3ra-1296/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1296/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (Tatiana Avasiloaie) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol) ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Virgil Moloșag, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Virgil Moloșag împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Virgil Moloșag împotriva hotărârii din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La 13 noiembrie 2018, Virgil Moloșag a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 23 octombrie 2018 Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, prin intermediul Inspectoratului de Integritate (în continuare - Autoritatea) a întocmit actul de constatare nr. 21/04, care i-a fost adus la cunoștință prin intermediul oficiului poștal la 31 octombrie 2018. Prin act s-a dispus: constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către Virgil Moloșag, Primar al s. Singureni, r. Rîșcani, exprimat prin nedeclararea și nesoluționarea, în termenul și modul stabilit de art. 12 alin. (5) și (7) și art. 14 alin.(3)-(4) din Legea nr. 133/2016, conflictele de interese reale în care s-a aflat în calitate de Președinte al Comisiei de licitație cu strigare și reducere în cadrul ședințelor organizate la data de 03 iulie 2018 și 05 iulie 2018, având interes personal rezultat din relația cu persoana apropiată, fiul; constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către Virgil Moloșag, Primar al s. Singureni, r. Rîșcani, exprimat prin admiterea conflictelor de interese consumate, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016, ca urmare a participării în calitate de Președinte al Comisiei de licitație la luarea deciziilor și semnarea în privința persoanei apropiate, fiului, a proceselor-verbale nr. 8 din 03 iulie 2018 și nr. 9 din 05 iulie 2018,

cu încălcarea dispozițiilor legale de declarare și soluționare a conflictelor de interese; comunicarea actului de constatare lui Virgil Moloșag, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 1 132/2016, precum și informarea acestuia despre susceptibilitatea suspendării din funcție în condițiile art. 7 alin (2) lit. c) din Legea nr. 132/2016; informarea petiționarului despre rezultatele controlului; sesizarea Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, după rămânerea definitivă a actului de constatare, în vederea inițierii în privința lui Virgil Moloșag a procedurii de revocare a mandatului de Primar al s. Singureni, r. Rîșcani; aplicarea în privința lui Virgil Moloșag, Primar al s. Singureni, r. Rîșcani a interdicției de exercitare a funcției publice sau a funcției de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133/2016; sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a actului de constatare, în vederea constatării nulității absolute a proceselor-verbale nr. 8 din 03 iulie 2018 și nr. 9 din 05 iulie 2018, semnate de către Virgil Moloșag cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictele de interese; publicarea actului de constatare, după rămânerea definitivă,

pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Inspectorul de integritate, Ada Griciuc a examinat cazul unilateral și formal, nu a soluționat cauza obiectiv și echitabil, și nu a luat toate măsurile pentru cercetarea sub toate aspectele, completă, și obiectivă a circumstanțelor cauzei, nu a intrat în esența celor întâmplate, și nu a elucidat circumstanțele care dovedesc nevinovăția sa în comiterea faptei imputate, fiindu-i încălcate drepturile la un control echitabil. A ignorat în întregime explicațiile și argumentele sale pe cazul dat, întocmind în final un act de constatare arbitrar. În acest sens, a relatat că la 03 iulie 2018 la Primăria Singureni a avut loc licitația la care a participat feciorul său Nicolae Moloșag, care la rândul său a obținut dreptul de a arenda de la primărie lotul de teren cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața total de xxxxx ha.

Doar acest fapt 1-a interesat pe inspectorul de integritate și absolut lipsit de importanță și interes au rămas circumstanțele, potrivit cărora, nu au existat de foarte mult timp doritori de a arenda terenul dat, nu a adus careva prejudicii statului, ba dimpotrivă a executat încasări la bugetul primăriei în interesele localității, nu a lezat drepturile altor persoane privind participarea la licitație, nu a avut și nu are interese personale privind rezultatele licitațiilor, și nu a încheiat contract de arendă pe terenul indicat mai sus. A fixat chiar la 03 iulie 2018 în Registrul conflictelor de interese al Primăriei situația apărută și singur a înștiințat în scris Autoritatea la data de 23 iulie 2018 cu privire la situația creată.

Singura sa vină constă în faptul că a întârziat cu câteva zile să execute această procedură formală. Inspectorul de integritate nu a constatat și nu a demonstrat prin probe pertinente și concludente în ce constă concret interesul său personal, și în ce mod acest interes influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii. Constatările făcute poartă un caracter declarativ și nefondat. Virgil Moloșag a solicitat anularea actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr. 21/04 din 23 octombrie 2018, ca fiind nefondat.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Virgil 2 Moloșag împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova privind anularea actului de constatare nr. 21/04 din 23 octombrie 2018. Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Virgil Moloșag împotriva hotărârii din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, contrar prevederilor art. 12 alin. (5) și (7) și art. 14 alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016, Virgil Moloșag, Primar al s. Singureni, r. Rîșcani nu a declarat și nu a soluționat, în termenul și modul stabilit, conflictele de interese în care s-a aflat la data de 03 iulie 2018 și 05 iulie 2018 și care au fost generate din relația cu persoana apropiată fiul Nicolae Moloșag, în cazul participării acestuia la licitația pentru lotul de teren agricol cu suprafața de xxxxx ha, nr. cadastral xxxxxx.

În circumstanțele expuse s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Virgil Moloșag, Primar al s. Singureni, r. Rîșcani, exprimată prin: nedeclararea și nesoluționarea, în termenul și modul stabilit de art. 12 alin. (5) și (7) și art. 14 alin. (3)-(4) din Legea nr.133/2016, conflictele de interese reale în care s-a aflat în calitate de Președinte al Comisiei de licitație la data de 03 iulie 2018 și 05 iulie 2018 și care au fost generate de relația cu persoana apropiată fiul Nicolae Moloșag, ca urmare a participării acestuia în cadrul licitației cu strigare și reducere desfășurată de Primăria s. Singureni, r. Rîșcani; admiterea conflictelor de interese consumate, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr.133/2016, prin participare în calitate de Președinte al Comisiei de licitație la luarea deciziilor și semnarea proceselor-verbale nr. 8 din 03 iulie 2018 și nr. 9 din 05 iulie 2018, cu încălcarea dispozițiilor legale de declarare și soluționare a conflictelor de interese.

La 28 august 2019 Virgil Moloșag a depus recurs împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 136-142). În motivarea recursului a invocat că pentru ședința de judecată din 02 iulie 2019 a depus cerere de amânare, pe motiv că se afla în concediu medical și era în imposibilitate de a se prezenta. Astfel, absența de la ședința de judecată a fost motivată, însă instanța de apel neîntemeiat a respins cererea de amânare și a dispus examinarea cauzei în lipsa sa, încălcându-i dreptul la un proces echitabil. A mai notat recurentul că deși a semnat procesele-verbale nr. 8 și nr. 9 cu privire la rezultatele licitației, totuși nu a fost încheiat contractul de arendă funciară, fiind sesizată Autoritatea Națională de Integritate despre existența conflictului de interese.

După constatarea conflictului de interese, rezultatele licitației din 03 iulie 2018 au fost anulate din oficiu de către Comisia de licitație, fiind dispusă anularea proceselor-verbale, astfel încât se exclude cauzarea unor prejudicii. Virgil Moloșag a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare. La 25 octombrie 2019 Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a depus referință la recursul declarat de Virgil Moloșag, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind inadmisibil. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. 3 Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 02 iulie 2019. Conform avizului de recepție decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de Virgil Moloșag la data de 07 august 2019 (f.d. 135). Cererea de recurs a fost depusă la 28 august 2019 (f.d. 136-142), adică în termen de 30 zile de la data expedierii deciziei instanței de apel pentru notificare. Examinând temeiurile recursului depus de Virgil Moloșag în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 4 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Virgil Moloșag nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul Virgil Moloșag cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În pct. 35 din hotărârea din 06 februarie 2007, cauza Avramenko contra Moldovei, cu trimitere la pct. 12, în care s-a stabilit că Tribunalul Bălți a examinat cauza în lipsa apelantului, constatând că demersul său cu privire la o altă amânare a examinării cauzei, bazat pe motive medicale, nu a fost motivat, deoarece el se trata în condiții de ambulatoriu și, prin urmare, putea să se prezinte în ședința judecătorească, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că el a fost 5 prezent la ședințele judiciare din instanțele de fond și de recurs și nu a prezentat celei de-a doua instanțe un motiv întemeiat al lipsei sale. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Virgil Moloșag.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Virgil Moloșag se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan 6