2ra-2050/19 — cu privire la partajarea averii comune

Dosarul nr. 2ra-2050/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani –C. Valah Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, M. Guzun, I. Muruianu Î N C H E I E R E 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Racu împotriva lui Valeriu Racu cu privire la partajarea averii comune și cererea reconvențională depusă de către Valeriu Racu împotriva Angelei Racu cu privire la partajarea averii comune, împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, și s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 26 noiembrie 2015 Angela Racu a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva lui Valeriu Racu, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din microbuzul de model Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX cu n/î XXXXX, realizarea microbuzului Volkswagen T35 prin licitație cu achitarea fiecărui coproprietar a câte ½ cotă-parte din costul lui.(f.d.

90-92, 96) În motivarea cererii de chemare în judecată Angela Racu a indicat că la 12 februarie 1994 s-a căsătorit cu Valeriu Racu, iar la 20 februarie 2015 au divorțat. În timpul căsătoriei au procurat microbuzul de model Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX cu n/î XXXXX, microbuzul fiind proprietatea lor comună în devălmășie. Toate documentele pe microbuz se află la pârâtul Valeriu Racu. De asemenea, au procurat apartamentului nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, nr. XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, care este proprietate devălmașă între soți. Angela Racu a menționat că este coproprietar devălmaș a ½ cotă-parte din microbuzul enunțat.

Valeriu Racu îi creează obstacole în folosința microbuzului, din care considerente solicită vânzarea silită a microbuzului cu distribuirea prețului către 1 coproprietari proporțional cotei-părți fiecăruia și anume, câte ½ din costul comercial al bunului. La 26 ianuarie 2016 Valeriu Racu a depus cerere reconvențională, ulterior concretizată, împotriva Angelei Racu, prin care a solicitat partajarea averii în devălmășie, și anume, a microbuzului de model Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX cu n/î XXXXX și apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, cu vânzarea acestor bunuri la licitație cu achitarea fiecărui coproprietar a câte ½ din costul lor comercial.

(f.d. 34-37, 57) În motivarea cererii reconvenționale Valeriu Racu a indicat atât microbuzului Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX cât și apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, cu suprafața de 72,8 m.p., nr. cadastral XXXXX procurat în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 13-262 din 28 februarie 1995 sunt proprietate în devălmășie a foștilor soți, care urmează a fi vândute la licitație cu achitarea fiecărui coproprietar a câte ½ din costul lor comercial pentru soluționarea cât mai rapidă a cauzei. Prin hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Racu.

S-a determinat ½ cotă-parte din microbuzul de model Volkswagen T35, de culoare albă, anul producerii 2005, nr. motorului XXXXX, nr. de înmatriculare XX XXX, pe numele Angelei Racu. S-a supus vânzării la licitație microbuzul litigios cu distribuirea prețului către coproprietarii Angela Racu și Valeriu Racu, proporțional cotei-părți de ½ ce revine fiecăruia dintre ei. S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de către Valeriu Racu. S-a supus vânzării la licitație apartamentul nr. XXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, cu suprafața de 72,8 m.p., nr. cadastral XXXXX cu distribuirea prețului către coproprietarii Valeriu Racu și Angela Racu proporțional cotei-părți de ½ ce revine fiecăruia dintre ei.

În rest, s-a respins ca neîntemeiată pretenția din acțiunea reconvențională cu privire la achitarea fiecărui coproprietar, Valeriu Racu și Angela Racu, câte ½ din costul comercial al apartamentului enunțat. (f.d. 98, 114-117) Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele Angelei Racu și s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 147, 148-159) În susținerea soluțiilor sale, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au reținut că atât microbuzul, cât și apartamentul a căror partajare se solicită nu pot fi partajate în natură. Angela Racu nu a achitat partea ei din cheltuieli pentru efectuarea expertizei de evaluare a bunului imobil, încheierea de numire a expertizei fiind returnată instanței și deci, prețul de piață a apartamentului nu a fost apreciat.

Nu a fost posibil de stabilit cuantumul sultei, pe care Angela Racu era datoare să o achite fostului soț, iar această împrejurare a condus la decăderea Angelei Racu din posibilitatea de obținere a întregului imobil și plata sultei. Instanțele judecătorești au concluzionat că dacă Angela Racu este determinată să păstreze apartamentul pentru sine, aceasta nu este lipsită de dreptul de a procura acest imobil la licitația organizată în vederea executării hotărârii și să achite sulta prevăzută de lege din prețul de piață. 2 În particular, instanța de apel a apreciat critic și a respins alegațiile Angelei Racu cu privire la faptul că prima instanță nu s-a expus asupra tuturor cerințelor din acțiune și nu a determinat cotele părți din apartamentul litigios, ori potrivit datelor cuprinse în extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. XXXXX, apartamentul nr. XXX, cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 72,8 m.p., situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, cu cota parte de 1.0, aparține proprietarilor Angela Racu și Valeriu Racu. Instanța de apel a mai învederat că din conținutul hotărârii instanței de fond reiese clar partajarea apartamentului prin licitație, prin atribuirea fiecăruia a câte ½ cotă-parte din costul apartamentului, astfel, de fapt, s-a constatat dreptul de proprietate a părților asupra ½ din imobil. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 03 septembrie 2019 a depus recurs Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea dispunerii vânzării la licitație a apartamentului litigios cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Racu, să fie recunoscut pe numele Angelei Racu dreptul de proprietate exclusiv asupra apartamentului nr. XXX situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX cu achitarea din contul acesteia în beneficiul lui Valeriu Racu a costului ½ cotă-parte din acest apartament. În rest, hotărârile instanțelor judecătorești să fie menținute. (f.d. 165-168) În motivarea recursului recurenta a invocat în temeiul art. 361 alin. (2) lit. b) Cod civil (în redacția anului 2012) că părțile au stabilit de comun acord și au solicitat instanței partajarea apartamentului litigios cu transmiterea apartamentului în proprietatea acesteia, iar Angela Racu s-a obligat să achite lui Valeriu Racu ½ din prețul comercial al apartamentului, însă instanțele judecătorești au depășit pretențiile din acțiune și au dispus vânzarea la licitație a apartamentului. A mai indicat că instanțele judecătorești nu s-au expus asupra tuturor cerințelor din acțiune și anume, nu au determinat cotele părți din apartamentul litigios.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 23 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 02 iulie 2019, expediată părților prin intermediul serviciului poștal la data de 05 iulie 2019, fapt ce se atestă prin scrisoarea de însoțire (f.d. 161), însă la materialele dosarului nu se regăsesc probe care ar indica la recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către recurentă sau reprezentantului acesteia. În aceste circumstanțe recursul depus de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, la 03 septembrie 2019 se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate 3 aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, 4 alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Angela Racu, reprezentată de avocatul Valeriu Pelin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5