3ra-1257/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- darea in arenda a terenrului proprietate a APL
3ra-1257/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1257/19
prima instanță: Judecătoria Comrat (Ion Cojocari)
instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Ludmila Caraianu, Dmitrii Fujenco, Ștefan Starciuc)
DECIZIE
30 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
examinând recursul depus de Consiliul municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului municipal Comrat, Primarului municipiului Comrat și Ecaterinei
Zadîr cu privire la contestarea actului administrativ și rezoluțiunea contractului de
arendă funciară,
împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a
admis apelul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, s-a casat
hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat și s-a emis o decizie nouă, prin
care s-a admis acțiunea depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,
constată:
La 26 ianuarie 2018, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ
împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului municipiului Comrat și
Ecaterinei Zadîr cu privire la contestarea actului administrativ și rezoluțiunea
contractului de arendă funciară.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin decizia Consiliului municipal Comrat
nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 s-a decis:
1) a încasa plata pentru folosirea lotului de teren pentru 1 an 9 luni în sumă de
750 de lei;
2) a încheia contract de arendă a lotului de teren din str. Xxxxx, mun. Comrat,
cu numărul cadastral xxxxx, cu anexa:
- cu suprafața de xxxxx;
- pe un termen de 3 ani;
- cu plata anuală de arendă în sumă de 108 lei.
3) Ecaterina Zadîr să se adreseze Primăriei pentru încheierea contractului de
arendă a lotului de teren sus-menționat.
1
Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în corespundere cu art. 64 și
68 din Legea privind administrația publică locală xxxxx36-XVI din 28 decembrie
2006, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat
că pct. 2 și 3 din aceasta contravin prevederilor legale.
Or, conform Registrului bunurilor imobile, pe terenul cu numărul cadastral
xxxxx, cu suprafața de xxxxx este înregistrat un bloc locativ cu 15 apartamente.
Din conținutul deciziei consiliului local, precum și din declarațiile
specialiștilor din cadrul Primăriei (juristului și arhitectului) rezultă că, actul
administrativ a fost adoptat cu scopul ca Ecaterina Zadîr să dea în exploatare anexa
la apartament.
Însă, conform declarațiilor specialiștilor din cadrul Primăriei, din actele
permisive pentru construirea anexei la apartament, Ecaterina Zadîr dispunea de
dispoziția nr. 1145 din 26 iulie 2002 „Cu privire la reconstruirea apartamentului și
a balconului din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Comrat”.
Însă, prin această dispoziție, Sofiei Acbaș i-a fost permisă doar reconstruirea
apartamentului și a balconului, dar nu și construirea unei anexe la apartament.
Această circumstanță se confirmă și prin faptul că, începând cu anul 2002 cu
S. Acbaș și Ecaterina Zadîr nu a fost încheiat contract de arendă a terenului aferent
construcției (anexa la apartament) edificate ilegal.
Prin decizia nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017, Consiliul municipal Comrat
a legalizat o construcție edificată ilegal, fapt prin ce a încălcat legislația în vigoare,
deoarece nu a ținut cont de interesele legitime ale tuturor locatarilor blocului
locativ din str. Xxxxx, mun. Comrat, a persoanelor terțe interesate, precum și a
organelor de resort.
Decizia menționată contravine prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a), b), с), f) și
i) din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, care instituie un șir de
restricții la reconstruirea locuințelor și executarea acestor lucrări.
Prin decizia dată, consiliul municipal a pus în sarcina Primăriei și a
specialiștilor din cadrul acesteia eventuala răspundere în litigiile privind repararea
prejudiciilor, atragere la răspundere administrativă sau penală a persoanelor cu
funcție de răspundere din cadrul Primăriei.
Chestiunea cu privire la legalizarea construcțiilor edificate ilegal nu trebuie
soluționată la nivelul autorității publice locale, dar în cadrul unui proces judiciar, în
care vor participa autoritățile publice locale de nivelul întâi, persoanele ce au
edificat ilegal construcția și alte persoane interesate, sau într-un alt mod în limitele
legale.
Prin notificarea nr. 1304ОТ5-385 din 28 noiembrie 2017 a solicitat
Consiliului municipal Comrat anularea deciziei nr. 20/11.3 din 29 septembrie
2017, însă nu a primit niciun răspuns.
Urmează a fi rezoluționat contractul de arendă funciară încheiat cu Ecaterina
Zadîr în baza deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie
2017, ca fiind un act subsecvent actului administrativ adoptat ilegal.
Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a solicitat instanței de judecată
anularea ca fiind ilegale a punctelor 2 și 3 din decizia Consiliului municipal
Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 și rezoluțiunea contractului de arendă
funciară încheiat cu Ecaterina Zadîr în baza deciziei Consiliului municipal Comrat
nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017.
2
Prin hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat s-a respins acțiunea
depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul depus
de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea din 20 iunie
2018 a Judecătoriei Comrat și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea
depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-au anulat punctele 2 și
3 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 și
s-a recunoscut rezoluțiunea contractului de arendă funciară încheiat cu Ecaterina
Zadîr în baza deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie
2017.
La 25 iulie 2019, Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului
Comrat a depus la Curtea de Apel Comrat recurs motivat împotriva deciziei din 23
mai 2019 a Curții de Apel Comrat.
În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel a aplicat articolul 77
alin. (2) din Legea privind administrația publică locală într-o altă redacție decât cea
în vigoare la momentul adoptării deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3
din 29 septembrie 2017.
Instanța de apel a aplicat articolul 77 alin. (2) din Legea privind administrația
publică locală în redacția modificărilor operate în anul 2018, deși această normă a
intrat în vigoare ulterior adoptării deciziei Consiliului municipal Comrat
nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017.
La fel, instanța de apel a interpretat în mod eronat articolul 77 alin. (5) din
Legea privind administrația publică locală, deoarece în sensul acesteia pot fi
aplicate normele derogatorii prevăzute la articolul 101 alin. (1) din Legea privind
prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.
În coroborarea cestor norme, consiliul local poate vinde sau transmite în
arendă terenurile aferente construcției proprietate privată fără organizarea unei
licitații publice.
Mai mult ca atât, instanța de apel a omis faptul că pretențiile formulate de
Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat sunt contradictorii, deoarece acesta
solicită anularea doar a punctelor 2 și 3 din decizia Consiliului municipal Comrat
nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017.
Or, în argumentarea acțiunii și ilegalității punctelor 2 și 3 din decizia
nominalizată, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a invocat că anexa la
construcție a fost edificată ilegal.
În același timp, prin necontestarea pct. 1 al deciziei privind încasarea de la
Ecaterina Zadîr a plății pentru arenda terenului pe care este amplasată anexa la
imobil, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a recunoscut dreptul de
proprietate al Ecaterinei Zadîr asupra anexei.
Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat au solicitat
Curții Supreme de Justiție admiterea recursului, casarea deciziei din 23 mai 2019 a
Curții de Apel Comrat și menținerea hotărârii din 20 iunie 2018 a Judecătoriei
Comrat.
La 23 octombrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de
Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat, completul de
admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție a numit examinarea recursului în fond, în complet de cinci
judecători.
Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul depus de Consiliul municipal
Comrat și Primarul municipiului Comrat, a casa integral decizia din 23 mai 2019 a
Curții de Apel Comrat și a emite o decizie nou, prin care să fie menținută hotărârea
din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, din următoarele motive.
La 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii
Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul
257 alin. (1) al acesteia.
Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ statuează că, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod.
Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al
Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea
materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii
actului administrativ, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).
Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că,
examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Din materialele cauzei rezultă că, pe terenul din str.Xxxxx, mun. Comrat, cu
numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx este construit un bloc locativ.
Prin dispoziția bașcanatului municipiului Comrat nr. l145 din 26 iulie 2002,
Sofiei Acbaș i s-a permis reconstrucția apartamentului și balconului din str. Xxxxx,
xxxxx, mun. Comrat (f.d. 38).
Prin contractul de donație din 31 decembrie 2015, Constantin Acbaș și Sofia
Acbaș au donat Ecaterinei Zadîr apartamentul xxxxx din str. Xxxxx, mun. Comrat
(f.d. 7, 37, 121-122).
Astfel, Ecaterina Zadîr a dobândit dreptul de proprietate asupra
apartamentului xxxxx din str. Xxxxx, mun. Comrat.
Din extrasul Registrului bunurilor imobile rezultă că, terenul din str. Xxxxx,
mun. Comrat, pe care este amplasat blocul locativ enunțat supra, aparține cu titlu
de proprietate administrației publice locale (f.d. 7, 37).
Prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017
s-a decis:
1) a încasa plata pentru folosirea lotului de teren pentru 1 an 9 luni în sumă de
750 de lei;
2) a încheia contract de arendă a lotului de teren din str. Xxxxx, mun. Comrat,
cu numărul cadastral xxxxx, cu anexa:
- cu suprafața de xxxxx;
- pe un termen de 3 ani;
4
- cu plata anuală de arendă în sumă de 108 lei.
3) Ecaterina Zadîr să se adreseze Primăriei pentru încheierea contractului de
arendă a lotului de teren sus-menționat (f.d. 4).
În baza acestei decizii, la 11 octombrie 2017, Primăria municipiului Comrat și
Ecaterina Zadîr au încheiat contractul de arendă a funciară nr. 273, prin care
ultimei i s-a transmis în arendă terenul cu suprafața xxxxx, din str. Xxxxx, mun.
Comrat, cu destinația „sub anexă”, pe un termen de 3 ani (f.d. 39-40 recto-verso).
În urma supunerii controlului obligatoriu de legalitate al deciziei Consiliului
municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017, Oficiul teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat a considerat că pct. 2 și 3 din aceasta contravin prevederilor
legale.
Prin notificarea nr. 1304ОТ5-385 din 28 noiembrie 2017 Oficiul teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Comrat anularea
deciziei nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 (f.d. 5-6 recto-verso).
Având în vedere că, administrația publică locală nu a examinat în termen
notificarea nr. 1304ОТ5-385 din 28 noiembrie 2017, Oficiul teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat a depus acțiune în procedura contenciosului administrativ,
solicitând instanței de judecată anularea punctelor 2 și 3 din decizia Consiliului
municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017, ca fiind ilegale, și
rezoluțiunea contractului de arendă funciară încheiat cu Ecaterina Zadîr în baza
deciziei Consiliului municipal Comrat nr.20/11.3 din 29 septembrie 2017 (f.d.1-3).
Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Comrat
prin hotărârea din 20 iunie 2018 a respins acțiunea ca neîntemeiată (f.d. 56, 60-61
recto-verso).
Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul depus
de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea din 20 iunie
2018 a Judecătoriei Comrat și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea
depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-au anulat punctele 2 și
3 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 și
s-a recunoscut rezoluțiunea contractului de arendă funciară încheiat cu Ecaterina
Zadîr în baza deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie
2017 (f.d. 151, 152-159 recto-verso).
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel
Comrat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel a adoptat o soluție greșită,
rezultată din aplicarea unor legi materiale ce nu trebuiau aplicate și efectuarea
controlului judecătoresc cu depășirea limitelor temeiurilor de fapt și de drept
invocate în acțiune.
Instanța de apel a motivat soluția că terenul din str. Xxxxx, mun. Comrat, cu
suprafața de xxxxx urma a fi dat în arendă prin scoatere la licitație publică, cu
încheierea ulterioară a contractului de arendă, conform articolului 77 din Legea
privind administrația publică locală 436-XVI din 28 decembrie 2006.
Însă, depunând cererea de chemare în judecată, Oficiul teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat a invocat că, la adoptarea deciziei nr. 20/11.3 din 29 septembrie
2017, Consiliul municipal Comrat a încălcat prevederile art. 55 alin. (1) din Legea
cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, care interzice extinderea
încăperilor din contul balcoanelor și al logiilor în blocul locativ, precum și
5
extinderea balcoanelor și logiilor existente; spargerea golurilor noi și lărgirea
golurilor existente în pereții portanți ai blocurilor locative (în interiorul
încăperilor/apartamentelor); acțiuni care afectează aspectul arhitectural al
blocurilor locative (construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor, bovindourilor,
transformarea în bovindouri a logiilor și balcoanelor existente și altele), cu
excepția aspectului acoperișurilor.
Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu a invocat în cererea de
chemare în judecată (f.d. 1-3), cererea de apel (f.d. 59, 76-78) și în explicațiile date
pe marginea acțiunii și cererii de apel (f.d. 51-53, 95-97) că decizia Consiliul
municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 a fost adoptată cu încălcarea
articolului 77 din Legea privind administrația publică locală 436-XVI din 28
decembrie 2006.
De asemenea, în acțiune nu a fost invocat nici faptul că terenul din str. Xxxxx,
mun. Comrat, cu suprafața de xxxxx urma a fi dat în arendă prin scoatere la
licitație publică.
Prin urmare, instanța de apel era obligată să verifice legalitatea deciziei
Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 doar în limitele
invocate de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat în cererea de chemare în
judecată.
Conjunctura acestor circumstanțe profilează concluzia că, prin decizia din 23
mai 2019, Curtea de Apel Comrat a depășit limitele temeiurilor de fapt și de drept
invocate în acțiune de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.
Instanța de apel în mod eronat a aplicat și prevederile articolului 11 din Codul
funciar, deoarece acțiunea nu a fost întemeiată pe această normă legală.
Mai mult decât atât, articolul 11 din Codul funciar nici nu este pertinent
speței, deoarece reglementează temeiurile de atribuire în proprietate privată a
sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini.
La caz, însă, terenul din str. Xxxxx, mun. Comrat, cu suprafața de xxxxx, nu a
fost atribuit Ecaterinei Zadîr cu titlu de proprietate, dar i s-a dat în arendă pe un
termen de 3 ani.
Consiliul municipal Comrat în decizia nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 a
menționat că, darea în arendă a terenului este necesară, deoarece în baza dispoziției
bașcanatului municipiului Comrat nr. l145 din 26 iulie 2002 a fost permisă
reconstrucția apartamentului și balconului din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Comrat
(f.d. 4, 38).
Argumentele Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, precum că
decizia Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017
contravine articolului 55 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015,
care prevede restricțiile la reconstrucția încăperilor și la executarea lucrărilor de
reconstrucție nu pot fi reținute.
Or, Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015 a intrat în vigoare la
29 noiembrie 2015, iar reconstrucția apartamentului xxxxx din str. Xxxxx,
mun. Comrat a fost permisă la 26 iulie 2002.
Prevederile articolului 55 Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie
2015 au efect doar asupra relațiilor/raporturilor viitoare, adică după 29 noiembrie
2015 și nu are caracter retroactiv.
Conform articolului 46 alin. (1) din Legea privind actele legislative nr. 780
din 27 decembrie 2001 (abrogată din 12 iulie 2018), actul legislativ produce efecte
6
numai în timpul cât este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.
Astfel, este lipsită de suport argumentul Oficiului teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat, precum că reconstrucția apartamentului xxxxx din str. Xxxxx,
mun. Comrat, autorizată prin dispoziția bașcanatului municipiului Comrat nr. l145
din 26 iulie 2002, urma să fie efectuată în corespundere cu articolului 55 Legea cu
privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015.
Prin urmare, prima instanță just a concluzionat că la adoptarea deciziei
Consiliului municipal Comrat nr. 20/11.3 din 29 septembrie 2017 s-a urmărit
scopul legal stabilit prin dispoziția bașcanatului municipiului Comrat nr. l145 din
26 iulie 2002, prin care s-a permis reconstrucția apartamentului xxxxx din
str. Xxxxx, mun. Comrat.
Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
necesității admiterii recursului depus de Consiliul municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat, casării integrale a deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel
Comrat, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 20
iunie 2018 a Judecătoriei Comrat.
Conform articolelor 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul depus de Consiliul municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat.
Se casează integral decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat și se
emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 20 iunie 2018 a
Judecătoriei Comrat.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
7