2ra-1548/19 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra-1548/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător – A. Brăgaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Eleonora Hacina,

în cauza civilă la cererea înaintată de Eleonora Hacina împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a

prejudiciului moral pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei

civile,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Eleonora Hacina, fiind menținută hotărârea din 06

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 08 august 2018, Eleonora Hacina a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea dobânzii

de întârziere în mărime de 7 865 lei și a prejudiciului moral pentru încălcarea

termenului rezonabil de examinare a cauzei civile în mărime de 400 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în lunile august-octombrie 2014,

a scris cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, apelând la asistența juridică a

unui avocat, care pentru serviciile sale i-a solicitat suma de 8 000 lei, sumă care a fost

cu greu adunată de reclamantă.

Astfel, la 18 noiembrie 2014, a încheiat contractul nr. 73, potrivit căruia i-a

prezentat avocatului toate actele necesare, însă avocatul a întocmit cererea cu o

multitudine de greșeli. În rezultat, reclamanta i-a întors cererea în vederea corectării

greșelilor. Pentru întocmirea unei alte cereri, avocatul a mai solicitat încă 8 000 lei. Din

aceste considerente, reclamanta a solicitat întreruperea contractului încheiat cu

avocatul și restituirea sumei de 8 000 lei, însă avocatul i-a refuzat.

Întru soluționarea conflictului, la 06 noiembrie 2015, reclamanta Eleonora Hacina

a înaintat cerere de chemare în judecată la Judecătoria Rîșcani, solicitând, totodată,

examinarea urgentă a cererii. Solicitarea reclamantei de urgentare nu a fost admisă și

examinarea cauzei a fost tărăgănată la solicitarea avocatului-pârât în cauză.

La 07 februarie 2017, reclamanta a înaintat repetat cerere de chemare în judecată

1

la aceeași instanță. Potrivit reclamantei, ședințele de judecată se amânau la solicitarea

avocatei, aceasta refuzând întoarcerea sumei de 8 000 lei.

La 25 octombrie 2017, reclamanta a înaintat cerere cu privire la urgentarea

examinării cererii de chemare în judecată înaintate la 07 februarie 2017, care a fost

respinsă.

Astfel, reclamanta suportă diferite neajunsuri din cauza cheltuielilor, rugând de 4

ani să i se întoarcă banii, și consideră că i-a fost încălcat dreptul la examinarea cauzei

în termen rezonabil.

Reieșind din cele expuse, Eleonora Hacina a solicitat încasarea din contul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova a dobânzii de întârziere în mărime de 7

865 lei și a prejudiciului moral pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a

cauzei civile în mărime de 400 000 lei.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Hacina Eleonora către Ministerul Justiției

privind încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

Prin decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Eleonora Hacina, fiind menținută hotărârea din 06 decembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, prin prisma criteriilor stabilite de CEDO și pretențiilor

revendicate, instanța de apel a conchis că, în cadrul soluționării litigiului inițiat

împotriva Oxanei Secrieru a apelantei Eleonora Hacina, nu i-a fost lezat dreptul la

examinarea cauzei în termen rezonabil. Aceasta deoarece, apreciind comportamentul

instanței de judecată, rezultă cert că pe parcursul judecării cauzei nu au fost depistate

întârzieri inexplicabile, ședințele de judecată fiind stabilite la intervale scurte de timp.

La 26 aprilie 2019, Eleonora Hacina a contestat cu recurs decizia din 18 aprilie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare în judecată

și cererea de apel.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 18

aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 06 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eleonora

Hacina este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

18 aprilie 2019 și expediată participanților la proces la 18 mai 2019 (f.d. 126), însă la

2

materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul recepționării

acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva

deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 26 aprilie

2019, adică înainte de expediarea deciziei în adresa recurentei, în conformitate cu art.

434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context

este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de Eleonora Hacina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

3

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eleonora Hacina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Dumitru Mardari,

Judecătorii Galina Stratulat,

Svetlana Filincova

4