța de recurs a mai constatat că pe numele Pelagheii Țîrdea a fost înregistrat

dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile (teren și construcții) cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX din mun. Chișinău, or. Sîngera, str. XXXXX,

nr. XXX cu statutul înscrierii „stins” în urma încheierii actelor juridice de donație. (f.d.

10)

Colegiul lărgit reține că Nadejda Arnautu în cererea de recurs a invocat că în anul

2014 Pelagheia Țîrdea a inițiat un alt proces, prin care a solicitat declararea nulității

contractului de donație a bunurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX și

XXXXX din mun. Chișinău, or. Sîngera, str. XXXXX, nr. XXX, care a fost finalizat

cu decizia din 20 iulie 2016 a Colegiului Civil, comercial și de contencios

5

administrative al Curții Supreme de Justiție, care a stabilit prezența voinței Pelagheii

Țîrdea la încheierea contractului de donație.

În cadrul examinării prezentei cauze Pelagheia Țîrdea nu a menționat despre

încheierea altui contract de donație asupra bunurilor imobile de care dispunea și

circumstanțele încheierii acestuia.

Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că la

examinarea cauzei instanța de apel nu a verificat câte contracte a încheiat Pelagheia

Țîrdea la data de 16 decembrie 2009, circumstanțele în care au fost înstrăinate bunurile

imobile de care dispunea Pelagheia Țîrdea prin contractele de donație din 16 decembrie

2009, în ce relații de rudenie se afla cu donatarul Natalia Arnautu, precum și condițiile

în care au fost încheiate.

Este necesar de specificat că instanța de apel a menținut hotărârea instanței de

fond, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație din 16

decembrie 2009, înregistrat cu nr. 1474 și încheiat între Pelagheia Țîrdea și Natalia

Arnautu asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, invocând că la încheierea

actului juridic Pelagheia Țîrdea nu și-a manifestat voința de a-l încheia, or, art. 199 alin.

(1) Cod Civil (în redacția până la 01.03.2019) indică că consimțământ este

manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. (2)

Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este

exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. (3) Intenția de a

produce efecte juridice se determină din declarația sau comportamentul persoanei, așa

cum ea a fost înțeleasă în mod rezonabil de către cealaltă parte a actului juridic sau, în

cazul actelor juridice unilaterale, de către persoana căreia actul îi este destinat.

Consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, adică având

facultatea de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa valoare. Subiectul de

drept civil trebuie să conștientizeze acțiunile sale, să-și dea seama de urmările lor și să

le dorească în cunoștință de cauză. Consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a

produce efecte juridice. Această condiție reiese din însăși esența actului juridic civil

care este o manifestare de voință, înreptată spre nașterea, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile. Consimțămîntul nu trebuie să fie viciat. Pentru

formarea valabilă a oricărui act juridic consimțământul trebuie să fie liber și dat în

cunoștință de cauză. Aceste condiții nu sunt întrunite atunci când consimțămîntul este

alterat de vicii: eroare, dol, violență sau leziune.

În cererea de chemare în judecată Pelagheia Țîrdea a indicat că recent a aflat că

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX nu-i mai aparține, fiind donat prin contractul din

16 decembrie 2009, despre care nu cunoaște nimic.

În același timp Colegiul lărgit reține că Pelagheia Țărdea, la 16 decembrie 2009 a

donat și alte bunuri imobile (construcții, teren aferent) și că anterior a mai depus o

acțiune, prin care a solicitat declararea nulității contractului de donație nr. 1470 din 16

decembrie 2009, iar instanțele, prin hotărâre irevocabilă, plasată pe portalul instanțelor,

au constatat lipsa caracterului ilicit al actului juridic, stabilind că la încheierea

contractului de donație a fost respectată forma cerută de lege, actul juridic fiind semnat

de o persoană împuternicită de către donator, în prezența acestuia, acest fapt fiind

specificat de către notar expres în contractul autentificat.

6

Aici instanța de recurs atenționează asupra principiului securității juridice de

natură jurisprudențială, ce ține de o practică judiciară neuniformă.

Criteriile, care ghidează condițiile în care hotărârile neunitare ale unor diverse

instanțe judecătorești de ultim grad constituie o încălcare a cerinței unui proces echitabil

consacrată la art. 6 § 1 din convenție constau în stabilirea următoarelor aspecte: dacă

există „divergențe profunde și persistente” în jurisprudența instanțelor interne, dacă

legislația internă prevede mecanisme pentru remedierea inconsecvențelor, dacă

mecanismul a fost aplicat și, după caz, cu ce efecte.

Principiul securității juridice garantează, inter alia, o oarecare stabilitate în

cazurile juridice și contribuie la încrederea publicului în instanțe. Pe de altă parte,

persistența hotărârilor judecătorești neunitare poate crea o stare de incertitudine juridică

în măsură să scadă încrederea publicului în sistemul judecătoresc, în vreme ce această

încredere este evident una dintre componentele esențiale ale unui stat de drept.

Colegiul lărgit atestă că instanța de apel la examinarea cauzei nu a analizat ambele

contracte de donație și circumstanțele în care au fost încheiate și dacă au fost respectate

normele legale pentru a fi considerate valabile.

Intimata Pelagheia Țîrdea a prezentat instanței de judecată numai contractul de

donație nr. 1474 din 16 decembrie 2009, care îl consideră nul, deoarece nu l-a semnat

și nu și-a dat acordul pentru a-l semna din numele său de către Vironica Russu .

Respectiv, instanța de apel urma să verifice dacă la data de 16 decembrie 2009

Pelagheia Țîrdea a mai încheiat și alte acte juridice asupra bunurilor imobile ce-i

aparțineau și care a fost ulterior soarta acestor acte.

Instanța de apel nu a verificat în ce relații de rudenie se afla Pelagheia Țîrdea cu

Natalia Arnautu, cine a fost inițiatorul contractului de donație și dacă notarul,

autentificând contractul de donație, a respectat prevederile legale.

La caz, se reține că nulitatea este o sancțiune de drept civil, care desființează actul

juridic atunci când a fost încheiat cu încălcarea condițiilor de validare (de fond sau de

formă) stabilit prin lege, iar cauza de nulitate există în momentul încheierii actului

juridic și constă în nerespectarea unei condiții legale referitoare la încheierea valabilă a

actului.

Nulitatea este sancțiunea care se aplică în cazul în care la încheierea actului juridic

civil nu se respectă condițiile de valabilitate. Nulitatea este mijlocul prevăzut de lege

pentru a asigura respectarea condițiilor de valabilitate a acului juridic. În măsura în care

un act juridic concret nu respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin

intermediul nulității.

La rejudecare urmează să se țină cont de prevederile art. 118 alin. (1) Cod de

procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe

care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale. Instanța, totodată, va ține

cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanțelor care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei și că în acest sens poate fi propus părților

să concretizeze pretențiile, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce

constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

7

Instanța de apel urmează să se expună și sub aspectul temeiniciei sau netemeiniciei

argumentelor și probelor prezentate de către reclamantă privind emiterea actelor

juridice cu circumstanțele cauzei și normele de drept aplicabile speței.

În contextul dat, Colegiul menționează că obligația instanței de apel este de a

verifica legalitatea hotărârii în întregul ei, independent de motivele apelului, în

conformitate cu art. 373 alin. (4) Cod de procedură civilă și a da răspuns tuturor

argumentelor esențiale în litigiu.

Totodată, Colegiul reiterează că norma procedurală enunțată supra obligă instanța

de apel de a verifica legalitatea soluției adoptate de prima instanță în raport cu

pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate, precum și obiecțiile

formulate de pârâtă asupra pretențiilor înaintate.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea

acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate obiecțiile formulate și probele prezentate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul

la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile,

să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul

procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Astfel, Colegiul lărgit reinterează că la rejudecarea cauzei, instanța de apel

urmează să țină cont de cele enunțate supra, rezultând atât din pretențiile înaintate de

către Pelagheia Țîrdea, cât și apărarea formulată de pârâtă, de înscrisurile prezentate în

calitate de probe în susținerea poziției acestora, apreciindu-le în conformitate cu art.

120-122, 130 Cod de procedură civilă, în raport cu circumstanțele stabilite și normele

de drept material aplicabile speței.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

examinat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural, iar aceste erori nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare.

8

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Nadejda Arnautu.

Se casează decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Pelagheia Țîrdea împotriva

Nadejdei Arnautu, intervenienți accesorii notarul Livia Vescu și Vironica Russu cu

privire la constatarea nulității absolute a actului juridic și recuperarea prejudiciului

moral și se remite cauza în Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinteședinței

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Maria Ghervas

9