2ra-2050/19 — cu privire la partajarea averii comune

Dosarul nr. 2ra-2050/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani –C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, M. Guzun, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Angela Racu,

reprezentată de avocatul Valeriu Pelin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Racu

împotriva lui Valeriu Racu cu privire la partajarea averii comune și cererea

reconvențională depusă de către Valeriu Racu împotriva Angelei Racu cu privire la

partajarea averii comune,

împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin,

și s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

constată:

La 26 noiembrie 2015 Angela Racu a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva lui Valeriu Racu, prin care a solicitat recunoașterea

dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din microbuzul de model Volkswagen T35,

de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX

cu n/î XXXXX, realizarea microbuzului Volkswagen T35 prin licitație cu achitarea

fiecărui coproprietar a câte ½ cotă-parte din costul lui.(f.d. 90-92, 96)

În motivarea cererii de chemare în judecată Angela Racu a indicat că la 12

februarie 1994 s-a căsătorit cu Valeriu Racu, iar la 20 februarie 2015 au divorțat.

În timpul căsătoriei au procurat microbuzul de model Volkswagen T35, de

culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX

cu n/î XXXXX, microbuzul fiind proprietatea lor comună în devălmășie. Toate

documentele pe microbuz se află la pârâtul Valeriu Racu.

De asemenea, au procurat apartamentului nr. XXX din mun. XXXXX, str.

XXXXX, nr. XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, care este

proprietate devălmașă între soți.

Angela Racu a menționat că este coproprietar devălmaș a ½ cotă-parte din

microbuzul enunțat. Valeriu Racu îi creează obstacole în folosința microbuzului, din

care considerente solicită vânzarea silită a microbuzului cu distribuirea prețului către

1

coproprietari proporțional cotei-părți fiecăruia și anume, câte ½ din costul comercial

al bunului.

La 26 ianuarie 2016 Valeriu Racu a depus cerere reconvențională, ulterior

concretizată, împotriva Angelei Racu, prin care a solicitat partajarea averii în

devălmășie, și anume, a microbuzului de model Volkswagen T35, de culoare albă,

anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX cu n/î XXXXX

și apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p.,

cu nr. cadastral XXXXX, cu vânzarea acestor bunuri la licitație cu achitarea fiecărui

coproprietar a câte ½ din costul lor comercial. (f.d. 34-37, 57)

În motivarea cererii reconvenționale Valeriu Racu a indicat atât microbuzului

Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr.

de înmatriculare XXXXX cât și apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str.

XXXXX, cu suprafața de 72,8 m.p., nr. cadastral XXXXX procurat în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr. 13-262 din 28 februarie 1995 sunt proprietate

în devălmășie a foștilor soți, care urmează a fi vândute la licitație cu achitarea

fiecărui coproprietar a câte ½ din costul lor comercial pentru soluționarea cât mai

rapidă a cauzei.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Racu. S-a

determinat ½ cotă-parte din microbuzul de model Volkswagen T35, de culoare albă,

anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. de înmatriculare XX XXX, pe

numele Angelei Racu. S-a supus vânzării la licitație microbuzul litigios cu

distribuirea prețului către coproprietarii Angela Racu și Valeriu Racu, proporțional

cotei-părți de ½ ce revine fiecăruia dintre ei.

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de către Valeriu Racu. S-a

supus vânzării la licitație apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX,

cu suprafața de 72,8 m.p., nr. cadastral XXXXX cu distribuirea prețului către

coproprietarii Valeriu Racu și Angela Racu proporțional cotei-părți de ½ ce revine

fiecăruia dintre ei. În rest, s-a respins ca neîntemeiată pretenția din acțiunea

reconvențională cu privire la achitarea fiecărui coproprietar, Valeriu Racu și Angela

Racu, câte ½ din costul comercial al apartamentului enunțat. (f.d. 98, 114-117)

Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de

temei, apelul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele Angelei Racu și

s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani. (f.d. 147, 148-159)

În susținerea soluțiilor sale, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au reținut

că atât microbuzul, cât și apartamentul a căror partajare se solicită nu pot fi partajate

în natură. Angela Racu nu a achitat partea ei din cheltuieli pentru efectuarea

expertizei de evaluare a bunului imobil, încheierea de numire a expertizei fiind

returnată instanței și deci, prețul de piață a apartamentului nu a fost apreciat. Nu a

fost posibil de stabilit cuantumul sultei, pe care Angela Racu era datoare să o achite

fostului soț, iar această împrejurare a condus la decăderea Angelei Racu din

posibilitatea de obținere a întregului imobil și plata sultei.

Instanțele judecătorești au concluzionat că dacă Angela Racu este determinată

să păstreze apartamentul pentru sine, aceasta nu este lipsită de dreptul de a procura

acest imobil la licitația organizată în vederea executării hotărârii și să achite sulta

prevăzută de lege din prețul de piață.

2

În particular, instanța de apel a apreciat critic și a respins alegațiile Angelei Racu

cu privire la faptul că prima instanță nu s-a expus asupra tuturor cerințelor din

acțiune și nu a determinat cotele părți din apartamentul litigios, ori potrivit datelor

cuprinse în extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. XXXXX, apartamentul nr.

XXX, cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p., situat în mun. XXXXX,

str. XXXXX, cu cota parte de 1.0, aparține proprietarilor Angela Racu și Valeriu

Racu. Instanța de apel a mai învederat că din conținutul hotărârii instanței de fond

reiese clar partajarea apartamentului prin licitație, prin atribuirea fiecăruia a câte ½

cotă-parte din costul apartamentului, astfel, de fapt, s-a constatat dreptul de

proprietate a părților asupra ½ din imobil.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 03 septembrie 2019 a

depus recurs Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, prin care a

solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în

partea dispunerii vânzării la licitație a apartamentului litigios cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de către

Angela Racu, să fie recunoscut pe numele Angelei Racu dreptul de proprietate

exclusiv asupra apartamentului nr. XXX situat în mun. XXXXX, str. XXXXX cu

achitarea din contul acesteia în beneficiul lui Valeriu Racu a costului ½ cotă-parte

din acest apartament. În rest, hotărârile instanțelor judecătorești să fie menținute.

(f.d. 165-168)

În motivarea recursului recurenta a invocat în temeiul art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

civil (în redacția anului 2012) că părțile au stabilit de comun acord și au solicitat

instanței partajarea apartamentului litigios cu transmiterea apartamentului în

proprietatea acesteia, iar Angela Racu s-a obligat să achite lui Valeriu Racu ½ din

prețul comercial al apartamentului, însă instanțele judecătorești au depășit pretențiile

din acțiune și au dispus vânzarea la licitație a apartamentului.

A mai indicat că instanțele judecătorești nu s-au expus asupra tuturor cerințelor

din acțiune și anume, nu au determinat cotele părți din apartamentul litigios.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 02 iulie 2019, expediată

părților prin intermediul serviciului poștal la data de 05 iulie 2019, fapt ce se atestă

prin scrisoarea de însoțire (f.d. 161), însă la materialele dosarului nu se regăsesc

probe care ar indica la recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către

recurentă sau reprezentantului acesteia.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Angela Racu, reprezentată de

avocatul Valeriu Pelin, la 03 septembrie 2019 se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Angela

Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, a indicat argumente ce țin

de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii

și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate

3

aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

4

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5