3ra-972/19 — contestarea actului administrativ si demolarea constructiilor

3ra-972/19 — contestarea actului administrativ si demolarea constructiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-972/19

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. A.Gafton)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc)

DECIZIE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursul depus de Nicolae Zugrav, reprezentat de către

avocatul Mihail Balaban,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nicolae

Zugrav împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal

Chișinău, Centrului de Sănătate Publică, Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale (în prezent Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență), Mariei Prodan și Valeriu Prodan, intervenienți accesorii Oficiul

cadastral teritorial Chișinău (în prezent IP Agenția Servicii Publice) și Inspecția

de Stat în Construcții cu privire la contestarea actelor administrative și

demolarea construcțiilor,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Nicolae Zugrav și a fost menținută hotărârea din

9 martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 iulie 2011, Nicolae Zugrav a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Centrului de Sănătate Publică,

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (în prezent Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență), Mariei Prodan și Valeriu Prodan,

intervenienți accesorii Oficiul cadastral teritorial Chișinău, succedat în drepturi

pe parcursul examinării cauzei de IP Agenția Servicii Publice și Inspecția de

1

Stat în Construcții cu privire la contestarea actelor administrative și demolarea

construcțiilor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că în

baza contractului de donație din 20 mai 2004 a devenit proprietarul

apartamentului nr. 4 din mun. xxxx, str. xxxx, care este format din 2 odăi, cu

suprafața totală de 58,50 m. p., inclusiv cea locativă de 42,80 m.p.

A invocat că în anul 2010 Maria Prodan și Valeriu Prodan, fără acordul

său și fără autorizație de construire, au dobândit ilegal de la Primăria mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău certificatul privind stabilirea regimului

urban nr.546i/10 din 16 iulie 2010 și procesul-verbal de recepție finală nr. 620

din 3 august 2010, după care în baza actelor enunțate au replanificat

apartamentul nr. 8 care îl dețin cu drept de proprietate și au construit anexa

lit.A4 și etajul 2 la garajul lit. 5, lipind astfel apartamentul lor de peretele

apartamentului său.

Nicolae Zugrav a mai afirmat că Maria Prodan și Valeriu Prodan, în lipsa

acordului său, au dobândit ilegal și avizul nr. 1/123 din 27 iulie 2010 privind

recepția finală a construcției de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale, care a fost prezentat Comisiei de recepție finală.

Potrivit reclamantului, ilegal a fost întocmit și prezentat Comisiei de

recepție finală și avizul sanitar nr. 04/1-1638 din 29 iulie 2010 cu privire la

replanificările apartamentului nr. 8 și construcția neautorizată a anexei lit. A4 și

a garajului lit. 5 din str. xxxx, eliberat de către Centrul de Sănătate Publică.

Repectiv, în temeiul acestor acțiuni ilegale, Maria Prodan și Valeriu

Prodan au construit fără acordul său și au înregistrat la 3 noiembrie 2010 o

construcție neautorizată în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxx și

xxxx.

Astfel, reclamantul s-a adresat de mai multe ori familiei Prodan cu

solicitarea de a stopa construcția, dar fără careva rezultat, iar în toamna anului

2010 s-a adresat Inspecției de Stat în Construcții, care la 3 septembrie 2010 a

constatat că familia Prodan a încălcat art. 179 Cod contravențional, întocmindu-

le procesul-verbal cu privire la contravenție.

În aceste circumstanțe, Nicolae Zugrav a relatat că la 7 iunie 2011 s-a

adresat Primăriei mun. Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Centrului de

Sănătate Publică, OCT Chișinău și Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale cu cerere prealabilă, solicitând anularea actelor enunțate, care

confirmă edificarea neautorizată a construcțiilor și care au servit drept temei

pentru înregistrarea apartamentului nr. 8 și a anexelor la OCT Chișinău, însă

prin răspunsurile nr. 21/860 din 30 iunie 2011 a Consiliului municipal Chișinău

și nr. 19/5-Z-34/11 din 6 iulie 2011 a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale i-au fost respinse cerințele, motiv pentru care a fost depusă

prezenta acțiune în instanța de judecată.

Nicolae Zugrav a solicitat anularea certificatului privind stabilirea

regimului urban nr.546i/10 din 16 iulie 2010 eliberat de către Primăria mun.

2

Chișinău, a planului de situație a terenului eliberat de către Consiliul municipal

Chișinău, a procesului-verbal de recepție finală nr. 620 din 3 august 2010, a

certificatului OCT Chișinău nr.0100/10/4360 din 24 mai 2010, a avizului nr.

1/123 din 27 iulie 2010 privind recepția finală a construcției eliberat de către

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și a avizului sanitar nr.

04/1-1638 din 29 iulie 2010 cu privire la replanificările apartamentului nr. 8 și

construcția neautorizată a anexei lit. A4 și a garajului lit. 5 din mun. xxxx, str.

xxxx și xxxx eliberat de către Centrul de Sănătate Publică și radierea din

Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile înregistrate după Maria Prodan

la 3 noiembrie 2010.

Prin hotărârea din 3 iulie 2012 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă

de către Nicolae Zugrav a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia din 21 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție a fost

admis recursul declarat de către Nicolae Zugrav, a fost casată integral hotărârea

din 3 iulie 2012 a Curții de Apel Chișinău, iar cauza fost restituită în primă

instanță pentru examinare în fond, de un alt complet de judecată.

Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, cauza

de contencios administrativ sus-indicată a fost transmisă spre examinare în

Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, iar prin încheierea din 31 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău cauza civilă nominalizată a fost strămutată

la Judecătoria Centru, mun. Chișinău pentru judecare conform competenței

jurisdicționale.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei în fond Nicolae Zugrav a depus

cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat demolarea

construcțiilor ilegal construite de către Valeriu Prodan și Maria Prodan.

Prin hotărârea din 19 martie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

acțiunea depusă de către Nicolae Zugrav a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 3 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Nicolae Zugrav, a fost casată hotărârea din 19 martie

2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și cauza a fost restituită spre

rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată, în procedura

contencioasă de drept comun.

Prin hotărârea din 9 martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

acțiunea depusă de către Nicolae Zugrav a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 4 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Nicolae Zugrav și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul declarat de către Nicolae Zugrav, a fost casată integral decizia

din 4 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

3

După rejudecarea cauzei, prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respins apelul declarat de Nicolae Zugrav și a fost menținută

hotărârea din 9 martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 12 iunie 2019 Nicolae Zugrav, reprezentat de către

avocatul Mihail Balaban le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a actelor judecătorești ce constituie obiectul

prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererile de chemare în judecată, de apel și de recurs anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că la examinarea cauzei atât instanța de fond cât și

cea de apel nu au dat un răspuns la toate argumentele aduse de recurent, greșit

au respins demersul de efectuare a expertizei în construcții și nu au aplicat legea

care trebuia a fi aplicată.

Ca urmare, instanțele ierarhic inferioare s-au eschivat de la exercitarea

obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat

superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au

apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri

neîntemeiate de respingere a acțiunii (vol.III,f.d.199-202).

Prin referințele depuse la 24 iulie 2019 și respectiv la 5 august 2019,

Maria Prodan și Valeriu Prodan reprezentați de către avocatul Sofiana Tocari și

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au solicitat ca recursul depus

de Nicolae Zugrav, reprezentat de către avocatul Mihail Balaban să fie declarat

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 martie 2019

(vol.III,f.d.181), dar date care ar confirma recepționarea deciziei instanței de

apel de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 12 iunie 2019 a

fost declarat în termen.

La 9 octombrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de

Nicolae Zugrav, reprezentat de către avocatul Mihail Balaban , completul de

admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit examinarea recursului în

fond, în complet de cinci judecători.

De menționat, că deși litigiul enunțat a fost repartizat spre examinare cu

indicile 3, ceea ce presupune că cauza respectivă urma a fi examinată în

procedura contenciosului administrativ, Colegiul reține că reieșind din obiectul

litigiului aceasta ține de competența instanțelor de drept comun. Respectiv,

litigiul enunțat urmează a fi examinat în procedura contencioasă generală.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând cauza

spre rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau

aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3)

lit. d) și f).

La rândul său, conform art. 432 alin. (3) lit. f) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

După cum rezultă din actele cauzei, inițial Nicolae Zugrav a sesizat

instanța de judecată cu acțiunile de contencios administrativ împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Centrului de Sănătate

Publică municipiul Chișinău, Serviciului Protecție Civilă și Situațiilor

Excepționale, Mariei Prodan și lui Valeriu Prodan, intervenienți accesorii

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Inspecția de stat în Construcții mun.

Chișinău, cu privire la contestarea actelor administrative, solicitând în urma

modificării acțiunii declararea nulă a certificatului privind stabilirea regimului

urban nr. 546i din 16 iulie 2010, a procesului-verbal de recepție finală nr. 620

din 03 august 2010, a certificatului Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nr.

0100/10/4360 din 24 mai 2010, a avizului privind recepția finală nr. 1/23 din 27

iulie 2010, a avizului sanitar nr. 04/1-1639 din 29 iulie 1010, radierea din

Registrul bunurilor imobile sub nr. 0100/10/88812 și 0100/10/88789 înregistrate

după Maria Prodan la 3 noiembrie 2010.

Ulterior, pe parcursul dezbaterilor judiciare, reclamantul Nicolae Zugrav

a înaintat o pretenție de drept comun – privind demolarea construcțiilor ilegal

construite de către Prodan Maria și Prodan Valeriu (f.d.f.d.3-6,216-217,vol.I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 9

martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a ajuns la concluzia

respingerii ca neîntemeiate a acțiunii (vol.II,f.d.163-166).

După rejudecarea cauzei de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia

din 16 ianuarie 2019 (vol.III,f.d.135-141), soluția și concluziile primei instanțe

au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța de apel, ceea ce se confirmă

prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău (vol.III,f.d.181-194).

În contextul pretențiilor deduse judecății, instanța de recurs reține că

prezenta cauza a fost examinată în procedura contenciosului administrativ, ceea

ce rezultă expres din indicele de înregistrare a dosarului, precum și din

concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare care în motivarea soluțiilor

5

de respingere a acțiunii s-au bazat inclusiv pe prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii

acțiunii).

În opinia instanței de recurs, decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe nu pot fi menținute în condițiile după cum au fost adoptate.

Or, cauza eronat s-a examinat în procedura contenciosului administrativ.

În speță, instanța de recurs menționează că obiectul examinării litigiului

constă în declararea nulă a certificatului privind stabilirea regimului, a

procesului-verbal de recepție finală, a certificatului Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău, a avizului privind recepția finală, a avizului sanitar, radierea

din Registrul bunurilor immobile, precum și demolarea construcțiilor ilegal

construite.

Respectiv, instanța de recurs denotă că una din cerințele din cererea de

chemare în judecată este de competența instanțelor de drept comun, și anume

demolarea construcțiilor ilegal construite.

În corespundere cu art. 371 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în

care cererea de chemare în judecată conține mai multe pretenții conexe, unele

dintre ele fiind de competența instanței judecătorești de drept comun, iar altele

de competența unei instanțe specializate, toate pretențiile se vor examina de

către instanța de drept comun, pe când cauza respectivă a fost examinată în

procedura contenciosului administrativ, fapt ce rezultă expres din indicile de

înregistrare a dosarului atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, care se

atribuie spre soluționarea instanțelor de competența contenciosului

administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că deși reclamantul Nicolae Zugrav prin cererea de

chemare în judecată a solicitat inclusiv prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie 2000, contestarea actelor

administrative, acesta ulterior pe parcursul dezbaterilor judiciare, a înaintat o

pretenție de drept comun – privind demolarea construcțiilor ilegal construite de

către Prodan Maria și Prodan Valeriu.

Prin urmare, din însuși ansamblu acțiunii înaintate și prin prizma art. 371

alin. (1) Cod de procedură civilă, rezultă că cerințele reclamantului sunt de

competența instanței de drept comun și nu țin de competența unei instanțe

specializate.

Față de această situație, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că examinarea

cererii de chemare în judecată prin prisma Legii contenciosului administrativ,

este contrară normelor de drept procedural, or, deși prima instanță la

soluționarea litigiului nu a făcut referire expresă la prevederile Legii

contenciosului administrativ, aceasta a soluționat cauza ca instanță de

contencios administrativ, iar instanța de apel la rândul său, a menținut hotărârea

6

insatnței de fond, făcând referire expresă la prevederile Legii contenciosului

administrativ.

Pornind de la cele relatate, instanța de recurs consideră că instanțele

judecătorești inferioare greșit au examinat cauza în procedura contenciosului

administrativ, care spre deosebire de procedura contencioasă de drept comun,

presupune o altă sarcină a probațiunii.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a reitera că, instanțele de

judecată reieșind din obiectul și pretențiile cererii de chemare în judecată, greșit

au examinat prezenta cauză în ordinea contenciosului administrativ.

Pe baza acestor considerații, se constată că cauza a fost examinată cu

încălcarea competenței jurisdicțional – materială, iar în acest sens art. 432 alin.

(3) lit. f) Cod de procedură civilă, reglementează încălcarea normelor de drept

procedural în cazul în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale, ceea ce duce la casarea inevitabilă a actelor judecătorești

recurate.

În contextul dat, instanța de recurs prin prisma standardelor Curții

Europene, notează că, nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept

intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group,

A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural și anume că actele de dispoziție

judecătorești au fost pronunțate cu încălcarea competenței jurisdicționale,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 13

martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 9 martie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

prima instanță.

La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată,

respectând dreptul părților la un proces echitabil.

Totodată, având în vedere că prin hotărârea nr. 555/25 din 27 noiembrie

2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 1 ianuarie 2019,

sediile Judecătoriei Chișinău au fost specializate, Colegiul conchide că

competentă să examineze cauza este Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Nicolae Zugrav, reprezentat de către avocatul

Mihail Balaban.

7

Se casează decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 9 martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nicolae Zugrav împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Centrului de

Sănătate Publică, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (în

prezent Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), Mariei Prodan și

Valeriu Prodan, intervenienți accesorii Oficiul cadastral teritorial Chișinău (în

prezent IP Agenția Servicii Publice) și Inspecția de Stat în Construcții cu privire

la contestarea actelor administrative și demolarea construcțiilor, cu restituirea

cauzei la rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

Victor Burduh

8