ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.11.2019

3ra-1181/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
06.11.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
3ra-1181/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1181/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A.Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Megatrafic”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Megatrafic” împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Megatrafic”,

c o n s t a t ă:

La 13 iunie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Megatrafic” (în

continuare SRL ,,Megatrafic”) a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 19 februarie 2018 pârâtul

a întreprins măsuri de monitorizare a întreprinderii, iar ca urmare a

monitorizării, Consiliul la ședința din 26 februarie 2018 a adoptat decizia nr.

5/28 prin care prin punctul 2 i-a aplicat societății amenda în sumă de 40 000 lei

pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (21) din Codul Audiovizualului și

anume pentru că a retransmis postul de televiziune ,,Russia Today

Documentary”.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 2 aprilie 2018 a înaintat în

adresa pârâtului cerere prealabilă, solicitând anularea punctului 2 din decizia

5/28 din 26 februarie 2018, însă prin decizia nr. 10/63 din 17 aprilie 2018 a

Consiliului cererea respectivă a fost respinsă, ulterior la 4 iunie 2018 fiindu-i

1

comunicată încheierea executorului judecătoresc prin care s-a dispus intentarea

procedurii de executare.

În opinia sa, actul administrativ contestat care constituie obiectul

prezentului litigiu este unul ilegal și care urmează a fi anulat, or, în esență art. 9

alin. (21) din Codul audiovizualului în baza căruia societatea a fost sancționată

este un articol permisiv, care permite transmisia programelor de televiziune și

radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt

produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada precum și în

statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea

transfrontalieră, și nu după cum greșit a constatat Consiliul este o norma

restrictivă.

Respectiv, în circumstanțele în care nu există nici o restricție prevăzută de

lege sau de o decizie a autorității de profil pentru transmisia postului de

televiziune ,,Russian Today Documentary”, nu există nici temei de a aplica o

careva sancțiune.

Reclamanta a mai menționat că pârâtul urma să respecte procedura

prevăzută de o serie de norme din Legea privind controlul de stat asupra

activității de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie 2012, adică procedura de

sancționare în baza procesului-verbal de control prevăzut de art. 9 alin. (6) și

art. 28 din legea menționată, însă pârâtul a întocmit act de monitorizare, care nu

i-a fost comunicat, respectiv nu a avut posibilitatea să-l conteste.

Le fel, a subliniat cu referire la procedură că, în contextul prevederilor art.

4 alin. (71) din aceiași lege, pârâtul nu avea dreptul să inițieze control în situația

în care informația despre difuzarea postului de televiziune ,,Russian Today

Documentary” deja era cunoscută pârâtului, deoarece persista în lista canalelor

retransmise de reclamantă.

Din considerentul că după cum a invocat SRL ,,Megatrafic” în acțiune,

punctul 2 din decizia 5/28 din 26 februarie 2018 a Consiliului Coordonator al

Audiovizualului a fost emisă contrar prevederilor legale, a fost depusă prezenta

acțiune în ordinea contenciosului administrativ, solicitând anularea punctului

respectiv din decizia enunțată ,,Cu privire la modul de executare a prevederilor

legislației în vigoare și a condițiilor la autorizațiile transmise”.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Megatrafic” a fost

respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL ,,Megatrafic”.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat ca fiind

declarative argumentele invocate de societatea reclamantă în cererea de chemare

în judecată și în cererea de apel, or, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a

adoptat decizia de sancționare a distribuitorului de servicii în contextul

supravegherii respectării de către distribuitorii de servicii a Codului

2

audiovizualului, în special sub aspectul securității informaționale, atribuții

prevăzute de art. 38, 40 alin. (1) lit. d) și d1) din Codul audiovizualului.

În speță, a fost apreciată eronată poziția reclamantei care menționează că

norma art. 9 alin. (21) din Codul audiovizualului este una permisivă, în măsură

în care ar permite retransmiterea postului de televiziune discutat. Or, norma

respectivă reglementează în mod expres că pot fi transmise programe de

televiziune care sînt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA,

Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la

televiziunea transfrontalieră.

Respectiv, celelalte posturi care nu cad sub incidența condițiilor expres

prevăzute de Codul audiovizualului nu pot fi transmise în spațiul mediatic al

Republicii Moldova.

În acest context, s-a menționat că norma de la art. 9 alin. (21) din Codul

audiovizualului, este o normă de ordine publică, și urmează a fi interpretată

potrivit regulii – este interzis tot ceea ce nu este permis în mod expres.

În continuare, a fost considerat neîntemeiat argumentul reclamantei, care

a susținut că nu a fost respectată procedura de control prevăzută în Legea

privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, or, însăși art. 1 alin.

(3) din acceași lege prevede printre altele, că dispozițiile prezentei legi se aplică

în măsura în care nu contravin prevederilor legislației în vigoare privind

activitatea de control și supraveghere a autorităților publice centrale de

reglementare inclusiv Consiliului Coordonator al Audiovizualului – în limita

domeniilor de activitate ale acestora.

Deci, autoritatea publică a emis decizia de sancționare cu respectarea

dreptului reclamantei la contestație, or reprezentantul reclamantei a fost prezent

la ședința publică a autorității de specialitate, ulterior decizia a fost contestată pe

cale extra-judiciară și respectiv în instanța de contencios administrativ.

De asemenea, instanțele de judecată au respins ca irelevante argumentele

invocate de SRL ,,Megatrafic”, care se referă la ilegalitatea deciziei nr. 2/5 din

15 ianuarie 2018. Or, decizia dată nu constituie obiect de examinare al

prezentului proces civil, și reglementările de conținut ale acesteia nu sunt

incidente justei soluționări a cauzei.

Neîntemeiate au fost considerate și argumentele reclamantei care a

menționat că prima instanță nu a luat în considerație circumstanțele la care se

referea societatea, și anume nu a indicat în decizia motivată pe marginea

obligațiunilor Consiliul Audiovizualului, care conform art. 41 al Codului

Audiovizualului este obligat să aprecieze lista canalelor permise sau interzise

spre retransmitere, similar deciziei nr.98 din 13.06.2013 și nr. 18/86 din

27.05.2015.

Or, instanța de fond, nici nu putea să se expună pe marginea unei

asemenea liste, în condițiile în care o asemenea listă nu constituie obiect de

examinare al prezentului litigiu, iar în conținutul art. 41 Codul audiovizualului,

3

nu se regăsește atribuția Consiliului Audiovizualului de a aproba lista canalelor

interzise sau permise.

În opinia instanțelor de judecată, a fost suficientă reglementearea generică

a provenienței canalului de televiziune, cu trimitere la prevederile art. 9 alin.

(21) la statul de origine al acestuia. Or, canalele de televiziune pot apărea și

dispărea zilnic, o evidență strictă a acestora fiind imposibilă și chiar irațională,

în condițiile în care legea a stabilit principii clare de identificare a

admisibilității/inadmisibilității retransmiterii anumitor canale.

Neîntemeiate au fost considerate și argumentele reclamantei care a

susținut că Consiliul Audiovizualului și-a delegat obligațiunile de apreciere a

posturilor permise sau interzise, motiv pentru care pe piața mediatică s-a format

un haos și o neînțelegere din partea distribuitorului de servicii, care se confruntă

cu dilema că pe de o parte Consiliul Audiovizualului a delegat obigațiunea de

apreciere a posturilor prin decizia nr. 5/28 din 26 februarie 2018, iar pe de altă

parte Consiliul Audiovizualului nu a precizat cum va verifica executarea

obligațuinilor delegate.

Or, în contextul în care, în anexa nr. 1 la decizia nr. 2/5 din 15 ianuarie

2018, a fost indicată lista statelor care nu au ratificat Convenția Europeană

privind televiziunea transfrontalieră, dilemele sunt inadmisibile. Este suficient

verificarea listei din anexă, pentru a identifica permsiunea sau interdicția

retransmiterii unui anumit canal de televiziune.

În concluzie, decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 5/28

din 26 febaruarie 2018 în partea contestată a fost considerată de către instanțele

de judecată ca una legală, iar careva temeiuri de anularea a acesteia nu au fost

identificate, din care considerent acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 2

august 2019, SRL ,,Megatrafic” le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul

prezentului recurs cu emiterea unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că acțiunea urma a fi admisă, iar instanțele de

judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire

a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat

în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale

cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de respingere a acțiunii.

Prin referința depusă la 17 septembrie 2019, Consiliul Audiovizualului a

solicitat ca recursul depus de SRL ,,Megatrafic” să fie declarat inadmisibil,

deoarece recursul enunțat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

4

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 5 iunie 2019 (f.d.106), însă

date despre recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Respectiv,

recursul depus la 2 august 2019 (f.d.123) este în termen.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de SRL ,,Megatrafic” în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

5

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de SRL ,,Megatrafic” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

6

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de SRL ,,Megatrafic”.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Megatrafic” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-12
0,93
3ra-1599/18 — Contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1599/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Cotruță, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2018-10-17
0,93
3ra-1349/18 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra – 1349/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Catană) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Buhnaci, Vl. Clima, M. Guzun) Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civ
CSJ 2021-11-24
0,93
3ra-1083/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1083/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, I.Muruianu, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul ci
CSJ 2020-06-24
0,93
3ra-423/20 — contestarea actului administrativ
Bravos-Conect”, ori instituțiile statului au menirea să contribuie la dezvoltarea micului business, care prin aportul său contribuie la plata impozitelor și contribuțiilor. A mai menționat că din textul deciziei contestate or din materialel
CSJ 2018-11-14
0,93
3ra-1450/18 — Contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1450/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Constantin Roşca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Nelea Budăi, Ion Ţurcan, Ion Muruianu) Î N C H E I E R E 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Coleg
Sursă