2ra-1961/19 — anularea actelor juridice

2ra-1961/19 — anularea actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1961/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) C. Guzun

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, V. Buhanaci, L. Prutreanu

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Eugen Balan, reprezentat de avocatul Corceac

Sorin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cașcaval Gheorghe

și Mamaliga Larisa împotriva lui Balan Eugen, intervenient accesoriu notarul public

Bondarciuc Olga cu privire la anularea actelor juridice,

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Balan Eugen și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rășcani,

c o n s t a t ă:

La 23 septembrie 2015, Gheorghe Cașcaval și Larisa Mamaliga au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Eugen Balan, intervenient accesoriu notarul

public Olga Bondarciuc cu privire la anularea actelor juridice.

În motivarea acțiunii au indicat că la 22 decembrie 2014, în cadrul dosarului

civil nr. 2-388/2014, Judecătoria Botanica a confirmat tranzacția de împăcare cu

valoarea de 150 013,49 de euro, încheiată între Gheorghe Cașcaval în calitate de

debitor și Balan Eugen în calitate de creditor.

La baza tranzacției de împăcare au stat contractul de împrumut nr. 3906 din 19

mai 2011 cu valoarea de 933 620,80 de lei, încheiat între Cașcaval Gheorghe în

calitate de împrumutat și Eugen Balan în calitate de împrumutător; contractul de

împrumut din 19 martie 2011 cu valoarea de 26 700 euro; contractul de împrumut

din 16 noiembrie 2011 cu valoarea de 10 000 euro; contractul de împrumut din 29

ianuarie 2013 cu valoarea de 14 150 de euro.

S-a invocat că, de facto, contractele de împrumut menționate sunt fictive, iar

sumele indicate în acestea nu au fost transmise, acest fapt rezultând din datele, la

1

care acestea au fost încheiate. Or, cum altfel poate fi tratată situația în care la data

expirării termenului de restituire era contractat un alt împrumut. În realitate, sumele

reflectate erau procente la dobândă din suma împrumutată de către Cașcaval

Gheorghe de la Balan Eugen.

Au menționat reclamanții că la încheierea tranzacției de împăcare și

confirmarea acesteia de către instanța de judecată, nu a fost atrasă Mamaliga Larisa,

care este persoana interesată și ale cărei interese și drepturi sunt afectate prin

intermediul procedurii de executare nr. 022-535/15 intentate de executorul

judecătoresc Chirtoacă Petru.

Consideră că inducerea în eroare, prin mijloace dolosive și viclene pentru a-1

determina pe Cașcaval Gheorghe să încheie un act juridic, este evidentă în cazul dat

din partea lui Balan Eugen. Mijloacele viclene utilizate sânt de așa natură încât este

evident că fără aceste mijloace sau mai corect în prezența acestor elemente cealaltă

parte n-ar fi încheiat contractul. Constituie viclenie și inducerea lui Cașcaval

Gheorghe în eroare de către Balan Eugen, cu ajutorul unor promisiuni nerealizate,

care de origine pot fi considerate viclenii/înșelăciuni, fapt care 1-a determinat pe

Cașcaval Gheorghe să încheie actele de împrumut.

Reclamanții Cașcaval Gheorghe și Mamaliga Larisa au solicitat:

- declararea nulității tranzacției de împăcare din 22 decembrie 2014 cu

valoarea de 150 013,49 de euro, încheiate între Gheorghe Cașcaval și Eugen Balan,

confirmată prin încheierea Judecătoriei Botanica;

- declararea nulității contractului de împrumut nr. 3906 din 19 mai 2011 cu

valoarea de 933 620,80 de lei;

- declararea nulității contractului de împrumut din 19 martie 2011 cu valoarea

de 3 037 de euro;

- declararea nulității contractului de împrumut din 12 august 2011 cu valoarea

de 26 700 euro;

- declararea nulități contractului de împrumut din 16 noiembrie 2011 cu

valoarea de 10 000 euro;

- declararea nulității contractului de împrumut din 29 ianuarie 2013 cu valoarea

de 14 150 de euro.

Ulterior, Cașcaval Gheorghe și Mamaliga Larisa, reprezentați de avocatul

Balmuș Ștefan, au depus cerere de renunțare la acțiune și de încetare a procesului în

partea ce tine de pretenția cu privire la declararea nulității tranzacției de împăcare

din 22 decembrie 2014 cu valoarea de 150 013, 49 de euro.

Prin încheierea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis cererea de renunțare la acțiune a lui Cașcaval Gherghe și Mamaliga Larisa,

în partea ce ține de declararea nulității tranzacției de împăcare din 22 decembrie

2014 cu valoarea de 150 013, 49 de euro încheiată între Cașcaval Gheorghe și Balan

Eugen, confirmată prin încheierea Judecătoriei Botanica nr. 2-388/14, cu încetarea

procesului civil în partea dată.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Balan Eugen.

S-a anulat contractul de împrumut nr. 3906 din 19 mai 2011, încheiat între

Cașcaval Gheorghe și Balan Eugen, autentificat de notarul public Bondarciuc Olga,

2

prin care Balan Eugen s-a obligat să transmită în proprietatea lui Cașcaval Gheorghe

bani în sumă de 56 000 euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial

al Băncii Naționale.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă eliberată la data de 19 martie 2011

de către reclamantul Cașcaval Gheorghe, prin care ultimul a declarat că a luat cu titlu

de împrumut suma de 3 037 de euro.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă din 16 noiembrie 2011, prin care

Gheorghe Cașcaval a declarat că a luat cu împrumut de la Balan Eugen suma de

10 000 euro, cu adaos de 2% la soldul datoriei.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă din 29 ianuarie 2013, eliberată de

Cașcaval Gheorghe, prin care ultimul a declarat că a împrumut de la Eugen Balan

suma de 14 150 de euro, ca prelungire a contractului de ipotecă pe perioada până la

3 februarie 2013.

S-a încasat de la Balan Eugen în beneficiul lui Cașcaval Gheorghe cheltuielile

de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 25 000 lei.

În rest, pretenția reclamantului privind suspendarea procedurii de executare

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 29 septembrie 2017, Balan Eugen a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii.

Prin hotărârea suplimentară din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a anulat contractul de împrumut din 12 august 2011, încheiat între

Cașcaval Gheorghe și Balan Eugen, prin care ultimul s-a obligat să-i dea în

împrumut lui Cașcaval Gheorghe bani în sumă de 26 700 euro, ceea ce conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la ziua semnării contractului

constituia suma de 432 256 de lei.

La 6 noiembrie 2017, Balan Eugen, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a

depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 septembrie 2017 și a

hotărârii suplimentare din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârilor primei instanțe și emiterea

unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Balan Eugen și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 26 iulie 2019, Eugen Balan, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar

la 1 octombrie 2019, a depus cerere de recurs suplimentară, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a hotărârii din 26 septembrie 2017 și a hotărârii suplimentare din 23

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emiterea unei hotărâri noi

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, Balan Eugen a invocat că instanța ierarhic inferioară a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și faptul că a fost interpretată

eronat legea.

3

Astfel a specificat că caracterul inaplicabil al art. 221 alin. (1) Cod civil, rezidă

și din omisiunea instanțelor judecătorești de a da apreciere încheierii din 22

decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica, prin care a fost confirmată tranzacția,

instanțele de judecată admițând în speță încălcarea dreptului la un proces echitabil

al recurentului prin omisiunea aplicării efective a efectelor încheierii în cauză și prin

omiterea de a aplica la caz Legea care trebuia să fie aplicată.

Prin urmare, încheierea prin care a fost confirmată tranzacția este irevocabilă

prin necontestare și astfel produce efecte pentru părțile tranzacției.

Deci a specificat că instanțele judecătorești nu au aplicat în speță prevederile

art. 1333 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data încheierii tranzacției), care prevedea

expres că tranzacția are între părți autoritatea lucrului judecat.

Or, este cert că confirmarea în fața instanței judecătorești de către intimat a

datoriei formate ca urmare a neexecutării contractelor, exclude ipoteza invocată de

intimați și de instanțele ierarhic inferioare referitor la pretinsa fictivitate a

contractelor contestate și nulitatea acestora.

Caracterul irevocabil al încheierii de confirmare a tranzacției, produce efectul

autorității și puterii lucrului judecat.

La fel, recurentul a reiterat că instanța de apel a omis să se expună asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel, inclusiv și în vederea justificării

imprescriptibilității acțiunii.

La 29 octombrie 2019, Cașcaval Eugen și Mamaliga Larisa, reprezentați de

avocatul Balmuș Ștefan, au depus referință la recursul declarat de Balan Eugen, prin

care au solicitat să fie declarat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 19 martie 2019, însă date

ce ar confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel, la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Balan Eugen, reprezentat de avocatul Corceac Sorin

la 25 iulie 2019, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Eugen Balan, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La caz, se reține că Cașcaval Gheorghe și Mamaliga Larisa au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Balan Eugen, intervenient accesoriu notarul

public Bondarciuc Olga cu privire la anularea actelor juridice.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Balan Eugen.

S-a anulat contractul de împrumut nr. 3906 din 19 mai 2011, încheiat între

Cașcaval Gheorghe și Balan Eugen, autentificat de notarul public Bondarciuc Olga,

prin care Balan Eugen s-a obligat să transmită în proprietatea lui Cașcaval Gheorghe

bani în sumă de 56 000 euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial

al Băncii Naționale.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă eliberată la data de 19 martie 2011

de către reclamantul Cașcaval Gheorghe, prin care ultimul a declarat că a luat cu titlu

de împrumut suma de 3 037 de euro.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă din 16 noiembrie 2011, prin care

Gheorghe Cașcaval a declarat că a luat cu împrumut de la Balan Eugen suma de

10 000 euro, cu adaos de 2% la soldul datoriei.

S-a anulat actul juridic sub formă de recipisă din 29 ianuarie 2013, eliberată de

Cașcaval Gheorghe, prin care ultimul a declarat că a împrumut de la Balan Eugen

suma de 14 150 de euro, ca prelungire a contractului de ipotecă pe perioada până la

3 februarie 2013.

S-a încasat de la Balan Eugen în beneficiul lui Cașcaval Gheorghe cheltuielile

de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 25 000 lei.

În rest, pretenția reclamantului privind suspendarea procedurii de executare

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 29 septembrie 2017, Balan Eugen a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 170 Vol. I).

Prin hotărârea suplimentară din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a anulat contractul de împrumut din 12 august 2011, încheiat între

Cașcaval Gheorghe și Balan Eugen, prin care ultimul s-a obligat să-i dea în

împrumut lui Cașcaval Gheorghe bani în sumă de 26 700 euro, ceea ce conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la ziua semnării contractului

constituia suma de 432 256 de lei (f.d. 164, 166-168 Vol. I).

Drept temei al emiterii hotărârii suplimentare, a servit faptul că prima instanță

la pronunțarea hotărârii din 26 septembrie 2017, a omis să se expună referitor la

pretenția reclamanților cu privire la declararea nulității contractului de împrumut din

12 august 2011 cu valoarea de 26 700 euro, necitând la faptul că participanții la

proces au dat explicații și au prezentat probe referitor la pretenția dată.

5

La 6 noiembrie 2017, Balan Eugen, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a

depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 septembrie 2017 și a

hotărârii suplimentare din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârilor primei instanțe și emiterea

unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Deci, Balan Eugen a contestat cu apel atât hotărârea din 26 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cât și hotărârea suplimentară din 23 octombrie

2017 a instanței respective.

Însă, instanța de apel, prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

a examinat apelul declarat de Balan Eugen doar în partea ce ține de dezacordul cu

hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel dată în prezentul litigiu drept

una superficială.

În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) Codul de procedură civilă, în motivara

hotărârii se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se

întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) Codul de procedură civilă, decizia instanței de apel

este una nemotivată, fără a fi dată o apreciere cuvenită tuturor pretențiilor formulate

în cererea de apel.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin.(5) Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, decizia

instanței de apel trebuie să conțină concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

Din sensul normelor de drept citate, se deduce că instanța de apel urma să se

pronunțe în decizia sa și asupra legalității hotărârii suplimentare adoptată de instanța

de fond, or din cuprinsul cererii de apel suplimentară, Balan Eugen, reprezentat de

avocatul Corceac Sorin a solicitat admiterea apelului, casarea atât a hotărârii din 26

septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cât și hotărârii suplimentare

din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 172-173 Vol. I).

Deci, Curtea de Apel Chișinău, examinând apelul declarat de Balan Eugen, a

omis să examineze și să se expună referitor la legalitatea hotărârii suplimentare din

23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea hotărârii suplimentare.

6

În respectivul sens, se accentuează că prin neexpunerea de către instanța de apel

asupra temeiniciei hotărârii suplimentare din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, se constată nerespectarea la caz a standardelor unui proces

echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul la o hotărâre motivată,

instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra tuturor obiecțiilor invocate

de către subiecți.

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, se denotă că decizia instanței de apel

nu se încadrează exigențelor art. 239 -241 din Codul de procedură civilă.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitate să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privința

argumentelor apelului declarat de Balan Eugen referitor la dezacordul cu hotărârea

suplimentară a instanței de fond, constituie o încălcare a art. 6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

deoarece apelantului nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă argumentele

invocate în cererea de apel au fost neglijate sau respinse, motivele respingerii

acestora, fiind astfel lăsată într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost

auzit.

Așadar, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru

admiterea sau respingerea acestora.

Motivarea este un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică

garanție a imparțialității judecătorului si a calității actului de justiție, precum si o

premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de

control judiciar de legalitate si temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor

judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigenta a art. 239 din

Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale.

Instanța are obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele

prezentate de părți, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi

realizat un control public al administrării justiției (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda

din 27 septembrie 2001), iar abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns

explicit în privința pretențiilor formulate constituie o încălcare a art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților

Fundamentale.

Motivarea hotărârilor judecătorești se impune din perspectiva dreptului la un

proces echitabil, întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care, în

circumstanțele concrete ale cauzei, a fost soluționat procesul. Exigența motivării este

esențială în administrarea adecvată a justiției, în condițiile în care considerentele

7

reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt

și de drept care au format convingerea instanței.

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că decizia instanței de

apel nu corespunde standardelor procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

examinarea cauzei în ordine de recurs,Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Eugen Balan, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, de a casa

integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de

apel.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Eugen Balan, reprezentat de avocatul Corceac

Sorin.

Se casează integral decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată judecată depusă de Cașcaval

Gheorghe și Mamaliga Larisa împotriva lui Balan Eugen, intervenient accesoriu

notarul public Bondarciuc Olga cu privire la anularea actelor juridice, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

Victor Burduh

8