3ra-1463/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-1463/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Secrieru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) ÎNCHEIERE 24 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Zatic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic, c o n s t a t ă: La 18 iulie 2018, Victor Zatic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că la 26 februarie 2018 a depus la CNAS cererea nr. 92/2018/461 privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Despre rezultatul examinării cererii nu a fost informat. Peste două luni a depus cerere prealabilă (la CNAS - nr. Z-915/18 din 24 aprilie 2018 și la CTAS Buiucani - nr. 46 din 24 aprilie 2018) în care a solicitat să-i fie stabilită pensia pentru limită de vârstă. La 11 mai 2018, i-a fost eliberată fără anexe copia deciziei nr. 93/2018/33526 din 26 aprilie 2018 privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă recalculată. Din decizie a aflat că la 26 februarie 2018 i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă lunară în sumă de XXXXXX de lei, iar la 01 aprilie 2018 o pensie lunară de XXXXXX de lei cu indexare.

Suma de XXXXXX de lei este diminuată, deoarece nu au fost luate în calcul toate perioadele și toate veniturile. Pentru lunile aprilie și mai 2018 a primit pensia în sumă de XXXXXX de lei, contrar sumei indexate de XXXXXX de lei, stabilită prin decizia nr.93/2018/33526 din 26 aprilie 2018. 1 Consideră că și suma indexată de XXXXXX de lei este diminuată ca urmare a faptului că, este diminuată suma de bază de XXXXXX de lei, care indexată constituie 773 1,43 de lei. Reținerile ilegale din pensie au loc lunar și se datorează faptului că suma de bază de XXXXXX de lei este calculată greșit, cu omiterea includerii tuturor veniturilor și perioadelor. Studiind decizia nr. 93/2018/33526 din 26 aprilie 2018 și rezultatele pentru calculele anexate, a constatat că la calcularea pensiei au fost comise trei omisiuni, care au condus la diminuarea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă.

Astfel, nu a fost luat în considerare stagiul lucrat în perioada 03 decembrie 2000 până la 31 decembrie 2000, adică 27 de zile, nu din vina sa și nici din vina angajatorului, ci din omisiunea angajaților CTAS Ciocana sau Buiucani; nu i-a fost luată în considerare perioada când s-a aflat la studii la secția de zi a Universității de Stat de la 17 iunie 1983 până la 30 septembrie 1983, perioada catedrei militare din programul de studii reflectată în carnetul de muncă și reconfirmată prin certificatul de arhivă al Universității de Stat prezentat către CTAS Buiucani; nu i-a fost luat în considerare venitul valorizat obținut de la 01 februarie 2018 până la 26 februarie 2018, data depunerii cererii de stabilire a pensiei, ceea ce contravine art.8 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998. Aceste omisiuni influențează direct cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, care ar fi mai mare, dacă ar fi fost luate în considerare cele două perioade și venitul pentru luna februarie 2018. Consideră că aceste omisiuni, ca și reținerile din pensie sunt necorespunzătoare dispozițiilor art. 1,2, 8, 16, anexa 1 și 2 ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în vigoare la data stabilirii pensiei – 26 februarie 2018. Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

prin care a fost recunoscută ilegală decizia pârâtului privind refuzul de a stabili pensie anticipată pentru limită de vârstă, pârâtul fiind obligat să-i calculeze pensia pe limită de vârstă anticipat și să o achite începând cu data de 07 martie 2017. Casa Națională de Asigurări Sociale nu a executat în mod corespunzător hotărârea judecătorească. La 10 mai 2018, după adresări și vizite repetate la sediul CNAS, i-a fost eliberată copia deciziei nr. 93/2018/31312 din 03 aprilie 2018 privind stabilirea pensiei anticipate în sumă de XXXXXX de lei lunar. Casa Națională de Asigurări Sociale nu a luat în calcul veniturile sale salariale de până la 01 ianuarie 1999, fiind astfel diminuat cuantumul pensiei anticipate.

Consideră că decizia nr.93/2018/31312 din 03 aprilie 2018 privind stabilirea pensiei anticipate lezează dreptul la pensie sub aspectul cuantumului. La 23 mai 2018 a depus cerere prealabilă la CNAS nr. Z-915/18 din 24 mai 2018 și la CTAS Buiucani - nr. 46 din 24 mai 2018, prin care a solicitat, recalcularea cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, cu corectarea și luarea în considerație a celor 3 omisiuni: 2 perioade din stagiul de cotizare și venitul valorizat asigurat pentru februarie 2018, și, modificarea deciziei nr. 93/201 8/33526 din 26 aprilie 2018 cu indicarea cuantumului mărit al pensiei pentru limită de vârstă obținut în urma recalculării. La 26 iunie 2018 a primit răspunsul CNAS din 20 iunie 2018, prin care a fost informat că s-a corectat una din cele trei omisiuni semnalate și anume, cerința de la 2 punctul 1. Celelalte două cerințe fiind respinse.

La 02 iulie 2018 a primit răspunsul nr. 4386 din 25 iunie 2018 al CTAS Buiucani, care cuprindea aceleași temeiuri ca și răspunsul din 20 iunie 2018 al CNAS. Prin scrisoarea nr. 4450 din 27 iunie 2018, CNAS i-a comunicat că a efectuat recalcularea pensiei, care a fost majorată cu aproximativ 18 lei și constituie XXXXXX de lei. La cerința din cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea actului administrativ de reținere a unei părți din pensia lunară, datorate calculării greșite, CNAS nu s-a expus. La 21 mai 2018 a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă nr.93/2018/31312 din 03 aprilie 2018 și pronunțarea unei noi decizii, prin care să-i stabilească o pensie anticipată pentru limită de vârstă în cuantum nu mai mic decât pensia obișnuită pentru limită de vârsta.

Prin răspunsul CTAS Buiucani nr. 4218 din 19 iunie 2018, recepționat la 21 iunie 2018, i s-a comunicat că cererea a fost respinsă. Consideră răspunsul ilegal, or, argumentele refuzului invocate de pârât în susținerea acestuia sunt neîntemeiate și contrare legislației în vigoare.

În opinia sa, decizia privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă nr.93/2018/31312 din 03 aprilie 2018, prin care i s-a stabilit o pensie anticipată în cuantum de XXXXXX de lei lunar nu este legală, deoarece la stabilirea ei nu au fost aplicate corect: art. 15.1 al Legii 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, precum și art. 53, 16, 8, anexele 1, 2, 4 ale aceleiași legi, în vigoare la data de 07 martie 2017, dar și Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008, în vigoare până la 24 martie 2017, care stabilesc condițiile de calculare a pensiei pentru limită de vârstă.

În special, CNAS nu a luat în calcul veniturile sale salariale de până la 01 ianuarie 1999, fiind astfel diminuat substanțial cuantumul pensiei anticipate. Atitudinea subiectivă și răuvoitoare a funcționarilor CNAS, care în viziunea sa, în mod intenționat, încalcă legile în vigoare în ceea ce-l privește, l-a forțat să întreprindă mai multe vizite, să adreseze petiții pentru a-și apăra drepturile încălcate cauzându-i prejudiciu moral. Consideră că omisiunile au fost făcute cu bună știință de funcționarii CNAS, ca o continuare a răzbunării față de sine pentru procesul pe care l-a intentat anterior în legătură cu refuzul ilegal de a-i stabili pensie anticipată pentru limită de vârstă, proces pierdut de pârât în prima instanță și în instanța de apel.

Acțiunile și inacțiunile date i-au cauzat daune materiale și morale, cele morale exprinându-se prin suferințe psihologice continue și sentimente de frustrare legate de situația de tratament injust, umilitor și răzbunător la care l-a supus pârâtul pe durata de aproximativ un an de zile și imposibilitatea de a obține o atitudine de legalitate și corectitudine din partea funcționarilor pârâtului. Dauna morală cauzată o apreciază în cuantum material la suma de 10 000 de lei. De asemenea, i-au fost cauzate suferințe morale, care constau din sentimente negative rezultate din tensiune nervoasă permanentă prin calcularea greșită a cuantumului pensiei anticipate pentru limită de vârstă, pe care le estimează la suma de 10 000 de lei.

Iar în total pentru ilegalitățile admise față de sine, CNAS urmează să-i reparare dauna morală în mărime de 20000 de lei.

3 Victor Zatic a solicitat declararea ca ilegal și anularea actului administrativ al pârâtei, exprimat prin omiterea intenționată la calcularea pensiei pentru limită de vârstă: 1) a perioadei din stagiul său de cotizare și anume, perioada când s-a aflat la studii la secția de zi a Universității de Stat de la 17 iunie 1983 până la 30 septembrie 1983, perioada catedrei militare din programul de studii reflectată în carnetul de muncă și reconfirmată prin certificatul de arhivă al Universității de Stat, 2) a venitului valorizat asigurat pentru luna februarie anul 2018, - dat fiind faptul că, lezează dreptul său de stabilire a cuantumului pensiei pentru limită de vârstă; obligarea pârâtul să înlăture încălcarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă prin: a) recalcularea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerație a perioadei din stagiul de cotizare și anume perioada când s-a aflat la studii la secția de zi a Universității de Stat de la 17 iunie 1983 până la 30 septembrie 1983 - perioada catedrei militare din programul de studii, reflectată în carnetul ele muncă și reconfirmată prin certificatul de arhivă a Universității de Stat, b) recalcularea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerație a venitului valorizat asigurat pentru luna februarie anul 2018,

și c) modificarea deciziei nr. 93/2.018/33526 din 26 aprilie 2018 cu indicarea cuantumului mărit al pensiei sale pentru limită de vârstă, obținut în urma recalculării efectuate în condițiile lit. a) și b); declararea ca ilegal și anularea actului administrativ de reținere a unei părți din pensia lunară la plata acesteia, cauzat de stabilirea greșită a cuantumului de XXXXXX de lei lunar la data de 26 februarie 2018, prin plata neîntârziată a sumelor reținute din pensia lunară; obligarea pârâtului la plata daunei morale în valoare de 10000 de lei, cauzate prin omisiunile comise la calcularea cuantumului pensiei și prin reținerile ilegale din pensia lunară; declararea ca ilegală și anularea deciziei privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă nr. 93/2018/31312 din 03 aprilie 2018, dat fiind faptul că lezează grav dreptul de stabilire anticipată a pensiei pentru limită de vârstă, în ceea ce privește cuantumul acesteia; obligarea pârâtului să stabilească o pensie anticipată pentru limită de vârstă în aceleași condiții ca și pensia pentru limită de vârsta, în baza art. 15.1, adoptat prin legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative; art. 53, 16, 8, anexele 1, 2, 4 ale legii 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii,

în vigoare la data de 07 martie 2017 și Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat, aprobat prin HG 328 din 19 martie 2008, în vigoare până la 24 martie 2017, cu luarea în considerație a tuturor veniturilor salariale, inclusiv celor de până la 01 ianuarie 1999; obligarea pârâtului la plata daunei morale în valoare de 10 000 de lei, cauzate prin adoptarea deciziei privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă nr.93/2018/31312 din 03 aprilie 2018, cu stabilirea greșită a cuantumului pensiei anticipate pentru limită de vârstă.

La 24 septembrie 2018, Victor Zatic a depus cerere suplimentară privind mărirea cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat declararea ilegală și anularea actului administrativ al pârâtei exprimat prin omiterea de a aplica la calcularea pensiei pentru limita de vârstă a coeficientului de valorizare respectiv venitului său pe anul 2016, obligarea pârâtei să înlăture încălcarea dreptului la pensie pentru limita de vârstă prin: a) aplicarea coeficientului de valorizare 1,0669 venitului pentru anul 2016, cu corectarea sumei finale de 264591 lei în loc de 248000 de lei și cu recalcularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă, b) modificarea deciziei nr.2018/93/31436 din 06 aprilie 2018, cu indicarea cuantumului mărit al pensiei pentru limită de vârstă, obținut în urma recalculării, c) recalcularea cuantumului 4 pensiei pentru limita de vârstă lunară valorizate pe toate lunile, începând cu luna stabilirii pensiei și până în prezent, cu achitarea diferenței obținute (f.d.

100-101, Vol.I). Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-a anulat decizia nr.93/2018/33526 din 26 aprilie 2018 a oficiului teritorial Buiucani al Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să calculeze și să achite lui Victor Zatic pensia pentru limită de vârstă luând în considerație la stagiul de cotizare și perioada studiilor în instituțiile de învățămînt superior de zi – 17 iunie 1983-30 septembrie 1983 și venitul asigurat pentru luna februarie 2018, cu achitarea diferenței de la momentul stabilirii pensiei 26 februarie 2018, cu aplicarea indexării corespunzătoare.

S-a încasat de la Casa Națională dc Asigurări Sociale în beneficiului lui Victor Zatic cheltuielile de asistență juridică în sumă dc 2000 de lei. În rest, cererea s-a respins ca neîntemeiată. La 10 iunie 2019 Victor Zatic a depus apel împotriva hotărârii din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanța, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. La 11 iunie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic. Pentru a decide astfel instanța de apel a concluzionat că Victor Zatic și CNAS nu au prezentat la depunerea cererilor de apel probe, care ar fi de natură să schimbe concluziile expuse în hotărârea contestată. Prima instanță, a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele probelor, hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge cererile de apel și de a menține hotărârea contestată.

La 24 octombrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 11 noiembrie 2019 a declarat recurs motivat împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii. În motivarea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că decizia contestată este neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, nu au fost dovedite circumstanțele considerate, inclusiv și de prima instanță, ca fiind stabilite. Pretențiile înaintate de Victor Zatic sunt neîntemeiate, or, ultimul nu a prezentat probe pertinente și concludente în susținerea acestora.

Victor Zatic nu a demonstrat aportul adus de avocat la examinarea cauzei, deoarece în cadrul ședințelor de judecată acesta s-a prezentat singur cu prezentarea ulterioară a certificatului privind suportarea cheltuielilor de judecată. Avocatul a fost prezent doar o singură dată. 5 La 27 noiembrie 2019 Victor Zatic a depus referință asupra cererii de recurs declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale în care a menționat că consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi declarat inadmisibil. La 27 noiembrie 2019 Victor Zatic a declarat recurs împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor înaintate.

În motivarea cererii de recurs a indicat că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel în partea respingerii pretențiilor sale sunt neîntemeiate și ilegale. Instanțele de judecată au interpretat și aplicat eronat art.15.1 din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative, art.53, 16, 8, anexele 1,2,4 ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în vigoare la 07 martie 2017 și Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 19 martie 2008, în vigoare până la 24 martie 2017. Prima instanță și instanța de apel eronat au constatat lipsa probelor, or, acestea au fost prezentate și anexate la materialele cauzei.

Instanțele neîntemeiat i-au respins celelalte capete de cerere, încălcându-i dreptul de proprietate și la un trai decent protejate de Consituția Republicii Moldova și art.6 § 1 CEDO. Prima instanță nu a examinat fodul și nu s-a pronunțat asupra tuturor pretențiilor sale și nici nu s-a expus asupra respingerii acestora. La 20 decembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință asupra recursului declarant de Victor Zatic, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat 6 Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților la 29 octombrie 2019 (f.d.147, Vol.I). Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic au recepționat copia deciziei instanței de apel la 05 noiembrie 2019 (f.d.148-149, Vol.II) În aceste circumstanțe, recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic la 24 octombrie 2019, 11 noiembrie 2019 și 27 noiembrie 2019 se consideră depuse în termen.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul Casei Naționale de Asigurări Sociale și a lui Victor Zatic cu soluția pronunțata de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în 7 verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu 6 a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Victor Zatic, se declară inadmisibile. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan 8