2ra-1812/19 — repunerea in termen, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si compensatii

Dosarul nr.2ra-1812/2019 Prima instanță: Judecătoria Cahul (D. Bosîi) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, r-ul Cahul, Primăria s.Iujnoe, r-ul Cahul, privind repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, a compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă și a penalităților pentru neachitarea salariului în termen, împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 28 noiembrie 2014, Vasile Paladi a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat.Iujnoe, r-ul Cahul, solicitând restabilirea în funcție, încasarea restanței la salariu și a indemnizației în mărime de 232 002 lei,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă în mărime de 40 560 de lei, obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru neachitarea salariului în termen în mărime de 83 520 de lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că a fost angajat la ÎM „Apeduct- Iujnoe” în baza ordinului nr. 05-1 din 15 aprilie 2010, fiind încheiat contract de muncă. Activând la întreprinderea respectivă, având un grafic de muncă de 8 ore, i se calcula un salariu mai mic decât cel minimal stabilit pentru categoria respectivă de muncitor, conducătorul întreprinderii municipale.

Totodată, a efectuat și atribuțiile contabilului, pentru care se achită 0,5 din salariul de funcție, mecanic al stațiilor de pompare (fântânilor arteziene) de gradul I, pentru care se achită 1,8 din salariul de funcție, lăcătuș revizor de gradul I, pentru 1 care se achită 2 salarii de funcții, fapt confirmat prin statele de personal, documentație și lucrările efectuate cu privire la întreținerea întregului sistem de alimentare cu apă. Pentru funcțiile enumerate nu a fost remunerat. Au fost situații în care a fost nevoit să activeze 24 de ore zilnic pe parcursul întregului an.

Referitor la ordinul nr. 5 din 29 ianuarie 2013 privind pregătirea transmiterii documentelor contabile Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, a menționat că l-a primit la 05 februarie 2013. Tot atunci, s-a adresat la Primărie pentru a concretiza lista actelor care urma să le prezinte Inspectoratului Fiscal Cahul pentru control și i s-a comunicat de către primar în mod verbal că va fi reziliat contractul de muncă cu el odată cu lichidarea întreprinderii.

Totodată, a indicat că la 05 februarie 2013 a scris o cerere prin care a solicitat achitarea datoriilor salariale, recalculele, indemnizațiile etc. Ulterior a primit ordinul Primăriei sat.Iujnoe, nr. 4-1 din 08 februarie 2013 privind eliberarea din funcție, urmând să fie concediat începând cu 17 februarie 2013. După care a mai parvenit un ordin de la Primăria sat.Iujnoe, nr. 6-1 din data de 18 februarie 2013 privind concedierea sa începând cu 18 februarie 2013. La momentul concedierii se afla în concediu medical, începând cu data de 13 februarie 2013 până la data de 16 martie 2013. Reclamantul a afirmat că a fost concediat ilegal, deoarece la momentul concedierii întreprinderea nu a fost lichidată și până în prezent se află în proces de lichidare.

Fiind eliberat din funcție, angajatorul a angajat alte 5 persoane noi care la moment îndeplinesc munca pe care o efectua de unul singur. În contextul prevederilor art. 90 alin. (1), alin. (2) lit. a), art. 329, art. 330 Codul muncii, angajatorul este obligat să-i achite datoriile salariale cu toate indemnizațiile în mărime de 232 002 de lei, prejudiciul moral în mărime de 15 000 de lei, pentru absența forțată de la serviciu din cauza reținerii carnetului de muncă, suma de 40560 de lei și penalitatea pentru neachitarea la timp a salariului în mărime de 83 520 de lei. În total suma de 371 082 de lei. La 13 mai 2015, reclamantul Vasile Paladi a depus o cerere în temeiul art. 60 Cod de procedură civilă, prin care a solicitat restabilirea termenului depunerii cererii de chemare în judecată, motivând că anterior a depus o cerere similară care a fost scoasă de pe rol, fiind contestată încheierea în instanța ierarhic superioară.

Prin hotărârea din 17 iunie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen, a fost respinsă ca fiind depusă tardiv cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, încasarea penalităților pentru neachitarea salariului în termen. Prin decizia din 27 octombrie 2015 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de Vasile Paladi, a fost casată hotărârea din 17 iunie 2015 a Judecătoriei Cahul, cu restituirea cauzei în prima instanță, Judecătoria Cahul, pentru rejudecare, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul s-a respins cererea cu privire la repunerea în termen, s-a respins ca fiind depusă tardiv cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru 2 absența forțată de la lucru și compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalităților pentru neachitarea salariului în termen.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de Vasile Paladi, reprezentat de avocatul Ion Stoian, s-a casat hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul în partea încasării restanțelor salariale, a prejudiciului moral pentru reținerea carnetului de muncă, obligării efectuării înscrierii în carnetul de muncă și încasării penalității pentru neachitarea salariului în termen, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la încasarea restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă și încasării penalității pentru neachitarea salariului în termen, în rest a fost menținută hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de Vasile Paladi. S-a casat decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva Întreprinderii Municipale „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat.

Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalităților pentru neachitarea salariului în termen, în partea casării hotărârii primei instanțe din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul și emiterii unei noi hotărâri în această parte de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată cu privire la încasarea restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru neachitarea salariului în termen, cu trimiterea cauzei în această parte spre rejudecare în Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

În rest, decizia din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul în partea menținerii hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, s-a menținut. Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, s-a admis apelul declarat avocatul Stoian Ion în interesele lui Paladi Vasile.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul sediul Central din 17 februarie 2017, în cauza civilă la acțiunea reclamantului Paladi Vasile împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, r-nul Cahul cu privire la repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și compensațiile, încasarea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalităților pentru neachitarea salariului în termen, în partea soluționării pretențiilor privind încasarea datoriei la plățile salariale, repararea prejudiciului material pentru reținerea carnetului de muncă, încasarea penalității pentru întârzierea plății salariului, repararea prejudiciului moral și obligarea angajatorului de a efectua înscrieri în carnetul de muncă, cu emiterea în această parte a unei noi 3 hotărâri prin care s-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi Vasile datoria la salariu și alte plăți salariale în mărime de 34 075,79 de lei.

S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi Vasile suma de 74 954 de lei cu titlu de penalitate pentru neachitarea în termen a plăților salariale pentru perioada 18 februarie 2013 - 27 februarie 2019. S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi Vasile suma de 1100 de lei cu titlu de despăgubiri a prejudiciului moral. S-a încasat de la angajatorul Primăria s. Iujnoe, r-ul Cahul în beneficiul lui Paladi Vasile suma de 77 000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru absența forțată de la lucru cauzată de imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă. S-a obligat angajatorul Primăria s. Iujnoe de a efectua în carnetul de muncă al fostului angajat Paladi Vasile înscrierile cu privire la angajarea și concedierea acestuia de la ÎM „Apeduct-Iujnoe”.

S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2248,62 de lei. S-a încasat de la Primăria s. Iujnoe în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2376,90 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a expus doar asupra volumului cerințelor lui Vasile Paladi cu privire la încasarea restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru neachitarea salariului în termen.

Instanța de apel a relevat că instanța de fond cu încălcarea normelor de drept material eronat și pripit prin hotărârea din 17 februarie 2017 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Paladi Vasile în partea încasării restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru neachitarea salariului în termen. Cu referință la pretenția de încasare a datoriei la salariu și alte plăți salariale a constatat că potrivit normelor legale, în condițiile în care la încetarea raporturilor de muncă salariatului urmează a-i fi achitate toate plățile salariale cuvenite, reclamantul pretinde că partea pârâtă nu i-a achitat salariul restant și indemnizația în mărime de 34 075,79 de lei.

A constatat că pârâtul ÎM „Apeduct-Iujnoe” nu a avut nici un temei de fapt și de drept pentru a nu-i achita reclamantului datoria la salariu. Colegiul judiciar a relevat că prin actele cauzei se confirmă stabilirea salariului și indemnizațiilor pentru concediile medicale ale lui Vasile Paladi, însă nu este confirmată primirea acestor sume de către apelant. În ședința instanței de apel, angajatorul a prezentat copii din registrele de evidență a retribuțiilor ÎM „Apeduct-Iujnoe” anul 2013, potrivit cărora s-a constatat că ÎM „Apeduct-Iujnoe” avea o datorie față de Paladi Vasile în sumă totală de 34 075,79 de lei, astfel, Colegiul judiciar a menționat că, nu v-a recunoaște suma de 39082 de lei stabilită prin certificatul eliberat de contabilul șef (f.d.34, verso) ci suma de 34 075,79 de lei, sumă ce este confirmată prin actele din registrele de evidență a retribuțiilor ÎM „Apeduct-Iujnoe” anul 2013, cât și de apelantul Paladi Vasile.

4 A reținut că la data concedierii lui Paladi Vasile (18 februarie 2013), ÎM „Apeduct-Iujnoe” avea o datorie de 34 075,79 de lei, sumă care necesită a fi achitată de ÎM „Apeduct -Iujnoe”. Cu referință la încasarea penalității pentru perioada de întârziere a plății salariului pentru perioada 18 februarie 2013 – 27 februarie 2019 în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere, instanța de apel cu certitudine a constatat că, restanța la plățile salariale a ÎM „Apeduct-Iujnoe” către Paladi Vasile nu a fost achitată. Perioada din 18 februarie 2013 și până la data examinării apelului în instanța de apel - 27 februarie 2019 numără 2200 de zile.

Respectiv, penalitatea pentru această perioadă constituie 74 954 de lei (34 075,79 x 0,1% x 2200). Astfel, Colegiul judiciar a considerat necesar de a încasa de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în folosul lui Paladi Vasile 0,1% pentru neachitarea la timp a plăților salariale pentru perioada 18 februarie 2013 - 27 februarie 2019 în mărime totală de 74 954 de lei, reieșind din calcul enunțat mai sus. Referitor la pretenția ce ține de încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, se va ține cont de circumstanțele pricinii, de acțiunile angajatorului ÎM „Apeduct-Iujnoe” și de drepturile salariale încălcate, anume că apelantul a fost privat ilegal de posibilitatea de a munci și de a obține surse financiare pentru întreținerea sa și a familiei sale.

Însă, în același timp instanța de apel a considerat că suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral solicitată de apelant este una exagerată. Prin urmare, pretențiile privitor la încasarea prejudiciului moral urmează a fi admise parțial și de încasat suma de 1100 de lei cu titlu de prejudiciu moral de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul apelantului Paladi Vasile, care va constitui o reparație suficientă și echitabilă pentru cauzarea daunei morale și care este în corespundere cu prevederile art. 90 Codul muncii, nu mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

Referitor la pretenția ce ține de încasarea prejudiciului material pentru absența forțată de la lucru cauzată de imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă Colegiul judiciar a menționat că, Primăria s. Iujnoe în calitatea sa de angajator nu a eliberat carnetul de muncă lui Paladi Vasile, fapt recunoscut și de reprezentantul Primăriei în instanța de apel, menționând că nu cunoaște unde se află carnetul de muncă a lui Paladi Vasile, în registrul de evidență a carnetelor de muncă nu este mențiunea că carnetul de muncă a lui Paladi Vasile s- a aflat în Primăria s. Iujnoe. Cu toate acestea, dispozițiile legale stabilesc exhaustiv obligația angajatorului de a elibera salariatului carnetul de muncă în ziua eliberării.

Astfel, din data concedierii lui Paladi Vasile 18 februarie 2013 și până la 01 ianuarie 2019 (prin legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.123/07.07.2017, în vigoare la 01.01.2019 a fost abrogat art.151 Codul muncii) sunt 72 de luni, iar salariul lunar a lui Paladi Vasile fiind de 1100 de lei lunar. Prin urmare, pretențiile privitor la încasarea prejudiciului material cauzat lui Paladi Vasile pentru imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă urmează a fi admise și încasată suma de 77 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, de la angajatorul Primăria s. Iujnoe, r-nul Cahul în beneficiul apelantului Paladi Vasile. În această ordine de idei, Colegiul a punctat necesitatea obligării angajatorului Primăria s. Iujnoe de a efectua în carnetul de muncă al fostului angajat 5 Paladi Vasile înscrierile cu privire la angajarea și concedierea acestuia de la ÎM „Apeduct-Iujnoe”.

La 12 iunie 2019 Vasile Paladi a declarat recurs prin care a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărîri noi. În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit.c) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a menționat că instanța de apel greșit a calculat sumele dispuse spre plată, deoarece la constatarea salariului lunar, nu s-a ținut cont de prevederile Hotărîrii Guvernului nr.743 din 11.06.2002, cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară și Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, care a dus la faptul calculării greșite a sumelor: a) salariul de 84 043 de lei, penalitate pentru reținerea salariului este de 154 224 de lei, suma pentru reținerea carnetului de muncă este de 354 990 de lei, în total suma de 593 257 de lei.

La 18 septembrie 2019 Primăria s. Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi a declarat recurs prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului a menționat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 90, 186, 355 Codul muncii. A indicat că nu pot servi temei de repunere în termen faptul invocat de reclamant că anterior la data de 02 septembrie 2013 a mai depus cerere de restabilire în funcție, însuși cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol prin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 mai 2014. Astfel, urmează a fi respinse și cerințele ce decurg din pretenția de restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă cît și prejudiciul moral.

A susținut că nu pot fi reținute propriile calcule prezentate de reclamant în confirmarea datoriei salariale și compensației or, aceste calcule contravin materialelor cauzei. Totodată din însăși calculul prezentat de reclamant rezultă că reclamantul recunoaște faptul primirii salariului în sumă totală de 70 407 lei. A reținut că reieșind din faptul că lui Vasile Paladi au fost respectate toate prevederile privind eliberarea din funcție în legătură cu lichidarea unității și achitate toate compensațiile în legătură cu încetarea contractului individual de muncă, nu i s- a cauzat nici un prejudiciu moral, astfel urmează a fi respinsă cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral. A indicat că reclamantul nu a demonstrat faptul că după eliberarea din funcție a solicitat carnetul de muncă și refuzul angajatorului de a-l elibera și nici nu a demonstrat faptul imposibilității angajării din motivul lipsei carnetului de muncă.

Astfel, nu a fost demonstrată vinovăția angajatorului de a elibera carnetul de muncă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 08 aprilie 2019 (f.d.130, vol.II), însă lipsește confirmarea recepționării acesteia, astfel, recursul declarat la 12 iunie 2019 de Vasile Paladi și recursul declarat la 18 septembrie 2019 de Primăria s. Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

6 În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

7 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 8 d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 9