2ra-1812/19 — repunerea in termen, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si compensatii

2ra-1812/19 — repunerea in termen, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si compensatii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1812/2019

Prima instanță: Judecătoria Cahul (D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vasile Paladi și Primăria

s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi

împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, r-ul Cahul, Primăria s.Iujnoe, r-ul Cahul, privind

repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă, a compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, a prejudiciului

pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea de a efectua înscrierile

corespunzătoare în carnetul de muncă și a penalităților pentru neachitarea salariului

în termen,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 28 noiembrie 2014, Vasile Paladi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat.Iujnoe, r-ul Cahul, solicitând

restabilirea în funcție, încasarea restanței la salariu și a indemnizației în mărime de

232 002 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei, încasarea

prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă în mărime de 40 560 de lei,

obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă,

încasarea penalității pentru neachitarea salariului în termen în mărime de 83 520 de

lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că a fost angajat la ÎM „Apeduct-

Iujnoe” în baza ordinului nr. 05-1 din 15 aprilie 2010, fiind încheiat contract de

muncă. Activând la întreprinderea respectivă, având un grafic de muncă de 8 ore, i

se calcula un salariu mai mic decât cel minimal stabilit pentru categoria respectivă

de muncitor, conducătorul întreprinderii municipale.

Totodată, a efectuat și atribuțiile contabilului, pentru care se achită 0,5 din

salariul de funcție, mecanic al stațiilor de pompare (fântânilor arteziene) de gradul I,

pentru care se achită 1,8 din salariul de funcție, lăcătuș revizor de gradul I, pentru

1

care se achită 2 salarii de funcții, fapt confirmat prin statele de personal,

documentație și lucrările efectuate cu privire la întreținerea întregului sistem de

alimentare cu apă. Pentru funcțiile enumerate nu a fost remunerat. Au fost situații în

care a fost nevoit să activeze 24 de ore zilnic pe parcursul întregului an.

Referitor la ordinul nr. 5 din 29 ianuarie 2013 privind pregătirea transmiterii

documentelor contabile Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, a menționat că l-a

primit la 05 februarie 2013. Tot atunci, s-a adresat la Primărie pentru a concretiza

lista actelor care urma să le prezinte Inspectoratului Fiscal Cahul pentru control și i

s-a comunicat de către primar în mod verbal că va fi reziliat contractul de muncă cu

el odată cu lichidarea întreprinderii.

Totodată, a indicat că la 05 februarie 2013 a scris o cerere prin care a solicitat

achitarea datoriilor salariale, recalculele, indemnizațiile etc. Ulterior a primit ordinul

Primăriei sat.Iujnoe, nr. 4-1 din 08 februarie 2013 privind eliberarea din funcție,

urmând să fie concediat începând cu 17 februarie 2013. După care a mai parvenit un

ordin de la Primăria sat.Iujnoe, nr. 6-1 din data de 18 februarie 2013 privind

concedierea sa începând cu 18 februarie 2013.

La momentul concedierii se afla în concediu medical, începând cu data de 13

februarie 2013 până la data de 16 martie 2013.

Reclamantul a afirmat că a fost concediat ilegal, deoarece la momentul

concedierii întreprinderea nu a fost lichidată și până în prezent se află în proces de

lichidare. Fiind eliberat din funcție, angajatorul a angajat alte 5 persoane noi care la

moment îndeplinesc munca pe care o efectua de unul singur. În contextul

prevederilor art. 90 alin. (1), alin. (2) lit. a), art. 329, art. 330 Codul muncii,

angajatorul este obligat să-i achite datoriile salariale cu toate indemnizațiile în

mărime de 232 002 de lei, prejudiciul moral în mărime de 15 000 de lei, pentru

absența forțată de la serviciu din cauza reținerii carnetului de muncă, suma de 40560

de lei și penalitatea pentru neachitarea la timp a salariului în mărime de 83 520 de

lei. În total suma de 371 082 de lei.

La 13 mai 2015, reclamantul Vasile Paladi a depus o cerere în temeiul art. 60

Cod de procedură civilă, prin care a solicitat restabilirea termenului depunerii cererii

de chemare în judecată, motivând că anterior a depus o cerere similară care a fost

scoasă de pe rol, fiind contestată încheierea în instanța ierarhic superioară.

Prin hotărârea din 17 iunie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost respinsă cererea cu

privire la repunerea în termen, a fost respinsă ca fiind depusă tardiv cererea de

chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”,

Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru absența forțată de la lucru și compensațiilor, încasarea prejudiciului

moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, încasarea

penalităților pentru neachitarea salariului în termen.

Prin decizia din 27 octombrie 2015 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul

declarat de Vasile Paladi, a fost casată hotărârea din 17 iunie 2015 a Judecătoriei

Cahul, cu restituirea cauzei în prima instanță, Judecătoria Cahul, pentru rejudecare,

în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul s-a respins cererea cu

privire la repunerea în termen, s-a respins ca fiind depusă tardiv cererea de chemare

în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat.

Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

2

absența forțată de la lucru și compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, încasarea

prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea pârâtului de a efectua

înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalităților pentru

neachitarea salariului în termen.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

declarat de Vasile Paladi, reprezentat de avocatul Ion Stoian, s-a casat hotărârea din

17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul în partea încasării restanțelor salariale, a

prejudiciului moral pentru reținerea carnetului de muncă, obligării efectuării

înscrierii în carnetul de muncă și încasării penalității pentru neachitarea salariului în

termen, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva ÎM

„Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la încasarea restanțelor

salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă,

obligării înscrierii în carnetul de muncă și încasării penalității pentru neachitarea

salariului în termen, în rest a fost menținută hotărârea din 17 februarie 2017 a

Judecătoriei Cahul.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Vasile Paladi.

S-a casat decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Paladi împotriva Întreprinderii

Municipale „Apeduct-Iujnoe”, Primăriei sat. Iujnoe, r-ul Cahul cu privire la

repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă și a compensațiilor, încasarea prejudiciului moral, încasarea

prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligarea pârâtului de a efectua

înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, încasarea penalităților pentru

neachitarea salariului în termen, în partea casării hotărârii primei instanțe din 17

februarie 2017 a Judecătoriei Cahul și emiterii unei noi hotărâri în această parte de

respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată cu privire la încasarea

restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului

de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru

neachitarea salariului în termen, cu trimiterea cauzei în această parte spre rejudecare

în Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

În rest, decizia din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul în partea menținerii

hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, s-a menținut.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, s-a admis apelul

declarat avocatul Stoian Ion în interesele lui Paladi Vasile.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul sediul Central din 17 februarie 2017, în

cauza civilă la acțiunea reclamantului Paladi Vasile împotriva ÎM „Apeduct-Iujnoe”,

r-nul Cahul cu privire la repunerea în termen, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă și compensațiile, încasarea

prejudiciului moral, încasarea prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă,

obligarea pârâtului de a efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă,

încasarea penalităților pentru neachitarea salariului în termen, în partea soluționării

pretențiilor privind încasarea datoriei la plățile salariale, repararea prejudiciului

material pentru reținerea carnetului de muncă, încasarea penalității pentru

întârzierea plății salariului, repararea prejudiciului moral și obligarea angajatorului

de a efectua înscrieri în carnetul de muncă, cu emiterea în această parte a unei noi

3

hotărâri prin care s-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi

Vasile datoria la salariu și alte plăți salariale în mărime de 34 075,79 de lei.

S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi Vasile suma de

74 954 de lei cu titlu de penalitate pentru neachitarea în termen a plăților salariale

pentru perioada 18 februarie 2013 - 27 februarie 2019.

S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul lui Paladi Vasile suma de

1100 de lei cu titlu de despăgubiri a prejudiciului moral.

S-a încasat de la angajatorul Primăria s. Iujnoe, r-ul Cahul în beneficiul lui

Paladi Vasile suma de 77 000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru absența

forțată de la lucru cauzată de imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul

lipsei carnetului de muncă.

S-a obligat angajatorul Primăria s. Iujnoe de a efectua în carnetul de muncă al

fostului angajat Paladi Vasile înscrierile cu privire la angajarea și concedierea

acestuia de la ÎM „Apeduct-Iujnoe”.

S-a încasat de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 2248,62 de lei.

S-a încasat de la Primăria s. Iujnoe în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

2376,90 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a expus doar asupra volumului

cerințelor lui Vasile Paladi cu privire la încasarea restanțelor salariale, a

prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea carnetului de muncă, obligării

înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității pentru neachitarea salariului în

termen.

Instanța de apel a relevat că instanța de fond cu încălcarea normelor de drept

material eronat și pripit prin hotărârea din 17 februarie 2017 a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Paladi Vasile în partea

încasării restanțelor salariale, a prejudiciului moral, a prejudiciului pentru reținerea

carnetului de muncă, obligării înscrierii în carnetul de muncă, încasarea penalității

pentru neachitarea salariului în termen.

Cu referință la pretenția de încasare a datoriei la salariu și alte plăți salariale a

constatat că potrivit normelor legale, în condițiile în care la încetarea raporturilor de

muncă salariatului urmează a-i fi achitate toate plățile salariale cuvenite, reclamantul

pretinde că partea pârâtă nu i-a achitat salariul restant și indemnizația în mărime de

34 075,79 de lei.

A constatat că pârâtul ÎM „Apeduct-Iujnoe” nu a avut nici un temei de fapt și de

drept pentru a nu-i achita reclamantului datoria la salariu.

Colegiul judiciar a relevat că prin actele cauzei se confirmă stabilirea salariului

și indemnizațiilor pentru concediile medicale ale lui Vasile Paladi, însă nu este

confirmată primirea acestor sume de către apelant.

În ședința instanței de apel, angajatorul a prezentat copii din registrele de

evidență a retribuțiilor ÎM „Apeduct-Iujnoe” anul 2013, potrivit cărora s-a constatat

că ÎM „Apeduct-Iujnoe” avea o datorie față de Paladi Vasile în sumă totală de

34 075,79 de lei, astfel, Colegiul judiciar a menționat că, nu v-a recunoaște suma de

39082 de lei stabilită prin certificatul eliberat de contabilul șef (f.d.34, verso) ci

suma de 34 075,79 de lei, sumă ce este confirmată prin actele din registrele de

evidență a retribuțiilor ÎM „Apeduct-Iujnoe” anul 2013, cât și de apelantul Paladi

Vasile.

4

A reținut că la data concedierii lui Paladi Vasile (18 februarie 2013), ÎM

„Apeduct-Iujnoe” avea o datorie de 34 075,79 de lei, sumă care necesită a fi achitată

de ÎM „Apeduct -Iujnoe”.

Cu referință la încasarea penalității pentru perioada de întârziere a plății

salariului pentru perioada 18 februarie 2013 – 27 februarie 2019 în mărime de 0,1 %

pentru fiecare zi de întârziere, instanța de apel cu certitudine a constatat că, restanța

la plățile salariale a ÎM „Apeduct-Iujnoe” către Paladi Vasile nu a fost achitată.

Perioada din 18 februarie 2013 și până la data examinării apelului în instanța de apel

- 27 februarie 2019 numără 2200 de zile. Respectiv, penalitatea pentru această

perioadă constituie 74 954 de lei (34 075,79 x 0,1% x 2200). Astfel, Colegiul

judiciar a considerat necesar de a încasa de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în folosul lui

Paladi Vasile 0,1% pentru neachitarea la timp a plăților salariale pentru perioada 18

februarie 2013 - 27 februarie 2019 în mărime totală de 74 954 de lei, reieșind din

calcul enunțat mai sus.

Referitor la pretenția ce ține de încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a

reținut că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, se va ține cont de

circumstanțele pricinii, de acțiunile angajatorului ÎM „Apeduct-Iujnoe” și de

drepturile salariale încălcate, anume că apelantul a fost privat ilegal de posibilitatea

de a munci și de a obține surse financiare pentru întreținerea sa și a familiei sale.

Însă, în același timp instanța de apel a considerat că suma de 15 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral solicitată de apelant este una exagerată. Prin urmare, pretențiile

privitor la încasarea prejudiciului moral urmează a fi admise parțial și de încasat

suma de 1100 de lei cu titlu de prejudiciu moral de la ÎM „Apeduct-Iujnoe” în

beneficiul apelantului Paladi Vasile, care va constitui o reparație suficientă și

echitabilă pentru cauzarea daunei morale și care este în corespundere cu prevederile

art. 90 Codul muncii, nu mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

Referitor la pretenția ce ține de încasarea prejudiciului material pentru absența

forțată de la lucru cauzată de imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul

lipsei carnetului de muncă Colegiul judiciar a menționat că, Primăria s. Iujnoe în

calitatea sa de angajator nu a eliberat carnetul de muncă lui Paladi Vasile, fapt

recunoscut și de reprezentantul Primăriei în instanța de apel, menționând că nu

cunoaște unde se află carnetul de muncă a lui Paladi Vasile, în registrul de evidență

a carnetelor de muncă nu este mențiunea că carnetul de muncă a lui Paladi Vasile s-

a aflat în Primăria s. Iujnoe.

Cu toate acestea, dispozițiile legale stabilesc exhaustiv obligația angajatorului

de a elibera salariatului carnetul de muncă în ziua eliberării. Astfel, din data

concedierii lui Paladi Vasile 18 februarie 2013 și până la 01 ianuarie 2019 (prin

legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.123/07.07.2017, în

vigoare la 01.01.2019 a fost abrogat art.151 Codul muncii) sunt 72 de luni, iar

salariul lunar a lui Paladi Vasile fiind de 1100 de lei lunar. Prin urmare, pretențiile

privitor la încasarea prejudiciului material cauzat lui Paladi Vasile pentru

imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă

urmează a fi admise și încasată suma de 77 000 de lei cu titlu de prejudiciu material,

de la angajatorul Primăria s. Iujnoe, r-nul Cahul în beneficiul apelantului Paladi

Vasile. În această ordine de idei, Colegiul a punctat necesitatea obligării

angajatorului Primăria s. Iujnoe de a efectua în carnetul de muncă al fostului angajat

5

Paladi Vasile înscrierile cu privire la angajarea și concedierea acestuia de la ÎM

„Apeduct-Iujnoe”.

La 12 iunie 2019 Vasile Paladi a declarat recurs prin care a solicitat casarea

parțială a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărîri noi.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit.c) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel greșit a calculat sumele

dispuse spre plată, deoarece la constatarea salariului lunar, nu s-a ținut cont de

prevederile Hotărîrii Guvernului nr.743 din 11.06.2002, cu privire la salarizarea

angajaților din unitățile cu autonomie financiară și Hotărîrea Guvernului nr.165 din

09.03.2010 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară,

care a dus la faptul calculării greșite a sumelor: a) salariul de 84 043 de lei,

penalitate pentru reținerea salariului este de 154 224 de lei, suma pentru reținerea

carnetului de muncă este de 354 990 de lei, în total suma de 593 257 de lei.

La 18 septembrie 2019 Primăria s. Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir

Chironachi a declarat recurs prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel a interpretat eronat

prevederile art. 90, 186, 355 Codul muncii.

A indicat că nu pot servi temei de repunere în termen faptul invocat de

reclamant că anterior la data de 02 septembrie 2013 a mai depus cerere de restabilire

în funcție, însuși cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol prin

încheierea Judecătoriei Cahul din 28 mai 2014. Astfel, urmează a fi respinse și

cerințele ce decurg din pretenția de restabilire în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la muncă cît și prejudiciul moral.

A susținut că nu pot fi reținute propriile calcule prezentate de reclamant în

confirmarea datoriei salariale și compensației or, aceste calcule contravin

materialelor cauzei. Totodată din însăși calculul prezentat de reclamant rezultă că

reclamantul recunoaște faptul primirii salariului în sumă totală de 70 407 lei.

A reținut că reieșind din faptul că lui Vasile Paladi au fost respectate toate

prevederile privind eliberarea din funcție în legătură cu lichidarea unității și achitate

toate compensațiile în legătură cu încetarea contractului individual de muncă, nu i s-

a cauzat nici un prejudiciu moral, astfel urmează a fi respinsă cerința cu privire la

încasarea prejudiciului moral.

A indicat că reclamantul nu a demonstrat faptul că după eliberarea din funcție a

solicitat carnetul de muncă și refuzul angajatorului de a-l elibera și nici nu a

demonstrat faptul imposibilității angajării din motivul lipsei carnetului de muncă.

Astfel, nu a fost demonstrată vinovăția angajatorului de a elibera carnetul de muncă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 08

aprilie 2019 (f.d.130, vol.II), însă lipsește confirmarea recepționării acesteia, astfel,

recursul declarat la 12 iunie 2019 de Vasile Paladi și recursul declarat la 18

septembrie 2019 de Primăria s. Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir

Chironachi, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

6

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria

s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, sunt inadmisibile din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

7

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria

s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună

de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra

cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria s.Iujnoe,

reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

8

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasile Paladi și Primăria

s.Iujnoe, reprezentată de avocatul Vladimir Chironachi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9