2rac-341/19 — cu privire la incasarea datoriei si a dobanzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei si a dobanzii de intirziere
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-341/19 — cu privire la incasarea datoriei si a dobanzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-341/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Chirtoacă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi
ÎNCHEIERE
13 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cabinetul Avocatului
„Corneliu Chisilița”, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția
generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova împotriva
Cabinetului Avocatului „Corneliu Chisilița” cu privire la încasarea datoriei, a
penalității și a dobânzii de întârziere,
împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
admis apelul declarat de către Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița” și s-a
modificat parțial hotărârea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru,
constată :
La 27 septembrie 2017 Direcția generală pentru administrarea clădirilor
Guvernului Republicii Moldova s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva CA „Corneliu Chisilița”, prin care a solicitat încasarea datoriei, a
penalității și a dobânzii de întârziere.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform contractului de locațiune
nr. 279 din 31 decembrie 2015 CA „Corneliu Chisilița” a închiriat încăperi
nelocuibile în clădirea din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 73, aflată în
gestiunea economică a Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului
Republicii Moldova.
Conform pct. 4.3 din contract, locatarul se obligă să achite plata pentru chirie
lunar, în avans pentru o lună, nu mai târziu de ziua a 10 a fiecărei luni, iar plata
pentru serviciile comunale –lunar, până la data de 10 (zece) a lunii următoare celei
1
achitabile, prin transferarea mijloacelor bănești pe contul de decontare al locatorului
sau nemijlocit în casa acestuia, în baza anexei la contract.
Pe motiv că CA „Corneliu Chisilița” nu și-a onorat obligațiunile privind plata
chiriei și a serviciilor comunale prevăzute în contractul de locațiune nr. 279 din 31
decembrie 2015, la data de 14 iunie 2017 a înregistrat o datoria pentru perioada
01.07.2016-31.12.2016 în sumă de 11 190,61 lei, care include datorie pentru chiria
încăperilor în sumă de 9346,74 lei, energia electrica în sumă de 1911,88 lei, energia
termică în mărime de 358,40 lei, apă și canalizare în mărime de 123,64 lei și pentru
salubrizare în mărime de 41,20 lei.
Reclamanta a menționat că pct. 6.2 din contract prevede penalitate de întârziere
pentru neachitarea în termen a plăților pentru chirie și servicii comunale, care
constituie suma de 10 001,97 lei.
Totodată, consideră că urmează a dispune și încasarea dobânzii de întârziere în
mărime de 1409,10 lei, calculată în baza art. 619 Cod Civil.
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția generală
pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova. S-a încasat din
contul CA „Corneliu Chisilița” în beneficiul Direcției generale pentru administrarea
clădirilor Guvernului Republicii Moldova suma de 1409,10 lei cu titlu de dobândă
de întârziere, suma de 10 001,97 lei cu titlu de penalitate și în beneficiul statului taxa
de stat în mărime de 342,33 lei. În rest pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.
(f.d. 73, 77-82)
Instanța de fond a concluzionat că între Direcția generală pentru administrarea
clădirilor Guvernului Republicii Moldova și CA „Corneliu Chisilița” a fost încheiat
la 31 decembrie 2015 contractul de locațiune nr. 279, potrivit căruia locatorul s-a
obligat să transmită în chirie încăperea nelocuibilă cu o suprafață de 10,9 m.p. din
clădirea situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 73, în scopul utilizării
acesteia ca oficiu. CA „Corneliu Chisilița” a achitat cu întârziere plata chiriei în
sumă de 11 190,61 lei, prin ordinul de plată nr. 2 din 06 octombrie 2018, după
intentarea procesului judiciar, dar până la adoptarea hotărârii. Astfel, pretenția de
încasare a acestei sume, ca fiind deja achitată, a fost respinsă.
Totodată, instanța a subliniat că obligația trebuie executată în modul
corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit, iar CA „Corneliu
Chisilița” nu și-a executat obligațiunile contractuale de plată pentru închirierea
bunului imobil în termenii stabiliți, ceea ce denotă cert faptul întârzierii achitării în
modul stabilit de lege și în termenii stipulați de părțile litigante în contractul de
locațiune, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia de a încasa dobânda de întârziere
în mărime de 1409,10 lei și penalitatea în mărime de 10 001,97 lei.
La 27 noiembrie 2018 și la 10 aprilie 2019 CA „Corneliu Chisilița” a declarat
apel împotriva hotărârii prin 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere parțială a pretențiilor reclamantei în partea în care au
fost admise. (f.d. 76, 88-93)
Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat
de către CA „Corneliu Chisilița”. S-a modificat hotărârea din 23 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea pretenției cu privire la încasarea
2
penalității. S-a micșorat suma penalității de întârziere, încasată de la CA „Corneliu
Chisilița” în beneficiul Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului
Republicii Moldova, de la 10 001, 97 lei până la 5000 lei. În rest, hotărârea din
23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut. (f.d. 103,
104-110)
Instanța de apel a concluzionat că hotărârea instanței de fond este întemeiată și
legală, însă în privința încasării penalității de întârziere a fost determinată o sumă
mai mare, fiind aplicată eronat norma de drept material, ori instanța de fond nu a
ținut cont de faptul că datoria a fost achitată integral și în cazul dat instanța de
judecată poate dispune reducerea clauzei penale reieșind din aprecierea adecvată a
coraportului dintre mărimea penalității stabilite și mărimea prejudiciului real
suportat. Astfel, s-a ajuns la concluzia de a micșora suma penalității de întârziere
până la 5000 lei.
La 24 iunie 2019 CA „Corneliu Chisilița”, reprezentat de avocatul Valeriu
Bargan, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 14 mai 2019 a
Curții de Apel Chișinău în partea în care a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă acțiunea, cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de
către Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii
Moldova. (f.d. 115-121)
În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este
parțial neîntemeiată, fiind aplicate eronat normele de drept material, motiv pentru
care urmează a fi admis recursul integral.
La 06 septembrie 2019 Direcția generală pentru administrarea clădirilor
Guvernului Republicii Moldova a depus referință, prin care a solicitat declararea
recursului CA „Corneliu Chisilița” ca fiind inadmisibil. (f.d. 128-130)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 14 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 07 iunie 2019.
Recursul declarat de către Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”, reprezentat de
avocatul Valeriu Bargan, la 24 iunie 2019, se consideră în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan,
este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”, reprezentat de avocatul Valeriu
Bargan, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
3
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița” și,
respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”, reprezentat de
avocatul Valeriu Bargan, inadmisibil.
4
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița”,
reprezentat de avocatul Valeriu Bargan, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5