2ra-1986/19 — cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea acordării concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1986/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – A. Mardari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton. O. Cojocaru, V. Cotorobai ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Scarlat împotriva Centrului Republican pentru Copii și Tineret cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea acordării concediului suplimentar, repararea prejudiciului moral și a cheltuitelor de judecată, împotriva deciziei din data de 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Sergiu Scarlat, s-a admis apelul declarat de către Centrul Republican pentru Copii și Tineret, s-a casat hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată, constată: La 26 octombrie 2018 Sergiu Scarlat a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Centrului Republican pentru Copii și Tineret, prin care a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului Centrului Republican pentru Copii și Tineret nr. 373 din 26 octombrie 2018 privind acordarea concediului suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018,

obligarea acordării concediu suplimentar în temeiul art. 7, alin. (14) al Legii nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei precum și a cheltuielilor de judecată.( f.d. 3-4, 71) În motivarea cererii de chemare în judecată Sergiu Scarlat a indicat că este angajat în cadrul Centrului Republican pentru Copii și Tineret, în funcția de Șef secție pe programe agrement, pe o perioadă nelimitată de timp. Reclamantul a menționat că la 19 octombrie 2018 a depus cerere, prin care a solicitat acordarea concediului suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018, în temeiul certificatului EM nr.428062, având calitatea de participant la lichidarea urmărilor avariei la C.A.E.

Cernobîl, însă un careva răspuns la această cerere nu a primit. 1 Ulterior, la 26 octombrie 2018 s-a adresat repetat cu cererea nr. 269 către Centrul Republican pentru Copii și Tineret, solicitând examinarea de urgență a cererii, emiterea ordinului privind acordarea concediului anual suplimentar pe un termen de 7 zile, începând cu 29 octombrie 2018, comunicarea răspunsului la cererea din 19 octombrie 2018, iar prin email remiterea ordinului de acordare a concediului de odihnă anual suplimentar.

Totodată, Sergiu Scarlat a anunțat angajatorul că în cazul în care cererea din 19 octombrie 2018 și cererea din 26 octombrie 2018 nu vor fi soluționate și nu i se va acorda concediu anual suplimentar, pe un termen de 7 zile, începând cu 29 octombrie 2018, se va adresa către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, în vederea verificării competențelor funcționale și adoptarea deciziilor de către Directorul Centrului Republican pentru Copii și Tineret. Sergiu Scarlat a mai indicat că a informat Centrul Republican pentru Copii și Tineret că începând cu 29 octombrie 2018 nu se va prezenta la serviciu, întrucât acesta se va afla în concediu anual suplimentar pe termen de 7 zile.

Tot la 26 octombrie 2018, prin intermediul poștei electronice interne a recepționat mesajul cu conținutul „Dnul Scarlat, bună ziua. La indicația dnei director Botnar Ludmila, cererea dumneavoastră pentru concediu suplimentar a fost refuzată”. Ulterior, prin scrisoarea nr. 373 din 26 octombrie 2018 Centrul Republican pentru Copii și Tineret i-a comunicat refuzul în admiterea cererii și acordarea concediului de odihnă anual suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018. În opinia reclamantului acțiunile angajatorului sunt ilegale și abuzive, iar motivele refuzului sunt neîntemeiate și contrare legislației muncii, fapt pentru care s-a adresat cu o notificare Centrului Republican pentru Copii și Tineret, solicitând satisfacerea cererilor înaintate, somând despre intenția de a sesiza instanța de judecată, însă un careva răspuns la aceasta nu a primit, în consecință fiindu-i grav încălcat dreptul său la concediul de odihnă anual suplimentar.

Sergiu Scarlat a mai susținut că prin acțiunile ilegale ale Centrului Republican pentru Copii și Tineret i-a fost încălcat dreptul fundamental la muncă, iar în acest sens i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la 20 000 lei. Prin hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a declarat ilegal refuzul Centrului Republican pentru Copii și Tineret nr. 373 din 26 octombrie 2018 privind acordarea lui Scarlat Sergiu a concediului suplimentar, începând cu 29 octombrie 2018. S-a încasat din contul Centrului Republican pentru Copii și Tineret în beneficiul lui Sergiu Scarlat prejudiciul moral în mărime de 200 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 000 lei.

S-a încasat din contul Centrului Republican pentru Copii și Tineret în beneficiul Statului taxa de stat în mărime de 200 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d. 96, 101-108) Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că Sergiu Scarlat la cererea acestuia în baza Legii nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl avea dreptul de a beneficia de 14 zile calendaristice de concediu anual suplimentar cu păstrarea salariului, acest fapt este recunoscut și de către angajator. Potrivit legislației muncii angajatorul poate refuza acordarea concediului în perioada solicitată de către salariat, însă refuzul acestuia trebuie 2 să fie întemeiat, motivat corespunzător și urmează să fie coordonat cu angajatul o altă perioadă pentru care urmează de acordat concediu.

Instanța de fond a concluzionat ca fiind ilegal refuzul Centrului Republican pentru Copii și Tineret, ori acesta este expus la nivel superficial, nefiind menționat concret ce ar periclita activitatea centrului în cazul absenței de la serviciu a lui Sergiu Scarlat. În partea ce ține de pretenția lui Sergiu Scarlat cu privire la obligarea Centrului Republican pentru Copii și Tineret de a-i acorda concediu de odihnă anual suplimentar, instanța a concluzionată că nu poate obliga la executarea unei obligați generale legale, ori însuși angajatorul a recunoscut existenta acestei obligații precum și disponibilitatea de a oferi concediu suplimentar salariatului.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 23 mai 2019 a respins apelul declarat de către Sergiu Scarlat, a admis apelul declarat de către Centrul Republican pentru Copii și Tineret, a casat hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 135, 136-141) Instanța de apel a concluzionat că Sergiu Scarlat nu a respectat cerințele și exigențele pentru a beneficia de concediu de odihnă anual suplimentar în temeiul art. 7, alin. (14) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Mai mult, nu a programat concediul suplimentar în perioada prevăzută de legislația muncii și anume faptul că concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de odihnă anual de bază, care se programează la începutul anului. De asemenea, instanța de apel a reținut că salariatul nu s-a conformat cerinței angajatorului și nu a prezentat acte suplimentare, în vederea demonstrării temeinicei cererii de acordare a concediului suplimentar, ori nu este suficientă doar existența acestui drept, în situația în care actele normative ce reglementează situația impun respectarea unor anumite reguli și rigori în acest sens, reguli ce nu au fost respectate de către Sergiu Scarlat.

Mai mult, angajatorul nu neagă existența dreptului lui Sergiu Scarlat de a beneficia de concediu de odihnă anual suplimentar la care pretinde, dar declară, că această facilitate socială poate fi acordată doar cu respectarea anumitor cerințe, reguli și criterii impuse de un șir de acte normative. În concluzie, deoarece instanța de apel a stabilit că pretențiile lui Sergiu Scarlat înaintate față de Centrul Republican pentru Copii și Tineret nu au în susținerea sa care-va prevederi legale, astfel acestea urmează a fi respinse integral. Împotriva deciziei instanței de apel, la 06 septembrie 2019 Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretențiilor și a admite integral acțiunea.

( f.d.146-148) În motivarea recursului Sergiu Scarlat a indicat că instanța de apel a încălcat normele de drept material, ori angajatorul este obligat să acorde concediu de odihnă anual suplimentar și în acest sens urma să emită un ordin. Acțiunile angajatorului sunt contrare legislației muncii, ori salariatul a solicitat acordarea concediului la data de 29 octombrie 2018, iar refuzul i-a fost comunicat abia la 26 octombrie 2018. 3 Recurentul a criticat argumentul instanței de apel, precum că concediul de odihnă anual suplimentar se alipește la concediul de odihnă anual de bază, ori potrivit art. 115 din Codul muncii concediul de odihnă anual de bază poate fi acordat integral sau în baza cererii scrise a salariatului parțial.

De asemenea, este incorectă reținerea instanței de apel precum că Sergiu Scarlat pentru a beneficia de concediu de odihnă anual suplimentar urma să prezinte legitimația, ori s-a probat faptul că acesta are dreptul la aceste înlesniri, drept care este garantat de ligislație pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de la Cernobîl. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 23 mai 2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 05 iulie 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 07 iulie 2019. Confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către recurent la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, 4 iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Sergiu Scarlat, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5