2rac-426/19 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-426/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-426/19
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, judecător – I. Dadu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun
Î N C H E I E R E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Galina Stratulat
Svetlana Filincova
examinând admisibilitatea recursului declarat de SRL “Evrascon Europe”, prin
intermediul avocatului Irina Cușniriova,
în cauza civilă la cererea înaintată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului către SRL „Evrascon Europe” cu privire la repararea
prejudiciului cauzat mediului,
împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de SRL “Evrascon Europe”, fiind menținută
hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 31 iulie 2017, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului s-a
adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată către SRL „Evrascon Europe”
cu privire la repararea prejudiciului cauzat mediului.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 22 noiembrie 2016, a fost
depistat faptul că SRL „Evrascon Europe” extrăgea ilegal substanțe minerale utile,
în apropierea s. Pervomaiscoe, r-nul Hâncești. În urma controlului efectuat de către
Inspecția Ecologică Hâncești, s-a constatat existența în limitele localității a două
excavații miniere, de unde recent sau extras substanțe minerale utile (argilă) în lipsa
dreptului de folosință asupra sectorului de subsol în scopul extragerii substanțelor
minerale utile, în lipsa actului de confirmare a perimetrului minier, a proiectului
tehnic de lucru aprobat în modul stabilit de legislație și a licenței pentru genul
respectiv de activitate.
Pentru aceste acțiuni, Inspecția Ecologică Hâncești a întocmit în privința
pârâtului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 059931 din 22 noiembrie
2016, pentru contravenția prevăzută de art. 119 alin. (1) din Codul contravențional.
Dirigintele de șantier al SRL „Evrascon Europe”, Chiperi Serghei, a recunoscut
faptul extragerii neautorizate a subsolului din extravilanului s. Pervomaiscoe, r-nul
Hâncești.
1
La 30 ianuarie 2017, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a emis
hotărârea pe cauza contravențională nr. 119, ca urmare a examinării procesului-
verbal cu privire la contravenție nr. 059931 din 22 noiembrie 2016, SRL „Evrascon
Europe” fiind sancționată pentru folosirea neautorizată a subsolului cu amendă în
mărime de 300 unități convenționale, ce constituie suma de 6000 de lei. Hotărârea
dată a fost înmânată la data de 30 ianuarie 2017 managerului executiv al SRL
„Evrascon Europe”, Miron Veaceslav, iar la 02 februarie 2017, pârâtul a achitat
amenda în mărime de 3000 de lei.
Conform raportului privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul
extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile (argilă) nr. 09-21-014 din 19
decembrie 2016, volumul de substanțe minerale extrase constituie 6610 m3, iar
prejudiciul cauzat mediului constituie 585 544 de lei.
Calculul prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a argilei
a fost efectuat în conformitate cu pct. 14 din Instrucțiunea nr. 385 din 08 august 2004
privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației
privind subsolul, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 22
octombrie 2004, nr. 189-192, art. 385.
Prin scrisorile nr. 1121/09 din 22 decembrie 2016 și nr. 127/09 din 06 februarie
2017, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a informat Ministerul Mediului
despre rezultatele controlului efectuat în limitele s. Pervomaiscoe, r-nul Hâncești,
anexând raportul privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul
extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile (argilă) nr. 09-21-014 din 19
decembrie 2016 și raportul cu privire la rezultatele controlului în limitele s.
Pervomaiscoe, r-nul Hâncești, în care au fost stabilite suprafața excavației miniere
de 2090 m2, grosimea medie a stratului de argilă ce constituie la excavația nr. 1-3,5
m, iar la excavația nr. 2-2,0 m, volumul de substanțe minerale utile (argilă) fiind de
6610 m3.
La 21 martie 2017, prin notificarea nr. 08-05/502 a propus pârâtului să achite
benevol prejudiciul cauzat mediului, însă până în prezent acesta nu s-a conformat
cerințelor ministerului și nu a achitat suma de 585 544 de lei la contul Fondului
Ecologic Național.
Reieșind din cele expuse, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului a solicitat încasarea de la SRL „Evrascon Europe” la contul Fondului
Ecologic Național a sumei de 585 544 lei cu titlu de prejudiciu cauzat mediului.
Prin hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central,
acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la SRL „Evrascon Europe” la contul
Fondului Ecologic Național suma de 585 544 lei cu titlu de prejudiciu cauzat
mediului. Totodată, s-a încasat de la SRL „Evrascon Europe” în contul bugetului de
stat suma de 17 566, 32 lei cu titlu de taxă de stat.
Prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de SRL “Evrascon Europe”, fiind menținută hotărârea din 20
decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, SRL „Evrascon Europe” a
utilizat neautorizat subsolul și a extras ilicit substanțe minerale utile (argilă). Or,
sectorul de subsol, unde au fost extrase sedimentele de argilă, nu a fost atribuit
apelantului în baza unui contract. Prin urmare, sectorul respectiv nu este deținut în
condiții legale, fapt ce exclude dreptul de a-l folosi și a extrage substanțe minerale
2
utile. De asemenea, apelantul nu dispune de licență pentru genul respectiv de
activitate. În astfel de împrejurări, instanța de apel a conchis întrunirea condițiilor
pentru angajarea răspunderii delictuale civile a apelantului SRL „Evrascon Europe”
pentru prejudiciul cauzat mediului, fiind constatată fapta prejudiciabilă, prejudiciul,
legătura cauzală și vinovăția. Suplimentar, Curtea de Apel Chișinău a menționat că,
în condițiile în care s-a constatat extragerea ilicită a substanțelor minerale utile de
către SRL „Evrascon Europe”, existența prejudiciului este incontestabilă. Or, este
imposibilă extragerea ilicită a argilei fără cauzarea de prejudicii mediului. Din aceste
motive, instanța de apel a respins ca fiind irelevantă alegația apelantului precum că
procesul-verbal de constatare la fața locului a fost întocmit abia la 16.12.2018, după
24 zile de la constatarea contravenției. Or, indiferent de data efectuării controlului,
scopul acestuia a fost de a constata prejudiciul cauzat prin contravenția constatată
prin procesul-verbal din 22.11.2016. În altă ordine de idei, Colegiul a reținut că SRL
„Evrascon Europe” și-a recunoscut vina pentru extragerea neautorizată a argilei, atât
la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, cât și prin faptul
achitării amenzii stabilite.
La 27 septembrie 2019, SRL “Evrascon Europe”, prin intermediul avocatului
Irina Cușniriova, a contestat cu recurs decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel
Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de apel.
Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 16
iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 20 decembrie 2018 a
Judecătoriei Hâncești, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie
respinsă integral cererea de chemare în judecată.
La 12 noiembrie 2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului al Republicii Moldova, a depus referință la cererea de recurs, solicitând
considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL
“Evrascon Europe”, prin intermediul avocatului Irina Cușniriova, este neîntemeiat
și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 16 iulie 2019 și expediată participanților la proces la 30 iulie 2019 (f.d. 150), însă
la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul
recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul
declarat împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
înregistrat la 27 septembrie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură
civilă, acesta se consideră declarat în termen.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia
cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de SRL “Evrascon Europe”, prin intermediul
avocatului Irina Cușniriova.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
4
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL “Evrascon Europe”, prin
intermediul avocatului Irina Cușniriova.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu,
Judecătorii Galina Stratulat,
Svetlana Filincova
5