2ra-2085/19 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune

Dosarul nr. 2ra-2085/19 Prima instanță: (Judecătoria Cimișlia, sediul Central) Gh. Burdujan Instanța de apel: (Curtea de Apel Comrat) Șt. Starciuc, L. Caraianu, Gr. Colev Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olărescu Ion, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, la cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion împotriva lui Balan Petru cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care s-au respins apelurile declarate de Olărescu Ion și Balan Petru și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, c o n s t a t ă : La 21 august 2017, Balan Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Balan Petru a menționat că la data de 08 martie 2014, aproximativ la orele 17.00, Olărescu Ion i-a aplicat o lovitură cu o țeavă metalică în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de traumă cranio- cerebrală deschisă cu fractura osului temporal pe dreapta, ruptură a timpanului drept și licvoree din canalul auditiv drept, contuzie cerebrală trunculară de gradul I, hemoragie subarahnoidiană, care conform raportului de expertiză medico-legală din 26 mai 2014 au fost calificate ca vătămări corporale grave. Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 14 mai 2015, Olărescu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i numită pedeapsă 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1 Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa numită lui Olărescu Ion sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani, dacă în termenul de probă nu va comite alte infracțiuni. Acțiunea civilă a lui Balan Petru împotriva lui Olărescu Ion cu privire la repararea prejudiciului material și moral s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. Reclamantul a invocat că urmare a traumelor primite, a avut nevoie de tratamente îndelungate, inclusiv intervenții chirurgicale și tratamente postoperatorii, iar în rezultat a suportat cheltuieli în sumă totală de 5 508,28 de lei. Totodată, a specificat că în rezultatul traumatismului suportat, a fost diagnosticat cu hipoacuzie neuro-senzorială, formă severă-profundă și prin urmare necesită protezare auditive, iar costul unei proteze constituie 22 600 lei.

Mai mult ca atât, în rezultatul provocării leziunilor corporale, i-au fost cauzate suferințe morale și aflându-se o perioadă în comă, viața sa a fost în pericol. A solicitat reclamantul Balan Petru încasarea de la Olărescu Ion a sumei de 28 108,28 de lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. La 19 septembrie 2017, Olărescu Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Balan Petru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

În motivarea cererii, Olărescu Ion a menționat că prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 23 ianuarie 2015, Balan Petru a fost condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de probă de 1 an, pentru faptul că la 08 martie 2014, având scopul violării domiciliului cu aplicarea violenței, a intrat în curtea casei sale unde a rămas ilegal fără consimțământul său, iar la solicitarea de a părăsi domiciliul, Balan Petru a refuzat, numindu-l cu cuvinte necenzurate și aplicându-i lovituri cu un cuțit, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, plagă la degetul 1 la mâna dreaptă și excoriație pe frunte, fiind incapabil de a munci în perioada 09 martie 2015-30 martie 2015. Astfel a menționat că în rezultatul acțiunilor lui Balan Petru, i-au fost cauzate prejudicii materiale și morale.

A solicitat Olărescu Ion încasarea de la Balan Petru a sumei de 4 286 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, încasarea sumei de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6 Vol. II). Prin încheierea din 18 mai 2018 a judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-au conexat într-o singură procedură cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru împotriva lui Olărescu Ion cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion împotriva lui Balan Petru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune (f.d.

108-109). Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru. 2 S-a încasat de la Olărescu Ion în beneficiul lui Balan Petru suma de 28 102,28 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea depusă de Balan Petru s-a respins. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olărescu Ion. S-a încasat de la Balan Petru în beneficiul lui Olărescu Ion suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 3 730,95 de lei cu titlu de cheltuieli de transport și suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea depusă de Olărescu Ion s-a respins. S-a încasat de la Olărescu Ion în beneficiul statului suma de 1 104,14 lei cu titlu de taxă de stat. S-a încasat de la Balan Petru în beneficiul statului suma de 211,92 de lei cu titlu de taxă de stat. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că Balan Petru a prezentat instanței bonurile de plată însoțite de fișe medicale și rețete medicale, ce confirmă mărimea prejudiciului material în sumă de 5 508,28 de lei pentru procurarea medicamentelor și altor lucruri necesare pentru tratamentul urmărilor survenite în urma maltratării reclamantului de către Olărescu Ion. De asemenea, instanța a constatat că Balan Petru în urma leziunilor primite a pierdut capacitatea auditivă, fapt ce se confirmă prin concluziile consultative și prin urmare a dispus încasarea de la Olărescu Ion a sumei de 22 600 lei pentru procurarea dispozitivului auditiv.

Referitor la pretenția înaintată de Olărescu Ion împotriva lui Balan Petru cu privire la încasarea sumei de 4 286 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru incapacitatea de a munci, instanța a stabilit că nu au fost prezentate probe ce ar confirma că plaga de la mâna dreaptă a generat incapacitatea de muncă a lui Olărescu Ion, or, conform raportului de expertiză medico-legală, s-a constatat că leziunile corporale cauzate acestuia se califică ca vătămare corporală neînsemnată, adică leziune ce nu a generat incapacitatea de muncă a ultimului.

Totodată, instanța a specificat că Balan Petru, în rezultatul infracțiunii comise de Olărescu Ion a fost supus suferințelor psihice provocate de starea de sănătate, care în urma leziunilor primite s-a aflat în comă o perioadă îndelungată de timp și a avut necesitate de a se recupera, precum și faptul pierderii capacității de a auzi, estimând prejudiciul moral la suma de 25 000 lei, care va fi o recompensă morală reală ți necesară în vederea acoperirii prejudiciului moral suportat. La fel, prima instanță a concluzionat că lui Olărescu Ion, în urma infracțiunii comise de Balan Petru, i-a fost cauzat prejudiciu moral, ce rezultă din pătrunderea ilegală a ultimului în curtea casei lui Olărescu Ion, considerând că suma de 5 000 lei va acoperi în totalitate suferințele morale descrise, fiind o sumă reală și necesară.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, s-au respins apelurile declarate de Olărescu Ion și Balan Petru și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. La 22 august 2019, Olărescu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței 3 de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă să fie admisă integral, iar cererea de chemare în judecată depusă de Balan Petru să fie respinsă integral. Recurentul Olărescu Ion, în motivarea recursului a menționat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele, fără a da o apreciere tuturor probelor în ansamblu, fără a da răspuns la toate temeiurile și argumentele importante invocate în cererea de apel.

De asemenea, recurentul a menționat că la emiterea deciziei, instanța de apel a interpretat eronat legea. Astfel a reiterat că argumentele instanței de apel, preluate din hotărârea instanței de fond, sunt neîntemeiate și contrare materialelor cauzei și probelor prezentate, or, bonurile de plată prezentate de Balan Petru atestă procurarea altor medicamente decât acelea care ar fi necesare pentru tratamentul leziunilor primite și nu au legătură cauzală cu prejudiciul material solicitat. Deci a specificat că instanțele de judecată apreciind arbitrar probele, au dat prioritate probelor celor prezentate de Balan Petru, care nu sunt pertinente speței în cauză.

La fel, a reiterat că instanțele de judecată nu au reținut argumentul invocat referitor la faptul că Balan Petru suferă de surditate din copilărie, aceste argumente fiind întemeiate, bazate pe înscrisurile prezentate de ultimul, care confirmă că acesta suferă din copilărie de surditate bilaterală neuro-sensorială, respectiv surditatea nu a survenit ca urmare a infracțiunii comise de Olărescu Ion. Or, în sensul dat nu există o concluzie medicală, care să constate legătura cauzală a traumatismului cauzat prin infracțiune și surditatea lui Balan Petru. Prin urmare, a invocat netemeinicia concluziilor instanțelor ierarhic inferioare cu privire la încasarea în beneficiul lui Balan Petru a sumei de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 30 mai 2019, iar la 08 iulie 2019, recurentul a recepționat decizia motivată a instanței de apel, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 128 Vol. I). În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 22 august 2019, respectiv se consideră depus în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 4 Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). 5 La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Olărescu Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Olărescu Ion.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Dumitru Mardari 6