2ra-2085/19 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2085/19 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2085/19
Prima instanță: (Judecătoria Cimișlia, sediul Central) Gh. Burdujan
Instanța de apel: (Curtea de Apel Comrat) Șt. Starciuc, L. Caraianu, Gr. Colev
Î N C H E I E R E
30 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olărescu Ion,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru
împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin
infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
la cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion împotriva lui Balan
Petru cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,
încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care s-au
respins apelurile declarate de Olărescu Ion și Balan Petru și s-a menținut hotărârea
din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La 21 august 2017, Balan Petru a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin
infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, Balan Petru a menționat că la data de 08 martie 2014,
aproximativ la orele 17.00, Olărescu Ion i-a aplicat o lovitură cu o țeavă metalică
în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de traumă cranio-
cerebrală deschisă cu fractura osului temporal pe dreapta, ruptură a timpanului
drept și licvoree din canalul auditiv drept, contuzie cerebrală trunculară de gradul I,
hemoragie subarahnoidiană, care conform raportului de expertiză medico-legală
din 26 mai 2014 au fost calificate ca vătămări corporale grave.
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 14 mai 2015, Olărescu Ion a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod
penal, fiindu-i numită pedeapsă 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
1
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa numită lui Olărescu Ion sub formă de
închisoare a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani, dacă în
termenul de probă nu va comite alte infracțiuni.
Acțiunea civilă a lui Balan Petru împotriva lui Olărescu Ion cu privire la
repararea prejudiciului material și moral s-a admis în principiu, urmând ca asupra
cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă.
Reclamantul a invocat că urmare a traumelor primite, a avut nevoie de
tratamente îndelungate, inclusiv intervenții chirurgicale și tratamente
postoperatorii, iar în rezultat a suportat cheltuieli în sumă totală de 5 508,28 de lei.
Totodată, a specificat că în rezultatul traumatismului suportat, a fost
diagnosticat cu hipoacuzie neuro-senzorială, formă severă-profundă și prin urmare
necesită protezare auditive, iar costul unei proteze constituie 22 600 lei.
Mai mult ca atât, în rezultatul provocării leziunilor corporale, i-au fost cauzate
suferințe morale și aflându-se o perioadă în comă, viața sa a fost în pericol.
A solicitat reclamantul Balan Petru încasarea de la Olărescu Ion a sumei de
28 108,28 de lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 200 000 lei cu
titlu de prejudiciu moral și încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică.
La 19 septembrie 2017, Olărescu Ion a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Balan Petru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin
infracțiune.
În motivarea cererii, Olărescu Ion a menționat că prin sentința Judecătoriei
Cimișlia din 23 ianuarie 2015, Balan Petru a fost condamnat în baza art. 179 alin.
(2) Cod penal la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen
de probă de probă de 1 an, pentru faptul că la 08 martie 2014, având scopul violării
domiciliului cu aplicarea violenței, a intrat în curtea casei sale unde a rămas ilegal
fără consimțământul său, iar la solicitarea de a părăsi domiciliul, Balan Petru a
refuzat, numindu-l cu cuvinte necenzurate și aplicându-i lovituri cu un cuțit,
cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, plagă la degetul 1 la
mâna dreaptă și excoriație pe frunte, fiind incapabil de a munci în perioada
09 martie 2015-30 martie 2015.
Astfel a menționat că în rezultatul acțiunilor lui Balan Petru, i-au fost cauzate
prejudicii materiale și morale.
A solicitat Olărescu Ion încasarea de la Balan Petru a sumei de 4 286 de lei cu
titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, încasarea sumei de 200 000 lei
cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6 Vol. II).
Prin încheierea din 18 mai 2018 a judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-au
conexat într-o singură procedură cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Balan Petru împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea
prejudiciului material cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion
împotriva lui Balan Petru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin
infracțiune (f.d. 108-109).
Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru.
2
S-a încasat de la Olărescu Ion în beneficiul lui Balan Petru suma de 28 102,28
de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral și suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest, acțiunea depusă de Balan Petru s-a respins.
S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion.
S-a încasat de la Balan Petru în beneficiul lui Olărescu Ion suma de 3 000 lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 3 730,95 de lei cu titlu de
cheltuieli de transport și suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, acțiunea depusă de Olărescu Ion s-a respins.
S-a încasat de la Olărescu Ion în beneficiul statului suma de 1 104,14 lei cu
titlu de taxă de stat.
S-a încasat de la Balan Petru în beneficiul statului suma de 211,92 de lei cu
titlu de taxă de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei
a reținut că Balan Petru a prezentat instanței bonurile de plată însoțite de fișe
medicale și rețete medicale, ce confirmă mărimea prejudiciului material în sumă de
5 508,28 de lei pentru procurarea medicamentelor și altor lucruri necesare pentru
tratamentul urmărilor survenite în urma maltratării reclamantului de către Olărescu
Ion.
De asemenea, instanța a constatat că Balan Petru în urma leziunilor primite a
pierdut capacitatea auditivă, fapt ce se confirmă prin concluziile consultative și
prin urmare a dispus încasarea de la Olărescu Ion a sumei de 22 600 lei pentru
procurarea dispozitivului auditiv.
Referitor la pretenția înaintată de Olărescu Ion împotriva lui Balan Petru cu
privire la încasarea sumei de 4 286 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru
incapacitatea de a munci, instanța a stabilit că nu au fost prezentate probe ce ar
confirma că plaga de la mâna dreaptă a generat incapacitatea de muncă a lui
Olărescu Ion, or, conform raportului de expertiză medico-legală, s-a constatat că
leziunile corporale cauzate acestuia se califică ca vătămare corporală neînsemnată,
adică leziune ce nu a generat incapacitatea de muncă a ultimului.
Totodată, instanța a specificat că Balan Petru, în rezultatul infracțiunii comise
de Olărescu Ion a fost supus suferințelor psihice provocate de starea de sănătate,
care în urma leziunilor primite s-a aflat în comă o perioadă îndelungată de timp și a
avut necesitate de a se recupera, precum și faptul pierderii capacității de a auzi,
estimând prejudiciul moral la suma de 25 000 lei, care va fi o recompensă morală
reală ți necesară în vederea acoperirii prejudiciului moral suportat.
La fel, prima instanță a concluzionat că lui Olărescu Ion, în urma infracțiunii
comise de Balan Petru, i-a fost cauzat prejudiciu moral, ce rezultă din pătrunderea
ilegală a ultimului în curtea casei lui Olărescu Ion, considerând că suma de 5 000
lei va acoperi în totalitate suferințele morale descrise, fiind o sumă reală și
necesară.
Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, s-au respins apelurile
declarate de Olărescu Ion și Balan Petru și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2018
a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
La 22 august 2019, Olărescu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței
3
de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești,
cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă să fie admisă integral, iar
cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru să fie respinsă integral.
Recurentul Olărescu Ion, în motivarea recursului a menționat că instanța de
apel a apreciat arbitrar probele, fără a da o apreciere tuturor probelor în ansamblu,
fără a da răspuns la toate temeiurile și argumentele importante invocate în cererea
de apel.
De asemenea, recurentul a menționat că la emiterea deciziei, instanța de apel a
interpretat eronat legea.
Astfel a reiterat că argumentele instanței de apel, preluate din hotărârea
instanței de fond, sunt neîntemeiate și contrare materialelor cauzei și probelor
prezentate, or, bonurile de plată prezentate de Balan Petru atestă procurarea altor
medicamente decât acelea care ar fi necesare pentru tratamentul leziunilor primite
și nu au legătură cauzală cu prejudiciul material solicitat.
Deci a specificat că instanțele de judecată apreciind arbitrar probele, au dat
prioritate probelor celor prezentate de Balan Petru, care nu sunt pertinente speței în
cauză.
La fel, a reiterat că instanțele de judecată nu au reținut argumentul invocat
referitor la faptul că Balan Petru suferă de surditate din copilărie, aceste argumente
fiind întemeiate, bazate pe înscrisurile prezentate de ultimul, care confirmă că
acesta suferă din copilărie de surditate bilaterală neuro-sensorială, respectiv
surditatea nu a survenit ca urmare a infracțiunii comise de Olărescu Ion.
Or, în sensul dat nu există o concluzie medicală, care să constate legătura
cauzală a traumatismului cauzat prin infracțiune și surditatea lui Balan Petru.
Prin urmare, a invocat netemeinicia concluziilor instanțelor ierarhic inferioare
cu privire la încasarea în beneficiul lui Balan Petru a sumei de 25 000 lei cu titlu de
prejudiciu moral.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 30 mai
2019, iar la 08 iulie 2019, recurentul a recepționat decizia motivată a instanței de
apel, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 128 Vol. I).
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Recursul a fost declarat la 22 august 2019, respectiv se consideră depus în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a
temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
4
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate
a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct.45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
5
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Olărescu Ion, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Olărescu Ion.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Dumitru Mardari
6