3ra-1158/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1158/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-1158/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Simion Carp împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă, împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 8 septembrie 2018, Simion Carp a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă.
In motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI), în funcția de rector al Academiei „Stefan cel Mare”. Prin ordinul MAI nr. 217 ef. din 30 noiembrie 2017, au fost încetate raporturile de serviciu în legătura cu demisia, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. A menționat, că a prezentat CNAS actele pentru stabilirea și achitarea pensiei, anexând certificatul despre întreținerea bănească nr. 12 din 12 decembrie 2017, în baza căruia urma sa-i fie calculată mărimea pensiei pe linia MAI. Prin urmare, CNAS i-a stabilit pensie în mărime de 75%, aceasta fiind stabilită în cuantum de 7 083,11 de lei. 1 La 7 mai 2018, a expediat în adresa organului de asigurări sociale cerere prin care a solicitat, să fie informat relativ la elementele soldei care au fost luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Ulterior, prin răspunsul CNAS i-a fost comunicat că, în calculul pensiei s-au inclus toate sumele indicate în certificatul bănesc nr. 12 din 12 decembrie 2017 cu excepția pozițiilor „6” și „10”. Nefiind de acord cu calculul dat, la 27 iulie 2018 a depus cerere prealabila, prin care având în susținere prevederile punctului 1 și 3 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „cu privire la modul de calculare vechimii de muncă, stabilire și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar” a solicitat includerea în calculul pensiei a sumelor bănești indicate în pozițiile „6” și „10” din certificatul bănesc prezentat.
Însă, prin răspunsul din 10 august 2018, organul de asigurări sociale a refuzat recalcularea pensiei. Reclamantul Simion Carp a considerat că refuzul CNAS este neîntemeiat și lipsit de suport juridic, deoarece la calcularea pensiei nu au fost luate în considerare toate plățile care i-au fost achitate și care au fost incluse în certificatul de întreținere bănească prezentat de serviciul financiar al Academiei „Stefan cel Mare”. Concomitent, Simion Carp a evidențiat că, a deținut prin cumul 0,5 salariu, funcția de profesor universitar al catedrei științe penale prin ordinul MAI în baza de contract (ordinul MAI nr. 49 ef din 25 martie 2016), precum și plățile care au fost achitate pentru prestarea orelor de activitate științifica (conducerea tezelor de doctor, examene doctorat etc.).
Corespunzător, plățile efectuate în legătura cu deținerea prin cumul reprezintă plăti permanente, care nu pot fi identificate drept achitări ocazionale sau sporadice. Acest fapt este confirmat prin certificatul despre întreținerea bănească, unde aceste plăți sunt reprezentate ca plăti fixe, achitate în fiecare lună a întregului an.
Reclamantul Carp Simion a solicitat, constatarea ilegalității refuzului CNAS nr. 3525 din 10 august 2018; obligarea CNAS la recalcularea mărimii pensiei, pornind de la momentul stabilirii pensiei, prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat în legătura cu deținerea prin cumul 0,5 salariu, a funcției de profesor universitar al Catedrei științe penale, precum și plățile care i-au fost achitate pentru prestarea orelor de activitate științifică, incluse în pozițiile „6” și „10” din certificatul despre întreținerea bănească, eliberat cu nr. 12, la 12 decembrie 2017. Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost admisă integral.
A fost considerat ca fiind contrar legii refuzul CNAS nr. 3525 din 10 august 2018. A fost obligată CNAS să recalculeze mărimea pensiei stabilite lui Simion Carp, pornind de la momentul stabilirii pensiei, prin includerea în calculul pensiei a plaților de care a beneficiat reclamantul în legătură cu deținerea prin cumul, 0,5 salariu, a funcției de profesor universitar al Catedrei științe penale a Facultății Drept a Academiei „Stefan cel Mare” a MAI, precum și a plăților care i-au fost achitate pentru prestarea orelor de activitate științifică, incluse în pozițiile 6 si 10 din certificatul despre întreținerea bănească nr. 12 din 12 decembrie 2017. 2 La 14 noiembrie 2018, CNAS a declarat apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de CNAS și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au reținut că la stabilirea și calcularea pensiei urmează a fi luate în considerare toate plățile, sporurile si suplimentele permanente. Totodată au constatat, că plățile prevăzute în pozițiile „6” și „10” din certificatul nr. 12 din 12 decembrie 2017 despre întreținerea bănească, constituie plăți permanente, dar nu ocazionale, fiind rezultatul muncii prestate în permanent. În consecință, au conchis că aceste plăți urmează a fi puse la baza calcului pensiei reclamantului Carp Simion.
La 2 iulie 2019, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a reiterat argumentele de fapt și de drept indicate în cererea de apel. Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 248 alin. (1) li.c) al Codului administrativ. CNAS a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 3 Decizia instanței de apel din 19 martie 2019 (f.d. 65, 66-74), a fost expediată în adresa părților la 29 mai 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Cuții de Apel Chișinău nr.52323 (f.d. 75), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar confirma data recepționării de către recurent a copiei deciziei. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul CNAS, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 2 iulie 2019 (prin intermediul oficiului poștal), în termen. (f.d.77-79, 80) Examinând temeiurile recursului depus de CNAS, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de CNAS nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor 4 procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de CNAS.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.