ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.11.2019

2rac-426/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

HOTĂRÂRE
20.11.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Încasarea prejudiciului cauzat
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2rac-426/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-426/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, judecător – I. Dadu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de SRL “Evrascon Europe”, prin

intermediul avocatului Irina Cușniriova,

în cauza civilă la cererea înaintată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului către SRL „Evrascon Europe” cu privire la repararea

prejudiciului cauzat mediului,

împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de SRL “Evrascon Europe”, fiind menținută

hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 31 iulie 2017, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului s-a

adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată către SRL „Evrascon Europe”

cu privire la repararea prejudiciului cauzat mediului.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 22 noiembrie 2016, a fost

depistat faptul că SRL „Evrascon Europe” extrăgea ilegal substanțe minerale utile,

în apropierea s. Pervomaiscoe, r-nul Hâncești. În urma controlului efectuat de către

Inspecția Ecologică Hâncești, s-a constatat existența în limitele localității a două

excavații miniere, de unde recent sau extras substanțe minerale utile (argilă) în lipsa

dreptului de folosință asupra sectorului de subsol în scopul extragerii substanțelor

minerale utile, în lipsa actului de confirmare a perimetrului minier, a proiectului

tehnic de lucru aprobat în modul stabilit de legislație și a licenței pentru genul

respectiv de activitate.

Pentru aceste acțiuni, Inspecția Ecologică Hâncești a întocmit în privința

pârâtului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 059931 din 22 noiembrie

2016, pentru contravenția prevăzută de art. 119 alin. (1) din Codul contravențional.

Dirigintele de șantier al SRL „Evrascon Europe”, Chiperi Serghei, a recunoscut

faptul extragerii neautorizate a subsolului din extravilanului s. Pervomaiscoe, r-nul

Hâncești.

1

La 30 ianuarie 2017, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a emis

hotărârea pe cauza contravențională nr. 119, ca urmare a examinării procesului-

verbal cu privire la contravenție nr. 059931 din 22 noiembrie 2016, SRL „Evrascon

Europe” fiind sancționată pentru folosirea neautorizată a subsolului cu amendă în

mărime de 300 unități convenționale, ce constituie suma de 6000 de lei. Hotărârea

dată a fost înmânată la data de 30 ianuarie 2017 managerului executiv al SRL

„Evrascon Europe”, Miron Veaceslav, iar la 02 februarie 2017, pârâtul a achitat

amenda în mărime de 3000 de lei.

Conform raportului privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul

extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile (argilă) nr. 09-21-014 din 19

decembrie 2016, volumul de substanțe minerale extrase constituie 6610 m3, iar

prejudiciul cauzat mediului constituie 585 544 de lei.

Calculul prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a argilei

a fost efectuat în conformitate cu pct. 14 din Instrucțiunea nr. 385 din 08 august 2004

privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației

privind subsolul, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 22

octombrie 2004, nr. 189-192, art. 385.

Prin scrisorile nr. 1121/09 din 22 decembrie 2016 și nr. 127/09 din 06 februarie

2017, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale a informat Ministerul Mediului

despre rezultatele controlului efectuat în limitele s. Pervomaiscoe, r-nul Hâncești,

anexând raportul privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul

extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile (argilă) nr. 09-21-014 din 19

decembrie 2016 și raportul cu privire la rezultatele controlului în limitele s.

Pervomaiscoe, r-nul Hâncești, în care au fost stabilite suprafața excavației miniere

de 2090 m2, grosimea medie a stratului de argilă ce constituie la excavația nr. 1-3,5

m, iar la excavația nr. 2-2,0 m, volumul de substanțe minerale utile (argilă) fiind de

6610 m3.

La 21 martie 2017, prin notificarea nr. 08-05/502 a propus pârâtului să achite

benevol prejudiciul cauzat mediului, însă până în prezent acesta nu s-a conformat

cerințelor ministerului și nu a achitat suma de 585 544 de lei la contul Fondului

Ecologic Național.

Reieșind din cele expuse, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului a solicitat încasarea de la SRL „Evrascon Europe” la contul Fondului

Ecologic Național a sumei de 585 544 lei cu titlu de prejudiciu cauzat mediului.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central,

acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la SRL „Evrascon Europe” la contul

Fondului Ecologic Național suma de 585 544 lei cu titlu de prejudiciu cauzat

mediului. Totodată, s-a încasat de la SRL „Evrascon Europe” în contul bugetului de

stat suma de 17 566, 32 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de SRL “Evrascon Europe”, fiind menținută hotărârea din 20

decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, SRL „Evrascon Europe” a

utilizat neautorizat subsolul și a extras ilicit substanțe minerale utile (argilă). Or,

sectorul de subsol, unde au fost extrase sedimentele de argilă, nu a fost atribuit

apelantului în baza unui contract. Prin urmare, sectorul respectiv nu este deținut în

condiții legale, fapt ce exclude dreptul de a-l folosi și a extrage substanțe minerale

2

utile. De asemenea, apelantul nu dispune de licență pentru genul respectiv de

activitate. În astfel de împrejurări, instanța de apel a conchis întrunirea condițiilor

pentru angajarea răspunderii delictuale civile a apelantului SRL „Evrascon Europe”

pentru prejudiciul cauzat mediului, fiind constatată fapta prejudiciabilă, prejudiciul,

legătura cauzală și vinovăția. Suplimentar, Curtea de Apel Chișinău a menționat că,

în condițiile în care s-a constatat extragerea ilicită a substanțelor minerale utile de

către SRL „Evrascon Europe”, existența prejudiciului este incontestabilă. Or, este

imposibilă extragerea ilicită a argilei fără cauzarea de prejudicii mediului. Din aceste

motive, instanța de apel a respins ca fiind irelevantă alegația apelantului precum că

procesul-verbal de constatare la fața locului a fost întocmit abia la 16.12.2018, după

24 zile de la constatarea contravenției. Or, indiferent de data efectuării controlului,

scopul acestuia a fost de a constata prejudiciul cauzat prin contravenția constatată

prin procesul-verbal din 22.11.2016. În altă ordine de idei, Colegiul a reținut că SRL

„Evrascon Europe” și-a recunoscut vina pentru extragerea neautorizată a argilei, atât

la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, cât și prin faptul

achitării amenzii stabilite.

La 27 septembrie 2019, SRL “Evrascon Europe”, prin intermediul avocatului

Irina Cușniriova, a contestat cu recurs decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de apel.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 16

iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 20 decembrie 2018 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie

respinsă integral cererea de chemare în judecată.

La 12 noiembrie 2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului al Republicii Moldova, a depus referință la cererea de recurs, solicitând

considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL

“Evrascon Europe”, prin intermediul avocatului Irina Cușniriova, este neîntemeiat

și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 16 iulie 2019 și expediată participanților la proces la 30 iulie 2019 (f.d. 150), însă

la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 27 septembrie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de SRL “Evrascon Europe”, prin intermediul

avocatului Irina Cușniriova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL “Evrascon Europe”, prin

intermediul avocatului Irina Cușniriova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Galina Stratulat,

Svetlana Filincova

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-13
0,95
2rac-404/19 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat mediului
în valoare de 107 967 de lei. A fost încasată de la SRL „Evrascon Europe” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3 239,01 de lei. Prin decizia din 11 iunie 2019 a Curţii de Apel Chişinău, a fost respins apelul declarat de SRL „Evr
CSJ 2019-10-23
0,93
3ra-1115/19 — Contestarea actului adminsitrativ
-au indicat mai multe fapte decât în procesul-verbal menționat, astfel într-un act este constatată o abatere, iar în prescripția din 7 octombrie 2016 este o altă încălcare, esența încălcării fiind diferită. Astfel, a fost imputat faptul ext
CSJ 2017-11-22
0,93
2rac-402/17 — retragerea licentei
Dosarul nr. 2rac-402/17 Prima instanţă: Jud. Criuleni Jud. V.Ursu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău: N.Budăi,V.Efros,I.Muruianu Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrat
CSJ 2022-04-06
0,92
2rac-42/22 — Retragerea actului permisiv
Dosarul nr. 2rac–42/22 2-20147976-01-2rac-25022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, L. Pruteanu, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 06 aprilie 202
CSJ 2018-06-27
0,92
2rac-242/18 — cu privire la recuperarea prejudiciului material
Dosarul nr. 2rac-242/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, V. Buhnaci, V. Clima ÎNCHEIERE 27 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de con
Sursă