3ra-1312/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1312/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, Șt. Starciuc, L. Caraianu) DECIZIE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Comrat și Primarului municipiului Comrat, intervenienți accesorii Olga Patutina și Piotr Patutin cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost admise apelurile declarate de Consiliul municipal Comrat, Primarul municipiului Comrat, Olga Patutina și Piotr Patutin, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 20 noiembrie 2017 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat și Primarului municipiului Comrat,

intervenienți accesorii Olga Patutina și Piotr Patutin cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității contractului de vânzare- cumpărare. În motivarea acțiunii a indicat că reieșind din activitatea funcțională, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, exercitând controlul legalității actelor administrative de către autoritatea administrației publice locale Comrat, a constatat ilegalitatea unui șir de acte. A menționat că la 29 septembrie 2017 a fost înaintată notificarea nr. 13040T5- 330, însă prin decizia nr. 22/4.11 din 27 octombrie 2017 a Consiliului municipal Comrat, s-a refuzat în admiterea acesteia.

1 Astfel, reclamantul a relatat că prin decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă, Consiliul a decis să vândă Olgăi Patutina lotul de pământ de pe lângă casă, cu suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx. În baza deciziei date, între Primarul municipiului Comrat și Olga Patutina a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare, înregistrat la notar cu nr. 2815 din 21 septembrie 2017 privind vânzarea terenului de pământ, cu numărul cadastral xxxxx. În opinia reclamantului, actele nominalizate sunt ilegale și urmează a fi anulate din următoarele temeiuri. A indicat că contrar pct. 2.1.

și 2.3. ale Instrucțiunii cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice locale ale Republicii Moldova, aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 115 din 28 februatie 1996, în decizia Consiliului municipal Comrat nu sunt reflectate normele de drept concrete, care să permită consiliului să adopte o astfel de decizie. La fel, a comunicat că potrivit datelor Serviciului Teritorial Comrat, Departamentul ,,Cadastru” al Agenției Servicii Publice, pe terenul de pământ cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața 0,0546 ha, nu sunt înregistrate careva construcții, inclusiv după Olga Patutina, cu drept de proprietate.

A susținut că terenul de pământ putea fi vândut doar prin licitație publică, după cum este prevăzut în art. 77 alin. (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, conform căruia înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege. A invocat că conform art. 8 alin. (1) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, loturile de pământ de pe lângă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art. 82 din Codul funciar, cu toate modificările și completările ulterioare.

În cazul dat, a precizat că terenul de pământ cu numărul cadastral xxxxx nu este un lot de pământ de pe lângă casă, iar prețul normativ al terenului indicat constituie 0,0546 ha x 65 x 19873, 34 lei = 70530 lei, fară a ține cont de coeficientul amenajării de inginerie. A mai declarat că contrar art. 22 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, în decizia Consiliului local nu este indicată existența avizului corespunzător, numărul și data acestuia. A susținut că pe temeiurile expuse și în conformitate cu prevederile art. 195, 216 alin. (1), 217, 220 alin. (1) Cod civil, urmează a fi recunoscut ca nevalabil și contractul de vânzare-cumpărare din 21 septembrie 2017, înregistrat cu nr. 2815, privind vânzarea terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 68 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 7, 16- 17, 19, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat anularea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi 2 Patutina și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2815 din 21 septembrie 2017, a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx, ca fiind ilegal în fond și încheiat cu încălcarea prevederilor legale. Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată.

A fost anulată decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina, ca ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii. A fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga Patutina, în baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, cu readucerea părților la poziția inițială. La 9 ianuarie 2019 Olga Patutina și Piotr Patutin au declarat apel împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. La 9 ianuarie 2019 Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat au declarat apel împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Prin decizia din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, au fost admise apelurile declarate de Consiliul municipal Comrat, Primarul municipiului Comrat, Olga Patutina și Piotr Patutin, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judeată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 29 august 2019 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

A relatat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 8 alin. (4) și art. 4 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, din care rezultă cu certitudine ilegalitatea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. 3 Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 iunie 2019, iar recurentul a recepționat-o la 30 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.124). Astfel, recursul depus la 29 august 2019, este în termen.

Prin referința din 15 octombrie 2019, Primăria municipiului Comrat a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul din 5 judecători. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2815 din 21 septembrie 2017, a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite cererea de chemare în judecată și a anula decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina, ca ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii, recunoscând nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga Patutina, în 4 baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, cu readucerea părților la poziția inițială. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la prevederile art. 8 alin. (4) și art. 4 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, a reținut ca fiind greșită concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, menționând că din conținutul dosarului rezultă că lotul de pământ de pe lângă casă, cu suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx, se află în folosința Olgăi Patutina, iar în asemenea circumstanțe Consiliul municipal Comrat era în drept să vândă acest lot de teren fără al scoate la licitație. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și incorect a aplicat normele de drept material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), conform cărora actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 (în vigoare la momentul emiterii deciziei contestate), consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: decide vânzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii. Actele cauzei atestă că prin decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă, Consiliul a decis să vândă Olgăi Patutina lotul de pământ de pe lângă casă, cu suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx.

Conform art. 68 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea 5 administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială. Declanșând procedura controlului de legalitate a deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, la 29 septembrie 2017 prin notificarea nr. 13040T5-330, a solicitat Consiliului municipal Comrat abrogarea în termen de 30 zile a deciziei menționate, din motivul emiterii acesteia cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, reieșind din prevederile art. 77 alin. (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006 (în vigoare la momentul emiterii deciziei contestate), bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă, în comodat ori în locațiune, în condițiile legii. În accepțiunea alin. (5) al aceluiași articol, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Totodată, legislatorul la art. 8 alin. (4) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 a prevăzut că, nu sunt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vând conform art.4. Articolul 4 alin. (10) al legii enunțate, prevede că terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află.

În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației. La caz, s-a constatat că conform datelor din Registrul bunurilor imobile al Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice, pe terenul cu suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. Cuznețova, număr cadastral xxxxx, nu sunt înregistrate construcții, inclusiv după Olga Patutina cu drept de proprietate, acesta fiind în proprietatea administrației publice locale. În acest sens, actele cauzei atestă că prin decizia nr. 7 din 18 iunie 1991 a Consiliului orășenesc Comrat, a fost transmis Olgăi Patutina pentru construcția casei de locuit din str. xxxxx, mun.

Comrat, trenul de pământ cu suprafața de 600 m.p., iar terenul de pământ cu suprafaț de 1240 m.p. a rămas în folosință temporară. Ulterior, prin dispoziția nr. 138 din 18 februarie 2002 a primarului mun. Comrat, proprietarilor caselor de locuit le-au fost trecute în proprietate privată loturile de pământ de pe lângă casă cu suprafața de 0,12 ha. Totodată, loturile de pământ de pe lângă casă care depășeau suprafața de 0,12 ha, au fost împărțite în două terenuri, dintre care terenul de pământ până la 0,12 ha a fost trecut în proprietatea proprietarilor caselor de locuit, iar restul terenului de pământ format în rezultatul împărțirii, a rămas în rezerva primăriei. 6 Astfel, s-a constatat că familia Patutin avea în folosință lotul de pământ cu suprafața totală de 1840 m.p., iar la caz pretinde la terenul cu suprafața de 0, 054 ha, pe lângă cel cu suprafața de 0,12 ha.

Prin urmare, este întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la faptul că terenul respectiv nu poate fi calificat ca fiind lot de pământ de lângă casă, deoarece în limitele acestuia nu sunt edificate careva construcții, or, reieșind din prevederile art. 8 alin. (1) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, loturile de pământ de pe lângă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate modificările și completările ulterioare.

Or, în condițiile în care terenul înstrăinat conform deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, poate fi format ca bun imobil de sine stătător, acesta este nesusceptibile vânzării la prețul normativ al pământului, urmând a fi comercializat prin intermediul licitației publice, organizată de autoritatea administrativ-teritorială în a cărei rază se află. Mai mult, lotul de pământ cu suprafața de 0,0546 ha, situat în mun.

Comrat, str. Cuznețova, număr cadastral xxxxx, constituie proprietate municipală și este liber de careva construcții, urmând astfel a fi înstrăinat în conformitate cu art.77 alin. (3) și (5) al Legii privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006. Având în vedere cele relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță întemeiat a concluzionat că prin adoptarea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina, Consiliul municipal Comrat contrar prevederilor legale a vândut terenul din litigiu fără a petrece licitația în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care prevede că organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de accesul liber al tuturor doritorilor și prioritatea prețului maxim propus.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că prima instanță corect a aplicat prevederile legale și întemeiat a concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii, anulând actul administrativ contestat ca fiind ilegal și emis contrar prevederilor legale. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ apreciază ca fiind întemeiată și concluzia primei instanțe în partea recunoașterii nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga Patutina, în baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, cu readucerea părților la poziția inițială, or, acesta a fost încheiat în temeiul unui act administrativ ilegal.

Pentru toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al 7 Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia primei instanțe privind admiterea cererii de chemare în judecată. Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluția instanței de apel este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat și se menține hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Comrat și Primarului municipiului Comrat, intervenienți accesorii Olga Patutina și Piotr Patutin cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan 8