2ra-1604/19 — incasarea salariului neachitat, penalitatii si repararea prejudiciului moral

2ra-1604/19 — incasarea salariului neachitat, penalitatii si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1604/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială

„MolDan Service” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Valentin Cristea și recursului declarat de către Tatiana Kocervinskaia, reprezentată

de avocatul Sergiu Russ,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghi

Kocervinski împotriva Societatea Comercială „MolDan Service” Societate cu

Răspundere Limitată privind încasarea salariului neachitat, penalității și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 august 2015, Kocervinski Gheorghi, Pincev Anatolie, Luțenco Ira,

Golovatîi Ruslan, Sinciuc Arcadi, reprezentați de avocatul Sergiu Russ, au depus

cerere de chemare în judecată împotriva SC „MolDan Service” SRL privind

încasarea salariului neachitat, prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei pentru

fiecare.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că, au fost în relații de muncă cu

întreprinderea SC „MolDan Service” SRL ulterior fiind demisionați. În vederea

soluționării amiabile a litigiului pârâtul a recunoscut pe deplin obligația sa la plata

salariului față de reclamanți și prin scrisoarea de garanție din 24 octombrie 2014 s-a

obligat să achite restanța eșalonat în termen de 6 luni.

Au menționat că pârâtul nu și-a respectat angajamentul asumat prin scrisoarea din

24 octombrie 2014, astfel reclamanții au mai înaintat pârâtului o propunere repetată

de soluționare amiabilă a litigiului. În rezultat pârâtul a mai eliberat încă o scrisoarea

de garanție la data de 24 iunie 2015, prin care s-a obligat să achite restanța la salariul

în trei tranșe, însă până în prezent pârâtul nu a achitat restanța salarială.

Au solicitat reclamanții, Gheorghi Kocervinski încasarea restanței salariale în

sumă de 41 485 de lei, Pincev Anatolie încasarea restanței salariale în sumă de 14 485

de lei, Luțenco Ira încasarea restanței salariale în sumă de 18 281 de lei, Golivatîi

1

Ruslan încasarea restanței salariale în sumă de 9500 de lei și Sinciuc Arcadii

încasarea restanței salariale în sumă de 6787 de lei, cât și încasarea prejudiciului

moral a câte 5000 de lei pentru fiecare.

Prin cererea de concretizare a acțiunii, reclamanții și-au majorat pretențiile

solicitînd și încasarea penalităților, în beneficiul lui Kocervisnki Gheorghi în sumă

de 67 205de lei, Pincev Anatolie în sumă de 23 465 de lei, Luțenco Ira în sumă de

26 873 de lei, Golovatîi Ruslan în sumă de 15 390 de lei și Sinciuc Arcadi în sumă

de 7092 de lei.

La data de 15 martie 2018, reprezentantul pârâtului a depus cerere prin care a

solicitat disjungerea pretențiilor înaintate de Kocervinski Gheorghi într-o procedură

separată în legătură cu decesul acestuia.

Prin încheierea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

respins demersul avocatului Sergiu Russ în interesele lui Kocervinski Tatiana

privind succesiunea în drepturi procedurale cu suspendarea procesului la cererea de

chemare în judecată depusă de Kocervinski Gheorghi și a fost admis demersul

reprezentantului pîrîtului SC „MolDan Service” SRL, fiind separată cererea de

chemare în judecată depusă de Kocervinski Gheorghi în cauza civilă intentată de

Pincev Anatolie, Luțenco Ira, Golovatîi Ruslan și Sinciuc Arcadi.

Prin încheierea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

dispus reluarea procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Kocervinski Gheorghi împotriva SC „MolDan Service” SRL privind încasarea

restanței la salariu, penalității și a prejudiciului moral.

Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

dispus înlocuirea reclamantului Kocervinski Gheorghi, care a decedat la XXX cu

succesorul în drepturi, Kocervinski Tatiana.

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Kocervinski Gheorghi

împotriva SC „MolDan Service” SRL privind încasarea salariului neachitat,

penalității și repararea prejudiciului moral.

S-a încasat de la SC „MolDan Service” SRL în beneficiul Tatianei

Kocervinski, succesor în drepturi a lui Kocervinski Gheorghi, suma de 41 485 de lei

cu titlu de salariu neachitat și suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică acordată.

În rest, acțiunea în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei,

penalității în sumă de 67 205 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 de lei,

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la SC „MolDan Service” SRL în beneficiul statului suma de

1244,55 de lei, cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile

declarate de avocatul Sergiu Russ în interesele Tatianei Kocervinski și avocatul

Valentin Cristea în interesele SC „MolDan Service” SRL.

S-a menținut hotărîrea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

și încheierea din 17 august 2015 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău privind

asigurarea acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanța a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor

prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea

2

este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces

A reținut faptul eliberării la data de 02 ianuarie 2013 a reclamantului Gheorghi

Kocervinski din funcția deținută la SC „MolDan Service” SRL, iar respectiv din

această dată acestuia nu i-au fost achitate restanțele salariale cuvenite, fapt care părțile

la proces nu neagă, din care motiv prin scrisorile de garanție din 24 octombrie 2014 și

din 24 iunie 2015, pârâtul a recunoscut restanța salarială față de reclamantul Gheorghi

Kocervinski în sumă de 41 485,74 de lei. Astfel, instanța de fond în mod temeinic a

admis cerința reclamantului Gheorghi Kocervinski cu privire la încasarea restanțelor

salariale de la SC „MolDan Service” SRL în mărime de 41 485,74 de lei.

La fel, Colegiul a reținut și prevederile art.277 alin. (1) lit. a) și b) Cod civil (în

redacția de până la 01.03.2019), cursul prescripției extinctive se întrerupe în cazul

intentării unei acțiuni în modul stabilit și în cazul în care debitorul săvârșește acțiuni

din care rezultă că recunoaște datoria. Astfel, prima instanță corect a respins

argumentele reprezentantului SC „MolDan Service” SRL cu privire la invocarea

încălcării termenului de prescripție. Or prin prisma art. 277 alin. (l) lit. b) Cod civil (în

redacția de până la 01.03.2019), prin scrisorile de garanție din 24 octombrie 2014 și

din 24 iunie 2015, SC „MolDan Service” SRL a recunoscut restanța salarială față de

reclamantul Gheorghi Kocervinski în sumă de 41 485,74 de lei și respectiv termenul

prescripției extinctive începe să curgă din data obligațiunilor asumate în aceste

scrisori de garanție, iar deoarece reclamantul a înaintat prezenta acțiune la 10 august

2015, cererea s-a considerat depusă în interiorul termenului.

A menționat că instanța de fond în mod justificat a respins cerința reclamantului

cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei. Or, potrivit art.329,

330 Codul muncii, angajatorul este obligat de a repara prejudiciul persoanei ca

rezultat al discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale

de posibilitatea de a munci, ce în cazul dat nu a avut loc, deoarece reclamantul a

demisionat din funcția deținută.

Concomitent, Colegiul a reținut că instanța de fond în mod temeinic a respins și

cerința reclamantului cu privire la încasarea penalităților de întârziere conform art.330

alin. (2) Codul muncii, or conform textului de lege enunțat rezultă că în caz de

reținere, din vina angajatorului, a salariului (art. 142), a indemnizației de concediu

(art. 117), a plăților în caz de eliberare (art. 143) sau a altor plăți (art. 123, 124, 127,

139, 186, art.225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar,

pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen.

Prin urmare, Colegiul a constatat că instanța de fond just a conchis că reținerea

salariului reclamantului nu este datorat vinei angajatorului, or potrivit răspunsului

Inspectoratului de Stat al Muncii nr. Col-743/14 din 05 iunie 2014, SC „MolDan

Service” SRL nu are posibilitatea de a opera cu mijloacele aflate la conturile bancare

ale întreprinderii, deoarece acestea au fost blocate de executorul judecătoresc Coadă

Rodica prin încheierea nr. 029-167/14 din 23 mai 2014. Astfel, instanța de fond în

mod temeinic în coroborare cu prevederile art. 94, 96 Cod de procedură civilă, a

încasat de la SC „MolDan Service” SRL în beneficiul Tatianei Kocervinskaia,

succesor în drepturi a lui Gheorghi Kocervinski, suma de 2000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică acordată și în beneficiul statului suma de 1244,55 de

lei cu titlu de taxa de stat.

La 21 iunie 2019 SC „MolDan Service” SRL, reprezentată de avocatul

Valentin Cristea, a declarat recurs solicitând casarea deciziei instanței de apel și a

3

hotărîrii instanței de fond cu emiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond și

subsidiar casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea

unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. c), alin. (4)

Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este motivată în

mod superficial or, contrar prevederilor art.373 alin. (5) Cod de procedură civilă,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra mai multor motive indicate în cererea de

apel astfel nesoluționând fondul apelului.

A menționat că motivarea expusă de instanța de apel pentru menținerea

hotărîrii primei instanțe, contravine circumstanțelor cauzei și probatoriului

administrat, fapt ce denotă încălcarea garanțiilor la un proces echitabil garantat de

art.6 CEDO.

A susținut că aprecierea probelor de către instanța de fond și instanța de apel a

fost arbitrară or, raportul juridic litigios se referă la un conflict individual de

muncă restant la data încetării relațiilor de muncă, restanța din premiu și restanța

din ajutorul material (plăți stimulatorii stabilite în anul 2009) care însumau 41 485

de lei.

A invocat că în cadrul examinării cauzei, s-a constatat cu certitudine că

Gheorghi Kocervinski, prin falsificarea actelor de achiziții a delapidat averea SC

„MolDan Service” SRL. Pe faptul falsificării actelor de achiziții și delapidării

averii SC „MolDan Service” SRL a fost pornită urmărirea penală, unde în cadrul

dosarului penal a fost dovedită vinovăția acestuia. Astfel, instanțele de judecată în

cadrul examinării cauzei urmau să dea o apreciere obiectivă probelor ori să

contureze concurența de obligații pecuniare ale părților. Adică pe de o parte SC

„MolDan Service” SRL urmează să-i achite lui Gheorghi Kocervinski salariul

restant și plăți stimulatorii restante, iar Gheorghi Kocervinski urma să restituie

societății prejudiciul material cauzat ca urmare a însușirii bunurilor în sumă de

84 950 de lei. Astfel, în cazul cînd Gheorghi Kocervinski a decedat, societatea nu-

și va putea recupera prejudiciul, pentru că o procedură de încasare a prejudiciului

de la succesori nu există, ci doar din contul averii succesorale. Societatea cunoaște

că defunctul a avut un imobil (apartament) care a fost înstrăinat de către

succesorul Tatiana Kocervinskaia și care la rîndul ei a plecat cu traiul permanent

în altă țară. Astfel, fiind încălcate drepturile SC „MolDan Service” SRL.

La 21 iunie 2019 Tatiana Kocervinskaia, reprezentată de avocatul Sergiu Russ,

a declarat recurs solicitând casarea deciziei instanței de apel și parțial hotărîrea

instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. d) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel eronat a interpretat

prevederile art. 329 alin. (1) Codul muncii, ce ține de încasarea prejudiciului

moral, precum și prevederile art. 143, 330 Codul muncii.

A susținut că în cazul dat prejudiciul moral urmează a fi reparat. Totodată,

avînd în vedere că SC „MolDan Service” SRL urma să-i achite lui Gheorghi

Kocervinski salariul în mărime de 41 485 de lei, aceasta datorează pe lîngă salariu

și penalitate de întîrziere în sumă de 67 205 de lei, pentru perioada de 02 ianuarie

2013 – 01 iulie 2017.

A menționat că nu este de acord cu concluzia instanței de fond de a respinge

4

pretențiile cu privire la plata penalității pe motiv că lipsește vina angajatorului la

neachitarea salariului. Or, instanța și-a făcut concluzii despre imposibilitatea

pîrîtului de a achita salariul bazîndu-se doar pe răspunsul Inspecției de Stat al

Muncii din 05 iunie 2014, însă nu a fost prezentată nici o dovadă recentă, care ar

confirma că întreprinderea nu dispune de mijloace financiare or, în realitate pîrîtul

după anul 2015 desfășoară o amplă activitate comercială și permanent a dispus de

mijloace bănești suficiente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 14 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 23 aprilie 2019

(f.d. 230, vol.II), prin urmare, recursul declarat de SC „MolDan Service” SRL,

reprezentată de avocatul Valentin Cristea și recursul declarat de către Tatiana

Kocervinskaia, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, la 21 iunie 2019, au fost

depuse în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „MolDan Service” SRL,

reprezentată de avocatul Valentin Cristea și recursul declarat de către Tatiana

Kocervinskaia, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, sunt inadmisibile din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

5

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „MolDan Service” SRL,

reprezentată de avocatul Valentin Cristea și recursul declarat de către Tatiana

Kocervinskaia, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

6

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SC „MolDan Service” SRL, reprezentată

de avocatul Valentin Cristea și recursul declarat de către Tatiana Kocervinskaia,

reprezentată de avocatul Sergiu Russ.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea Comercială „MolDan

Service” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Valentin

Cristea și recursul declarat de către Tatiana Kocervinskaia, reprezentată de avocatul

Sergiu Russ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

7