2rhc-43/19 — Cu privire la încasarea datoriei, venitului ratat s.a.

Dosarul nr. 2rhc-43/19

ÎNCHEIERE

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând cererea de recuzare depusă de Societate cu Răspundere Limitată

„Kvint-Plus”, reprezentată de avocatul Sergiu Bucicov cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, Maria Ghervas și Nina

Vascan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fabrica de Vinuri și

Coniacuri din Tiraspol „Kvint” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Kvint-Plus” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere, penalităților și cheltuielilor de judecată și

cererea reconvențională depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Kvint-

Plus” împotriva Fabricii de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” Societate pe

Acțiuni cu privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2017 Fabrica de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA,

reprezentată de avocatul Dragomir Petcu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Kvint-Plus” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere,

penalităților și cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 07 mai 2018 Fabrica de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA,

reprezentată de avocatul Dragomir Petcu a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin

care a solicitat încasarea din contul SRL „Kvint-Plus” în beneficiul său a sumei de

236508,65 de euro, cu titlu de datorie restantă, a sumei de 72524,02 de euro, cu titlu

de penalitate, a sumei de 41544,67 de euro, cu titlu de dobândă de întârziere, a taxei de

stat în mărime de 50000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum de

26413,50 de lei.

La 20 decembrie 2017 SRL „Kvint-Plus” a depus cerere reconvențională

împotriva Fabricii de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA cu privire la

încasarea venitului ratat în sumă de 8475401,08 de lei și a taxei de stat în mărime de

50000 de lei.

1

Prin hotărârea din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

admisă parțial acțiunea inițială depusă de Fabrica de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol

”Kvint” SA și a fost încasat de la SRL „Kvint-Plus” în beneficiul Fabricii de Vinuri și

Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA suma de 236508,65 de euro, cu titlu de datorie

restantă, dobânda de întârziere în sumă de 41544,67 de euro, penalitatea în mărime de

71869,02 de euro, iar în total suma de 349922,34 de euro, în rest acțiunea Fabricii de

Vinuri și Coniacuri din Tiraspol ”Kvint” SA a fost respinsă. Totodată, a fost admisă

parțial cererea reconvențională depusă de SRL „Kvint-Plus” și a fost încasat de la

Fabrica de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA în beneficiul SRL „Kvint-Plus”

venitul ratat în sumă de 8475401,08 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL „Kvint-Plus”, a fost admis apelul declarat de Fabrica de Vinuri și

Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA și a fost casată parțial hotărârea din 04 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Fabrica de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA împotriva

SRL „Kvint-Plus” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalităților

și cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de SRL „Kvint-Plus”

împotriva Fabricii de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” SA cu privire la

încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată și în acestă parte a fost emisă o

nouă hotărâre prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă

de SRL „Kvint-Plus” împotriva Fabricii de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint”

SA cu privire la încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată și a fost încasat

de la SRL „Kvint-Plus” în beneficiul Fabricii de Vinuri și Coniacuri din Tiraspol

„Kvint” SA suma de 29829,25 de euro, pentru perioada 08 mai 2018 – 28 februarie

2019, cheltuielile de judecată suportate sub formă de taxă de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată în sumă de 50000 de lei, taxă de stat achitată la înaintarea

cererii de apel în mărime de 37500 de lei, precum și cheltuieli de asistență juridică în

sumă de 30000 de lei, iar în total suma de 117500 de lei, în rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

Prin încheierea din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Kvint-Plus”

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 176-187).

La 01 octombrie 2019 SRL „Kvint-Plus” a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Examinarea cererii de revizuire menționată, a fost stabilită pentru data de 06

noiembrie 2019.

La 04 noiembrie 2019 SRL „Kvint-Plus”, reprezentată de avocatul Sergiu

Bucicov a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oleg

Sternioală, Maria Ghervas și Nina Vascan.

În susținerea cererii de recuzare, SRL „Kvint-Plus”, reprezentată de avocatul

Sergiu Bucicov a invocat prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) și e) Cod de procedură

civilă.

În acest sens, a indicat că judecătorii Maria Ghervas și Nina Vascan, nu sunt în

2

drept să examineze cererea sa de revizuire, deoarece anterior au participat la

examinarea recursului declarat împotriva decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Totodată, a relevant că conform informației din mass media completul de

judecată Tatiana Vieru, Maria Ghervas și Nina Vascan îndeplineau indicațiile

președintelui Curții Supreme de Justiție, respectiv există o bănuială că recursul său nu

a fost examinat obiectiv și, deci încheierea din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, poate fi combătută și supusă revizuirii.

La fel, a menționat că nici unul din judecătorii care au făcut parte din completul

de judecată care a examinat recursul său, nu au respectat prevederile art. 15 din Legea

cu privire la statutul judecătorului nr. 514 din 20 iulie 1995.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală,

Maria Ghervas și Nina Vascan, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) și e) Cod de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra cauzei

care se judecă; are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că propunerea de recuzare

se examinează de instanța sesizată cu acțiunea.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că instanța decide asupra

recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei

căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Conform art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul respingerii

cererii, cauza se va restitui spre judecare instanței inițiale.

La caz, Colegiul reține că în esență, cele invocate de revizuentul SRL „Kvint-

Plus” vizează ipotezele în care judecătorii și-au expus opinia asupra cauzei care se

judecă și există împrejurări ce pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor.

Aici, Colegiul evidențiază că judecătorii Maria Ghervas și Nina Vascan au făcut

parte din completul de judecată al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, care a emis încheierea din 26 iunie 2019 a

Curții Supreme de Justiție, împotriva căreia SRL „Kvint-Plus” a declarat revizuire.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Instanța menționează că legislația procedurală nu instituie vreo prohibiție pentru

participarea completului de judecată ce a examinat anterior chestiunea cu privire la

examinarea recursului, la examinarea cauzei în ordine de revizuire.

Colegiul sub acest aspect reține că revizuirea este o cale de atac de retractare a

hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din

circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

3

Astfel, la examinarea cererii de revizuire participă judecătorii care au emis actul

judecătoresc a cărui revizuire se solicită.

Însă, ținând cont de faptul că judecătorul Tatiana Vieru, a demisionat ca rezultat

a atingerii plafonului de vârstă de 65 de ani, componența completului de judecată

pentru examinarea prezentei cereri de revizuire, a fost modificată prin încheierea din

31 octombrie 2019 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, precum

urmează: Oleg Sternioală (președinte), Maria Ghervas și Nina Vascan (judecători).

Prin urmare, temeiul de recuzare prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. d) Cod de

procedură civilă, este irelevant în cazul examinării cererilor de revizuire.

La fel, cu referire la art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, precum că

există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor, nu

pot servi drept argument justificat întru recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Oleg Sternioală, Maria Ghervas și Nina Vascan, atâta timp cât nu există fapte

dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea lor.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor și în general în adresa întregului sistem judecătoresc

național, care au dreptul de a exista într-o societate democratică, însă, pentru a constitui

drept temei de imposibilitate a magistraților de a participa la examinarea unei cauze

concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe suficiente.

În coerența celor enunțate supra, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea

judecătorilor pe cauza dedusă justiției, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în

prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) și e) al Codului de procedură civilă, precum și nu

poate constituit temei de admitere a cererii de recuzare.

Mai mult ca atât, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le

invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de recuzare, fapt omis de către SRL „Kvint-

Plus”.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate anumite probe plauzibile în

susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție le respinge ca fiind declarative. În această ordine de idei, după cum indică

și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal

denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi

probată în diferite moduri. Curtea a făcut distincție între o abordare subiectivă și o

abordare obiectivă. În ceea ce privește al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar

de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea.

De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează

constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea

unui proces echitabil nu este credință de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția în

acest sens a celui judecat.

Prin urmare, Colegiul conchide că în speță nu au fost constate anumite

circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar

raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept

neîntemeiată cererea revizuentului SRL „Kvint-Plus” de recuzare a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, Maria Ghervas și Nina Vascan.

4

În conformitate cu art. 53 alin. (1) și (5), 54 alin. (2) și 270 din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de recuzare depusă de Societate cu

Răspundere Limitată „Kvint-Plus”, reprezentată de avocatul Sergiu Bucicov cu privire

la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, Maria Ghervas

și Nina Vascan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fabrica de

Vinuri și Coniacuri din Tiraspol „Kvint” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Kvint-Plus” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere, penalităților și cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Kvint-Plus” împotriva Fabricii de Vinuri și

Coniacuri din Tiraspol „Kvint” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea venitului

ratat și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5