2rh-185/16 — declararea nulitatii contractului de donatie

Dosarul nr. 2rh-185/16

Prima instanță: judecătoria Botanica, mun.Chișinău (jud.L. Gafton)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Vieru, V. Clevadî, T. Chișca-Doneva, N. Craiu, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Oleg Sternioală

examinînd cererea de revizuire depusă de Țîrdea Pelagheia împotriva deciziei

din 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pelagheia

Țîrdea împotriva Nadejdei Arnautu, intervenient accesoriu Maria Hrolovici cu

privire la declararea nulității contractului de donație,

c o n s t a t ă :

La data de 24 decembrie 2014, avocatul Oxana Secrieru, în interesele Pelaghiei

Țîrdea, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Arnautu

solicitînd inițial anularea contractului de donație din 17 decembrie 2009.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la data de 17 decembrie 2009 reclamanta

Pelagheia Țîrdea a încheiat cu Nadejda Arnautu un contract de donație, obiectul

căruia l-au constituit bunurile amplasate în mun. Chișinău, or. Sîngera, str. Ion

Creangă, nr. 36 și anume: - terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0733 ha, cu

numărul cadastral 0111117.178; - casa de locuit individuală cu suprafața de 91,6

m.p., cu numărul cadastral 00111117.178.01;- construcție accesorie cu suprafața de

29,9 m.p., cu numărul cadastral 0111117178.02; - construcție accesorie cu suprafața

de 15,1 m.p., cu numărul cadastral 0111117178.03.

Indică că, la data încheierii contractului, reclamanta era grav bolnavă și nu-și

dădea seama de ce se întâmpla la acel moment, suferea de o maladie, ce determină că

în perioade de criză să nu-și poată conștientiza acțiunile, aceasta fiind localizată și

într-o continuă evoluție de mai bine de 15 ani.

Afirma că, la momentul încheierii contractului, notarul nu a verificat specificul

bolii de care suferea reclamanta la acel moment și, în consecință, nu a fost stabilit

discernămîntul ultimei ca element al consimțămîntului pentru a putea încheia acte

juridice.

1

În drept acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.225 Cod civil.

La data de 30 iunie 2015, avocatul Oxana Secrieru, în interesele Pelaghiei

Țîrdea, a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitînd declararea nulității

contractului de donație nr. 1470 din 16 decembrie 2009, invocînd ca temei de drept

prevederile art. art.210 alin.(4), 833, 835, 836 Cod civil. Ca circumstanțe de fapt,

suplimentar la cererea inițială, s-a indicat că față de reclamantă au fost întreprinse

acțiuni de maltratare, ceea ce denotă o ingratitudine gravă.

Prin hotărîrea din 07 august 2015 a judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Pelagheia Țîrdea împotriva

Nadejdei Arnautu, intervenient accesoriu Maria Hrolovici cu privire la declararea

nulității contractului de donație.

Prin decizia din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de avocatul Oxana Secrieru, în interesele Pelaghiei Țîrdea; s-a casat hotărîrea

din 07 august 2015 a judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și s-a pronunțat o nouă

hotărîre prin care a fost constatată nulitatea contractului de donație nr.1471 din 16

decembrie 2009 încheiat între Pelagheia Țîrdea și Nadejda Arnautu; s-a încasat din

contul Nadejdei Arnautu la bugetul de stat taxa de stat în mărime de 9837,06 lei.

Prin încheierea din 28 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat

eroarea admisă referitor la numărul contractului, cu indicarea în loc de „1471”

numărul corect „1470” și numărul imobilului, cu indicarea numărului „36” în loc de

„34”.

Prin decizia din 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Nadejda Arnautu; s-a casat decizia din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău și s-a menținut hotărîrea din 07 august 2015 a judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Pelagheia Țîrdea împotriva Nadejdei Arnautu, intervenient accesoriu Maria Hrolovici

cu privire la declararea nulității contractului de donație.

La data de 28 iulie 2016 Pelagheia Țîrdea a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitînd casarea acesteia cu

menținerea deciziei din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, instanței de recurs nu i s-a adus

la cunoștință încheierea judecătoriei Botanica din 13 octombrie 2015 prin care s-a

constatat aplicarea violenței în privința Pelagheiei Țîrdea fiind emisă ordonanță de

protecție a victimei. În aceste condiții, revizuenta menționează prevederile art. 6

CEDO, care impune ca o parte să aibă o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza

în tribunal în condiții, care nu o dezavantajează în mod apreciabil în raport cu partea

adversă.

De asemenea, revizuenta face referire și la cauza Dombo E. B.V. contra Olantei

din 27.10.1993, în care se indică că fiecare parte la un proces beneficiază de o

posibilitate rezonabilă de a-și expune poziția în fața instanței în condiții în care să nu

o dezavantajeze semnificativ vis-a-vis de partea adversă.

Menționează revizuenta și prevederile art. 4 din Constituția RM și art. 12 alin.

(1) CPC, din care rezultă că instanțele judecătorești naționale au obligația să aplice în

mod direct prevederile Convenției Europene în tot spectrul acesteia, precum și

concluziile instanței europene în orice caz concret ce este supus aprecierii lor, iar în

cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la

2

cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a

ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale (Hiro Balani contra Spaniei, 1994).

În aceste condiții, remarcă că admiterea cererii de revizuire în cauză, rezultînd

din sensul art. 3, art. 6 și paragraful 2 al art. 4 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privința intimatului a

principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și

admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public și a

echității justiției. Redeschiderea procesului în pricina dată rezultă din necesitatea

înlăturării unor consecințe negative serioase, generate în urma încălcării flagrante a

normelor constituționale, care au lezat interese publice și care nu pot fi rectificate

decît prin reexaminarea cauzei.

Relevă că, o hotărîre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor

fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța de

revizuire să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încît să

restabilească atît cît este posibil situația existentă înaintea încălcării.

În conformitate cu art.448, alin.(4) CPC, cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art.453, alin. (1), lit.) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) și h) CPC, revizuirea se declară în cazurile cînd

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii; dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre,

fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) CPC, este

important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinate

pentru judecarea justă a cauzei.

Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

3

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

La caz, Colegiul conchide că revizuenta Pelagheia Țîrdea anexînd la cererea de

revizuire a încheierii judecătoriei Botanica din 13 octombrie 2015 prin care s-a

constatat aplicarea violenței în privința Pelagheiei Țîrdea fiind emisă ordonanță de

protecție a victimei, nu a probat nici într-un fel și nici nu a demonstrat instanței că

despre înscrisul dat nu a cunoscut sau nu a avut posibilitate de a îl cunoaște pînă la

adoptarea deciziei contestate.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele

invocate de revizuentă ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt

determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul

examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea

sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în contextul

circumstanțelor de fapt din litigiu.

Astfel, Colegiul constată că revizuenta Pelagheia Țîrdea nu a prezentat alte

înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Cu referire la prevederile art. 449 lit. h) CPC, ce la fel au constituit temei de

revizuire, Colegiul reține următoarele.

În conformitate cu art. 449 lit. h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

La caz, Colegiul menționează că deși revizuenta indică în cererea sa prevederile

art.449 lit. h) din CPC, argumentele în susținerea acesteia nu pot fi raportate la

temeiurile stabilite de art.449 lit.h).

Referitor la acest temei se menționează că existența unei constatări a Curții

Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți

fundamentale ale omului, în pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit,

constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Astfel, în conformitate cu aceste prevederi legale, revizuirea poate fi declarată în

cazul în care, după rămînerea hotărîrii irevocabile, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat printr-o hotărîre o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Prin urmare, verificînd temeinicia motivelor de revizuire invocate, Colegiul

Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu pot fi reținute și nu pot servi ca

temei de revizuire a hotărîrii contestate, în sensul art. 449 lit. h) din CPC, din motiv

că revizuenta nu a prezentat careva probe ce ar confirma existența unei hotărîri

definitive a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința ei, prin care să fie

stabilit faptul că în cadrul examinării recursului declarat împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău, acesteia i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute de Convenția

Europeană.

Deci, cu certitudine s-a stabilit că simpla referire la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului nu poate suplini lipsa unei argumentări logico-

juridice a cererii de revizuire, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea de

4

revizuire.

Rezultînd din cele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b), h), art. 453 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Țîrdea

Pelagheia împotriva deciziei din 20 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Oleg Sternioală

5