2ra-1986/19 — cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea acordării concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1986/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – A. Mardari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton. O. Cojocaru, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de

avocatul Sergiu Barbăneagră,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Scarlat

împotriva Centrului Republican pentru Copii și Tineret cu privire la recunoașterea ilegală

a refuzului, obligarea acordării concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral și

a cheltuitelor de judecată,

împotriva deciziei din data de 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Sergiu Scarlat, s-a admis apelul declarat de către

Centrul Republican pentru Copii și Tineret, s-a casat hotărârea din data de 13 decembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată,

constată:

La 26 octombrie 2018 Sergiu Scarlat a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Centrului Republican pentru Copii și Tineret, prin care a

solicitat recunoașterea ilegală a refuzului Centrului Republican pentru Copii și Tineret nr.

373 din 26 octombrie 2018 privind acordarea concediului suplimentar, începând cu 29

octombrie 2018, obligarea acordării concediu suplimentar în temeiul art. 7, alin. (14) al

Legii nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de

suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, încasarea prejudiciului moral în mărime de

20 000 lei precum și a cheltuielilor de judecată.( f.d. 3-4, 71)

În motivarea cererii de chemare în judecată Sergiu Scarlat a indicat că este angajat

în cadrul Centrului Republican pentru Copii și Tineret, în funcția de Șef secție pe

programe agrement, pe o perioadă nelimitată de timp.

Reclamantul a menționat că la 19 octombrie 2018 a depus cerere, prin care a solicitat

acordarea concediului suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018, în temeiul

certificatului EM nr.428062, având calitatea de participant la lichidarea urmărilor avariei

la C.A.E. Cernobîl, însă un careva răspuns la această cerere nu a primit.

1

Ulterior, la 26 octombrie 2018 s-a adresat repetat cu cererea nr. 269 către Centrul

Republican pentru Copii și Tineret, solicitând examinarea de urgență a cererii, emiterea

ordinului privind acordarea concediului anual suplimentar pe un termen de 7 zile,

începând cu 29 octombrie 2018, comunicarea răspunsului la cererea din 19 octombrie

2018, iar prin email remiterea ordinului de acordare a concediului de odihnă anual

suplimentar. Totodată, Sergiu Scarlat a anunțat angajatorul că în cazul în care cererea din

19 octombrie 2018 și cererea din 26 octombrie 2018 nu vor fi soluționate și nu i se va

acorda concediu anual suplimentar, pe un termen de 7 zile, începând cu 29 octombrie

2018, se va adresa către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica

Moldova, în vederea verificării competențelor funcționale și adoptarea deciziilor de către

Directorul Centrului Republican pentru Copii și Tineret.

Sergiu Scarlat a mai indicat că a informat Centrul Republican pentru Copii și Tineret

că începând cu 29 octombrie 2018 nu se va prezenta la serviciu, întrucât acesta se va afla

în concediu anual suplimentar pe termen de 7 zile.

Tot la 26 octombrie 2018, prin intermediul poștei electronice interne a recepționat

mesajul cu conținutul „Dnul Scarlat, bună ziua. La indicația dnei director Botnar Ludmila,

cererea dumneavoastră pentru concediu suplimentar a fost refuzată”. Ulterior, prin

scrisoarea nr. 373 din 26 octombrie 2018 Centrul Republican pentru Copii și Tineret i-a

comunicat refuzul în admiterea cererii și acordarea concediului de odihnă anual

suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018.

În opinia reclamantului acțiunile angajatorului sunt ilegale și abuzive, iar motivele

refuzului sunt neîntemeiate și contrare legislației muncii, fapt pentru care s-a adresat cu o

notificare Centrului Republican pentru Copii și Tineret, solicitând satisfacerea cererilor

înaintate, somând despre intenția de a sesiza instanța de judecată, însă un careva răspuns

la aceasta nu a primit, în consecință fiindu-i grav încălcat dreptul său la concediul de

odihnă anual suplimentar.

Sergiu Scarlat a mai susținut că prin acțiunile ilegale ale Centrului Republican pentru

Copii și Tineret i-a fost încălcat dreptul fundamental la muncă, iar în acest sens i-a fost

cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la 20 000 lei.

Prin hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a declarat ilegal refuzul

Centrului Republican pentru Copii și Tineret nr. 373 din 26 octombrie 2018 privind

acordarea lui Scarlat Sergiu a concediului suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018.

S-a încasat din contul Centrului Republican pentru Copii și Tineret în beneficiul lui Sergiu

Scarlat prejudiciul moral în mărime de 200 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 1 000 lei. S-a încasat din contul Centrului Republican pentru Copii și Tineret în

beneficiul Statului taxa de stat în mărime de 200 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate. (f.d. 96, 101-108)

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că Sergiu Scarlat la cererea acestuia

în baza Legii nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au

avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl avea dreptul de a beneficia de 14 zile

calendaristice de concediu anual suplimentar cu păstrarea salariului, acest fapt este

recunoscut și de către angajator. Potrivit legislației muncii angajatorul poate refuza

acordarea concediului în perioada solicitată de către salariat, însă refuzul acestuia trebuie

2

să fie întemeiat, motivat corespunzător și urmează să fie coordonat cu angajatul o altă

perioadă pentru care urmează de acordat concediu.

Instanța de fond a concluzionat ca fiind ilegal refuzul Centrului Republican pentru

Copii și Tineret, ori acesta este expus la nivel superficial, nefiind menționat concret ce ar

periclita activitatea centrului în cazul absenței de la serviciu a lui Sergiu Scarlat.

În partea ce ține de pretenția lui Sergiu Scarlat cu privire la obligarea Centrului

Republican pentru Copii și Tineret de a-i acorda concediu de odihnă anual suplimentar,

instanța a concluzionată că nu poate obliga la executarea unei obligați generale legale, ori

însuși angajatorul a recunoscut existenta acestei obligații precum și disponibilitatea de a

oferi concediu suplimentar salariatului.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 23 mai 2019 a respins apelul

declarat de către Sergiu Scarlat, a admis apelul declarat de către Centrul Republican pentru

Copii și Tineret, a casat hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în

judecată. ( f.d. 135, 136-141)

Instanța de apel a concluzionat că Sergiu Scarlat nu a respectat cerințele și exigențele

pentru a beneficia de concediu de odihnă anual suplimentar în temeiul art. 7, alin. (14) din

Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de

suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Mai mult, nu a programat concediul

suplimentar în perioada prevăzută de legislația muncii și anume faptul că concediile de

odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de odihnă anual de bază, care se

programează la începutul anului.

De asemenea, instanța de apel a reținut că salariatul nu s-a conformat cerinței

angajatorului și nu a prezentat acte suplimentare, în vederea demonstrării temeinicei

cererii de acordare a concediului suplimentar, ori nu este suficientă doar existența acestui

drept, în situația în care actele normative ce reglementează situația impun respectarea unor

anumite reguli și rigori în acest sens, reguli ce nu au fost respectate de către Sergiu Scarlat.

Mai mult, angajatorul nu neagă existența dreptului lui Sergiu Scarlat de a beneficia

de concediu de odihnă anual suplimentar la care pretinde, dar declară, că această facilitate

socială poate fi acordată doar cu respectarea anumitor cerințe, reguli și criterii impuse de

un șir de acte normative.

În concluzie, deoarece instanța de apel a stabilit că pretențiile lui Sergiu Scarlat

înaintate față de Centrul Republican pentru Copii și Tineret nu au în susținerea sa care-va

prevederi legale, astfel acestea urmează a fi respinse integral.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 06 septembrie 2019 Sergiu Scarlat, reprezentat

de avocatul Sergiu Barbăneagră, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea

respingerii pretențiilor și a admite integral acțiunea. ( f.d.146-148)

În motivarea recursului Sergiu Scarlat a indicat că instanța de apel a încălcat normele

de drept material, ori angajatorul este obligat să acorde concediu de odihnă anual

suplimentar și în acest sens urma să emită un ordin. Acțiunile angajatorului sunt contrare

legislației muncii, ori salariatul a solicitat acordarea concediului la data de 29 octombrie

2018, iar refuzul i-a fost comunicat abia la 26 octombrie 2018.

3

Recurentul a criticat argumentul instanței de apel, precum că concediul de odihnă

anual suplimentar se alipește la concediul de odihnă anual de bază, ori potrivit art. 115 din

Codul muncii concediul de odihnă anual de bază poate fi acordat integral sau în baza

cererii scrise a salariatului parțial. De asemenea, este incorectă reținerea instanței de apel

precum că Sergiu Scarlat pentru a beneficia de concediu de odihnă anual suplimentar urma

să prezinte legitimația, ori s-a probat faptul că acesta are dreptul la aceste înlesniri, drept

care este garantat de ligislație pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de

la Cernobîl.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 mai 2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 05 iulie 2019, a fost

publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 07 iulie 2019. Confirmare

privind recepționarea copiei deciziei de către recurent la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul

Sergiu Barbăneagră, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Sergiu Scarlat,

reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, a indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

4

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5