3ra-1312/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1312/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1312/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, Șt. Starciuc, L. Caraianu)

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Comrat și Primarului municipiului Comrat, intervenienți accesorii Olga Patutina și

Piotr Patutin cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității

contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost

admise apelurile declarate de Consiliul municipal Comrat, Primarul municipiului

Comrat, Olga Patutina și Piotr Patutin, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2018

a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 20 noiembrie 2017 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat și Primarului

municipiului Comrat, intervenienți accesorii Olga Patutina și Piotr Patutin cu privire

la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității contractului de vânzare-

cumpărare.

În motivarea acțiunii a indicat că reieșind din activitatea funcțională, Oficiul

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, exercitând controlul

legalității actelor administrative de către autoritatea administrației publice locale

Comrat, a constatat ilegalitatea unui șir de acte.

A menționat că la 29 septembrie 2017 a fost înaintată notificarea nr. 13040T5-

330, însă prin decizia nr. 22/4.11 din 27 octombrie 2017 a Consiliului municipal

Comrat, s-a refuzat în admiterea acesteia.

1

Astfel, reclamantul a relatat că prin decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a

Consiliului municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă

casă, Consiliul a decis să vândă Olgăi Patutina lotul de pământ de pe lângă casă, cu

suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx.

În baza deciziei date, între Primarul municipiului Comrat și Olga Patutina a fost

încheiat un contract de vânzare-cumpărare, înregistrat la notar cu nr. 2815 din 21

septembrie 2017 privind vânzarea terenului de pământ, cu numărul cadastral xxxxx.

În opinia reclamantului, actele nominalizate sunt ilegale și urmează a fi anulate

din următoarele temeiuri.

A indicat că contrar pct. 2.1. și 2.3. ale Instrucțiunii cu privire la ținerea

lucrărilor de secretariat în organele administrației publice locale ale Republicii

Moldova, aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 115 din 28 februatie 1996, în

decizia Consiliului municipal Comrat nu sunt reflectate normele de drept concrete,

care să permită consiliului să adopte o astfel de decizie.

La fel, a comunicat că potrivit datelor Serviciului Teritorial Comrat,

Departamentul ,,Cadastru” al Agenției Servicii Publice, pe terenul de pământ cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața 0,0546 ha, nu sunt înregistrate careva

construcții, inclusiv după Olga Patutina, cu drept de proprietate.

A susținut că terenul de pământ putea fi vândut doar prin licitație publică, după

cum este prevăzut în art. 77 alin. (5) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, conform căruia înstrăinarea, concesionarea, darea în

arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se

fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite

expres prin lege.

A invocat că conform art. 8 alin. (1) din Legea privind prețul normativ și modul

de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, loturile de pământ

de pe lângă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de

grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art. 82 din Codul funciar, cu

toate modificările și completările ulterioare.

În cazul dat, a precizat că terenul de pământ cu numărul cadastral xxxxx nu este

un lot de pământ de pe lângă casă, iar prețul normativ al terenului indicat constituie

0,0546 ha x 65 x 19873, 34 lei = 70530 lei, fară a ține cont de coeficientul amenajării

de inginerie.

A mai declarat că contrar art. 22 alin. (1) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, în decizia Consiliului local nu este

indicată existența avizului corespunzător, numărul și data acestuia.

A susținut că pe temeiurile expuse și în conformitate cu prevederile art. 195,

216 alin. (1), 217, 220 alin. (1) Cod civil, urmează a fi recunoscut ca nevalabil și

contractul de vânzare-cumpărare din 21 septembrie 2017, înregistrat cu nr. 2815,

privind vânzarea terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 68 alin. (4) din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 7, 16-

17, 19, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului

municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi

2

Patutina și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2815 din 21

septembrie 2017, a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx, ca fiind ilegal

în fond și încheiat cu încălcarea prevederilor legale.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost anulată decizia nr. 17/28.3 din 25

august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de

pe lângă casă Olgăi Patutina, ca ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii. A fost

recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul

cadastral xxxxx din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga

Patutina, în baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal

Comrat, cu readucerea părților la poziția inițială.

La 9 ianuarie 2019 Olga Patutina și Piotr Patutin au declarat apel împotriva

hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 9 ianuarie 2019 Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului

Comrat au declarat apel împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central.

Prin decizia din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, au fost admise apelurile

declarate de Consiliul municipal Comrat, Primarul municipiului Comrat, Olga

Patutina și Piotr Patutin, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare

în judeată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29 august 2019 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material.

A relatat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 8 alin. (4) și art.

4 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, din care rezultă cu certitudine ilegalitatea

deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind

vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

3

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 iunie 2019, iar

recurentul a recepționat-o la 30 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a

scrisorii recomandate (f.d.124).

Astfel, recursul depus la 29 august 2019, este în termen.

Prin referința din 15 octombrie 2019, Primăria municipiului Comrat a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei

instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată,

Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr.

17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului

de pământ de pe lângă casă Olgăi Patutina și recunoașterea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2815 din 21 septembrie 2017, a terenului de pământ cu

numărul cadastral xxxxx.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată și a anula decizia nr. 17/28.3 din 25 august

2017 a Consiliului municipal Comrat privind vânzarea lotului de pământ de pe lângă

casă Olgăi Patutina, ca ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii, recunoscând nul

contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul cadastral xxxxx

din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga Patutina, în

4

baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal Comrat, cu

readucerea părților la poziția inițială.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat a casat hotărârea

primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care a respins cererea de chemare în

judecată, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la prevederile art. 8 alin. (4)

și art. 4 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare

a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, a reținut ca fiind greșită concluzia primei

instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, menționând că din

conținutul dosarului rezultă că lotul de pământ de pe lângă casă, cu suprafața 0,0546

ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx, se află în folosința

Olgăi Patutina, iar în asemenea circumstanțe Consiliul municipal Comrat era în drept

să vândă acest lot de teren fără al scoate la licitație.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțe

importante pentru soluționarea cauzei și incorect a aplicat normele de drept material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor

cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, aceasta

având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art. 26

alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în

vigoare până la 1 aprilie 2019), conform cărora actul administrativ contestat poate fi

anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar

prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca

fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 (în vigoare la momentul

emiterii deciziei contestate), consiliul local are drept de inițiativă și decide, în

condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de

competența altor autorități publice. Pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele

competențe: decide vânzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului),

după caz, în condițiile legii.

Actele cauzei atestă că prin decizia nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului

municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă casă,

Consiliul a decis să vândă Olgăi Patutina lotul de pământ de pe lângă casă, cu

suprafața 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx.

Conform art. 68 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

5

administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat

notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea

sau abrogarea lui totală sau parțială.

Declanșând procedura controlului de legalitate a deciziei nr. 17/28.3 din 25

august 2017 a Consiliului municipal Comrat, Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat, la 29 septembrie 2017 prin notificarea nr. 13040T5-330, a

solicitat Consiliului municipal Comrat abrogarea în termen de 30 zile a deciziei

menționate, din motivul emiterii acesteia cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, reieșind din prevederile art. 77 alin. (3) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28.12.2006 (în vigoare la momentul emiterii deciziei

contestate), bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi

înstrăinate, date în administrare, în arendă, în comodat ori în locațiune, în condițiile

legii.

În accepțiunea alin. (5) al aceluiași articol, înstrăinarea, concesionarea, darea

în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale

se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor

stabilite expres prin lege.

Totodată, legislatorul la art. 8 alin. (4) al Legii privind prețul normativ și modul

de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 a prevăzut că,

nu sunt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în

folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește

norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vând conform art.4.

Articolul 4 alin. (10) al legii enunțate, prevede că terenul de pe lângă casă

atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă

depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului

indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror

folosință se află. În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca

bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate

persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației.

La caz, s-a constatat că conform datelor din Registrul bunurilor imobile al

Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice, pe terenul cu suprafața

0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str. Cuznețova, număr cadastral xxxxx, nu sunt

înregistrate construcții, inclusiv după Olga Patutina cu drept de proprietate, acesta

fiind în proprietatea administrației publice locale.

În acest sens, actele cauzei atestă că prin decizia nr. 7 din 18 iunie 1991 a

Consiliului orășenesc Comrat, a fost transmis Olgăi Patutina pentru construcția casei

de locuit din str. xxxxx, mun. Comrat, trenul de pământ cu suprafața de 600 m.p.,

iar terenul de pământ cu suprafaț de 1240 m.p. a rămas în folosință temporară.

Ulterior, prin dispoziția nr. 138 din 18 februarie 2002 a primarului mun.

Comrat, proprietarilor caselor de locuit le-au fost trecute în proprietate privată

loturile de pământ de pe lângă casă cu suprafața de 0,12 ha. Totodată, loturile de

pământ de pe lângă casă care depășeau suprafața de 0,12 ha, au fost împărțite în două

terenuri, dintre care terenul de pământ până la 0,12 ha a fost trecut în proprietatea

proprietarilor caselor de locuit, iar restul terenului de pământ format în rezultatul

împărțirii, a rămas în rezerva primăriei.

6

Astfel, s-a constatat că familia Patutin avea în folosință lotul de pământ cu

suprafața totală de 1840 m.p., iar la caz pretinde la terenul cu suprafața de 0, 054 ha,

pe lângă cel cu suprafața de 0,12 ha.

Prin urmare, este întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la faptul că

terenul respectiv nu poate fi calificat ca fiind lot de pământ de lângă casă, deoarece

în limitele acestuia nu sunt edificate careva construcții, or, reieșind din prevederile

art. 8 alin. (1) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, loturile de pământ de pe lângă casă

includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite

conform legislației, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu

toate modificările și completările ulterioare.

Or, în condițiile în care terenul înstrăinat conform deciziei nr. 17/28.3 din 25

august 2017 a Consiliului municipal Comrat, poate fi format ca bun imobil de sine

stătător, acesta este nesusceptibile vânzării la prețul normativ al pământului, urmând

a fi comercializat prin intermediul licitației publice, organizată de autoritatea

administrativ-teritorială în a cărei rază se află.

Mai mult, lotul de pământ cu suprafața de 0,0546 ha, situat în mun. Comrat, str.

Cuznețova, număr cadastral xxxxx, constituie proprietate municipală și este liber de

careva construcții, urmând astfel a fi înstrăinat în conformitate cu art.77 alin. (3) și

(5) al Legii privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006.

Având în vedere cele relatate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță

întemeiat a concluzionat că prin adoptarea deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a

Consiliului municipal Comrat cu privire la vânzarea lotului de pământ de pe lângă

casă Olgăi Patutina, Consiliul municipal Comrat contrar prevederilor legale a vândut

terenul din litigiu fără a petrece licitația în conformitate cu Regulamentul privind

licitațiile cu strigare și reducere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 136 din 10

februarie 2009, care prevede că organizarea și desfășurarea licitației este

condiționată de accesul liber al tuturor doritorilor și prioritatea prețului maxim

propus.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță corect a aplicat prevederile legale și

întemeiat a concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii, anulând actul

administrativ contestat ca fiind ilegal și emis contrar prevederilor legale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

apreciază ca fiind întemeiată și concluzia primei instanțe în partea recunoașterii

nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului de pământ cu numărul

cadastral xxxxx din 21 septembrie 2017, încheiat între Primarul mun. Comrat și Olga

Patutina, în baza deciziei nr. 17/28.3 din 25 august 2017 a Consiliului municipal

Comrat, cu readucerea părților la poziția inițială, or, acesta a fost încheiat în temeiul

unui act administrativ ilegal.

Pentru toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept

citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

7

Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia primei instanțe privind

admiterea cererii de chemare în judecată.

Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluția instanței de

apel este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și a menține

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat și se

menține hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Comrat și Primarului municipiului Comrat, intervenienți accesorii Olga Patutina și

Piotr Patutin cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulității

contractului de vânzare-cumpărare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8